Sentința nr. 403/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR.403/2012
Ședința publică din data de 01 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A. M. C.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare pentru pronunțare, după declinare de la Tribunalul
Maramureș, acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC F.
& SIM SRL în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. A O. B. și A. F. P. V. pentru A. F. P. A O. B., având ca obiect contestație act administrativ fiscal anulare raport de inspecție fiscală.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 mai 2012, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 28 mai 2012 și ulterior pentru data de astăzi.
C U R T E A
Reclamanta SC F.&SIM SRL a solicitat instanței de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâtele A. N. de A. F. - D. G. a F. P. M. și A. F. P. a orașului B. :
- anularea Raportului de inspecție fiscală generală nr. 4.676/(...) întocmit de D. G. a F. P. M., a D. de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 1061 din data de (...) emisă de A. - D. G. a F. P. M. și a D. privind măsurile stabilite de inspecția fiscală nr. 4.131/(...), emisă de D. G. a F. P. M. ca netemeinice și nelegale cu consecința anulării obligațiilor suplimentare de plată stabilite în sarcina sa;
- anularea în parte a D. nr. 687/(...), privind soluționarea contestației formulate de SC F. & Sim SRL, emisă de A. - D. G. a F. P. M., pentru sumele care nu au fost admite prin contestația administrativă ,
- rambursarea sumei de 49.558 lei cuvenite societății contestatoare cu titlu de TVA de rambursat pe perioada (...) - (...), cu obligarea intimatei la plata dobânzii legale eferente acestei sume începând cu data de (...) (când s-a întocmit de către A. F. P. a orașului B. o N. de compensare) și până la data plății efective și integrale.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 31/1990, legii nr. 571/2003, OG nr. 92/2003, HG nr. 5., legii nr. 5., OMF nr. 3512/2008. Tribunalul Maramureș-Secția comercială de contencios administrativ și fiscal învestit astfel în dosar nr. (...), prin sentința civilă nr. 2396 din 04 MAI 2011, În temeiul art. 10 din L. nr. 554/2004 coroborat cu art. 158 Cod procedură civilă, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de către reclamanta SC „. & S. SRL,în contradictoriu cu pârâtele A. - D. G. A F. P. M., și A. F. P. B.,, în favoarea Curții de A. C. Investită în această modalitate , Curtea reține că reclamanta a menținut cererea astfel formulată iar în motivarea acțiunii a susținut că organele de inspecție fiscala au reținut ca înregistrarea in contabilitate a cheltuielilor reprezentând diurna a fost făcuta in lipsa unui document justificativ deoarece in contractele individuale de munca încheiate intre angajator si salariații detașați in I., înregistrate la ITM M., nu este prevăzuta clauza acordării de către angajator salariaților, a unor indemnizații de delegare/detașare pentru munca prestata in străinătate, așa cum este prevăzut de L. nr. 5. privind Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare deși societatea le-a pus la dispoziție înscrisurile denumite "N. de detașare", care reprezintă acte adiționale la contractele individuale de munca si in care se face referire la perioada in care s-a convenit detașarea, drepturile si obligațiile părților pe perioada detașării etc. Aceste acte adiționale au fost întocmite si înregistrate in scopul respectării normelor legale din domeniul muncii. Chiar daca pentru perioada (...) - (...) nu ar exista acte adiționale la contractele individuale de munca, înregistrate la I. T. de M. M., in care sa se facă mențiunea ca angajatorul dispune detașarea temporara a salariatului la un alt angajator, in condițiile prevăzute de H. G. nr. 5. acordul privind detașarea si condițiile de detașare poate fi dovedit prin orice mijloc de proba, aplicându-se regulile generale din domeniul dreptului civil. Referitor la susținerea organelor de inspecție fiscala ca documentele justificative deținute de societate - tabele centralizatoare cu diverse nume/., semnate de persoanele detașate si de reprezentantul societății nu corespund prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar contabile, cu modificările ulterioare si Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 3512/2008 privind utilizarea documentelor justificative si ca societatea nu are depuse deconturi de cheltuieli, chitanța privind operațiuni in valuta si dispoziție de plata/încasare către casierie, contestatoarea susține ca la baza înregistrărilor în evidenta contabilă nu au stat numai tabelele centralizatoare privind personalul angajat la sediul social din România care desfășoară activitate economica pe teritoriul I. la sediul permanent, ci, așa cum se indica si în raportul de inspecție fiscala si statele de plata, situația patrimoniale pentru sediul secundar din I., actele adiționale la contractul individual de munca si acordul încheiat intre sediul principal si sediul permanent. Toate acestea reprezintă documente justificative in sensul dispozițiilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 3512/2008. Documentele privind deconturi de cheltuieli, chitanța privind operațiuni in valuta, dispoziție de plata/încasare către casierie nu sunt justificate având in vedere ca exista un acord de detașare, iar sumei achitate cu titlu de diurna au fost acordate in baza unor ordine/liste de plate care respecta dispozițiile Ordinului ministrului finanțelor publice nr.3512/2008. Din constatările organelor de inspecție fiscala reiese ca H. G. nr. 5. s-ar aplica doar persoanelor indicate la art. 1, nu societăților comerciale private, deși conform art. 17 alin. (1) din acest act normativ, se recomanda agenților economici, alții decât cei prevăzuți la art.16 alin. (1), sa aplice in mod corespunzător prevederile hotărârii iar a admite susținerea organelor de inspecție fiscala ar însemna ca nici o persoana juridica de drept privat nu ar putea acorda diurna pentru personalul detașat străinătate. De asemenea, gradul de deductibilitate al cheltuielilor cu diurna este stabilit in mod expres de art. 21 alin. (3) pct. b) din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal respectiv "de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice". La stabilirea sumei de 411.773 lei drept cheltuiala nedeductibila, organele de inspecție fiscala au avut in vedere si statele de plata in limba italiana, pentru perioada octombrie 2008 - decembrie 2009, prin care s-ar atesta sumele virate in contul fiecărei persoane detașate. Sumele achitate de societatea din I. nu reprezintă salariu, nefiind impuse din punct de vedere fiscal de către autoritățile italiene. Daca aceste sume ar constitui salariu, ar exista obligația pentru statul italian de a le impozita, întrucât plata lor se face in aceasta tara, așa cum se impozitează si profitul societății. Organele de inspecție fiscala au reținut ca, așa cum rezulta din balanța de verificare la data de (...), societatea a înregistrat in creditul contului 421 "Personal remunerații datorate" suma de 275.096 lei iar in rulajul cumulat al contului corespondent 641 "Cheltuieli cu remunerațiile personalului" suma de 419.629 lei, mai mult cu suma de 144.533 lei, care a fost considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal. Aceasta diferența provine din faptul ca transpunerea conturilor aferente sediului permanent din I. s-a făcut in baza unui bilanț care in I. se încheie lunar, corespondent al bilanțului semestrial din România. Susținerea organelor de inspecție fiscala ca suma de 1.644.552 lei ar fi fost înregistrata in contul 625 "Cheltuieli cu deplasările" in baza unor tabele centralizatoare (in limba italiana) cu persoanele detașate pe perioada (...) - (...), care conțin semnăturile prin care se atesta primirea unor indemnizații de natura salariala, pentru sediul secundar din I. este eronata in condițiile in care atât administratorul societății cat si contabila acesteia au arătat ca sumele reprezintă diurna acordata personalului detașat. Organele fiscale italiene, unde se desfășoară activitatea sediului permanent si unde se achita impozitul pe profit (care in I. este de 25%) si alte impozite aferente activității desfășurate de sediul permanent din I. nu impun aceste sume si nu le considera venituri salariale așa cum face statul roman. Organele de inspecție fiscala fac trimitere in mod repetat la nota explicativa data de administratorul societății, din care rezulta ca aceste tabele centralizatoare reprezintă "Stat de plata privind salariile personalului detașat", care este pusa la rang de lege si sta la baza masurilor dispuse. Nu explicațiile administratorului interesează in cauza (in condițiile in care este plecat in I. de peste 10 ani si se exprima greu in limba romana) ci normele legale si documentele contabile care sunt ignorate de organele de inspecție fiscala. Organele de inspecție fiscala au făcut trimitere in mod eronat la art. 43 si art. 44 din L. nr. 5. referitoare la delegare, deoarece in acest caz sunt aplicabile prevederile legale referitoare la detașare iar SC F.&SIM SRL nu a incălcat prevederile art. 45 si art. 47 din același act normativ deoarece detașarea s-a făcut la sediul permanent din I., care este o persoana juridica înregistrata la organele fiscale din I. si care a acordat diurna angajaților. Referitor la cheltuielile in suma de suma de 136.623 lei, înregistrate in contabilitate fara documente justificative, contestatoarea precizează ca la momentul controlului a explicat organelor de inspecție fiscala ca toate contractele de închiriere si documentele privind cheltuielile de transport sunt la sediul permanent din I., urmând sa fie transmise in România. Diferența in suma de 205.913 lei intre rulajul cumulat al contului 641 "Cheltuieli cu remunerațiile personalului" in suma de 323.269 lei si creditul contului 421 "Personal remunerații datorate" in suma de 170.812 lei, conform balanței de verificare la data de (...), provine din faptul ca transpunerea conturilor aferente sediului permanent din I. s-a făcut in baza unui bilanț care in I. se încheie lunar, corespondent al bilanțului semestrial din România. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată in suma de 2.235 lei, dedusa in baza a trei facturi fiscale emise de SC DUM DUM SRL, contestatoarea precizează ca reținerile organelor de inspecție fiscala sunt eronate deoarece la art. 155 alin. (5) lit. a) - n) din L. nr. 571/2003 nu sunt prevăzute ca mențiuni obligatorii cele privind expediția, numele delegatului sau mijlocul de transport. Cu privire la impozitul pe veniturile din salarii, contestatoarea precizează ca are deschis un sediu permanent in I. si nu unul secundar cum au reținut organele de inspecție fiscala, existând diferențe de regim juridic. Organele de inspecție fiscala au apreciat ca sumele cuprinse in tabele centralizatoare cu persoanele detașate reprezintă venituri salariale, in condițiile in care tabelele nu cuprind nici o mențiune in acest sen, mai mult acestea au fost depuse in limba italiana, astfel ca nu se putea deduce din conținutul lor ca sumele evidențiate reprezintă venituri salariale. Susținerile organelor de inspecție fiscala se întemeiază in primul rând pe faptul ca actele adiționale la contractele individuale de munca au fost înregistrate cu întârziere, insa aceasta întârziere nu are nici o consecința pe plan fiscal, ci doar in materia dreptului muncii, societatea fiind amendata de către inspectorii din cadrul ITM M. cu suma de 1.500 lei. Un astfel de demers nu poate schimba natura sumelor achitate de sediul permanent din I. din cheltuiala cu diurna in venit salarial. Cu privire la sumele stabilite de organele de inspecție fiscala cu titlu de contribuții aferente salariilor, contestatoarea precizează ca in situația in care se va constata încadrarea eronata a veniturilor realizate de personalul, care își desfășoară activitatea in I. ca venituri salariale, toate calculele făcute cu privire la contribuții rămân fara baza legala, invocând in acest sens art. 26 din L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale conform căruia contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând diurne de deplasare si de delegare, indemnizații de delegare, detașare si transfer etc. Nemultumită de statuările organelor de control fiscal reclamanta a formulat contestație iar D. G. a F. P. a județului M. a pronunțat D. nr. 687 din (...) privind soluționarea contestației formulate de SC F.&SIM SRL, înregistrata la D. G. a F. P. a județului M. sub nr. 13860/(...) si reînregistrată sub nr. 14700/(...), contestată prin prezenta acțiune . Reclamanta a depus în probațiune înscrisuri iar pârâta a depus documentele care au stat la baza emiterii actului contestat și de asemenea s-a procedat la administrarea probei cu expertiza. Expertiza constituie un mijloc de probă științifică astfel că se apreciază că expertul trebuie să-și fundamenteze concluziile doar pe documente verificate și răspunzând în limita competențelor sale la obiectivele stabilite. SC F.&SIM SRL a înregistrat in contul 625 "Cheltuieli cu deplasări, detașări si transferări" suma de 411.773 lei in perioada (...) - (...) respectiv in suma de 411.570 lei in perioada (...) - (...). Organele de inspecție fiscala au constatat ca documentele care au stat la baza înregistrării in evidenta contabila a acestor sume sunt tabelele centralizatoare cu personalul angajat al sediului social din România care desfășoară activitatea la sediul secundar din I.. Conform notei explicative data de administratorul SC F.&SIM SRL, domnul Timiș S. "sumele de bani potrivit tabelelor centralizatoare reprezintă salariile acordate persoanelor detașate pentru munca prestata in I.". In contractele individuale de munca încheiate intre SC F.&SIM SRL si salariații detașați in I., înregistrate la I. T. de M. M., nu este prevăzuta clauza acordării de către angajator salariaților a unor indemnizații de delegare/detașare pentru munca prestata in străinătate. Organele de inspecție fiscala au constatat ca pentru perioada (...) - (...) nu exista acte adiționale la contractele individuale de munca in care sa se dispună detașarea salariaților in I., fapt recunoscut si de administratorul societății in nota explicativa. Având in vedere cele constatate, organele de inspecție fiscala au stabilit ca nedeductibile fiscal cheltuielile in suma de 411.773 lei pentru perioada (...) - (...) si in suma de 411.570 lei pentru perioada (...) - (...). Prin contestația formulata, SC F.&SIM SRL susține ca a pus la dispoziția organelor de inspecție fiscala note de detașare, care reprezintă acte adiționale la contractele individuale de munca, in care se face referire la perioada in care s-a convenit detașarea si drepturile si obligațiile parților in perioada detașării, întocmite și înregistrate în scopul respectării normelor legale din domeniul muncii. Biroul Soluționarea Contestațiilor din cadrul Direcției Generale a F. P. a județului M. a solicitat SC F.&SIM SRL, prin adresa nr. 14700/(...), sa prezinte statutul societății si eventualele acte adiționale, contractele individuale de munca si actele adiționale ale acestora pentru persoanele trimise la munca in I., documente din care sa rezulte înregistrarea sediului permanent din I. si acordul încheiat intre sediul principal si sediul permanent, documentele, cu excepția traducerii in limba romana a acordului, fiind prezentate de societate in data de (...), prin avocat. Profitul impozabil se calculează ca diferența intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugă cheltuielile nedeductibile" potrivit art 19 alin. (1) din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Art. 21 alin. (1) si alin. (4) lit. f) din L. nr. 571/2003, prevede: 11(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: cheltuielile înregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării in gestiune, după caz, potrivit normelor. Luând in considerare prevederile legale citate, pârâta D. G. A F. P. A J. M. a reținut ca SC F.&SIM SRL nu avea drept de deducere a cheltuielilor înregistrate in contul 625 "Cheltuieli cu deplasări, detașări si transferări" in suma de 411.773 lei lei pentru perioada (...) - (...) si in suma de 411.570 lei pentru perioada (...) - (...), in condițiile in care acestea nu au la baza documente justificative iar societatea nu a făcut dovada ca aceste cheltuieli au fost efectuate in scopul realizării de venituri. C.antul fiscal desemnat în cauză , Borz N. a apreciat ca îndeplinind caracteristicile necesare pentru a fi definite ca documente justificative acordurile de detașare , notificările de detașare și centralizatoarele lunare cu cheltuielile de detașare opinia acestei fiind în sensul deductibilității sumelor . Statuările consultantului fiscal nu înlătură însă cele evidențiate de pârâtă în sensul că susținerea reclamantei ca deține acte adiționale la contractele individuale de munca pentru perioada (...) - (...), nu poate fi reținuta in soluționarea favorabila a contestației deoarece așa cum s-a arătat in conținutul deciziei in urma solicitării Biroului Soluționarea Contestațiilor de a prezenta aceste documente, societatea a prezentat note de detașare valabila doar începând cu data de (...) sau (...), chiar dacă acordurile de detașare (...)-(...), Curtea reținând lipsa celorlalte documente care să confirme valorificarea efectivă a a cordurilor de detașare . Detașarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, in scopul executării unor lucrări in interesul acestuia astfel că acordarea unor indemnizații de detașare în baza acordurilor de detașare ar releva doar o nouă încălcare a normelor contabile și nu ar putea califica înscrisurile respective ca documente justificative apte să ofere dreptul de deducere . . Statuările organelor de control referitoare la cele evidențiate de evidențele contabile ale reclamantei potrivit cărora conform balanței de verificare la data de (...), societatea a înregistrat in creditul contului 421 "Personal remunerații datorate" suma de 275.096 lei iar in rulajul cumulat al contului corespondent 641 "Cheltuieli cu remunerațiile personalului" suma de 419.629 lei, mai mult cu suma de 144.533 lei, nu au fost înlăturate în nici o manieră nici prin alte înscrisuri , nici prin alte apărări Aceleași concluzii fiind valabile și pentru balanța de verificare la data de (...), care a relevat că societatea a înregistrat in creditul contului 421 "Personal remunerații datorate" suma de 170.812 lei iar in rulajul cumulat al contului corespondent 641 "Cheltuieli cu remunerațiile personalului" suma de 323.269 lei, mai mult cu suma de 205.913 lei. Lipsa documentelor justificative pentru sumele înregistrate în plus în cele două documente justifică concluzia neductibilității sumelor astfel evidențiate . , respectiv a sumei de 144.533 lei pentru anul 2008 si in suma de 205.913 lei, organele de inspecție fiscala au considerat în mod întemeiat aceste sume nedeductibile din punct de vedere fiscal. Raportul consultantului fiscal , nu cuprinde pentru obiectivul nr 2 care sunt documentele justificative care au fundamentat concluzia, trimiterea fiind la obiectivul nr 1 , ori în condițiile în care înscrisurile enumerate nu au fost calificate ca fiind apte a fi documente justificative în precedent nu pot primi această calificare nici ulterior . Aserțiunile privind normele contabile care trebuie să guverneze activitatea reclamantei exced competențelor consultantului fiscal și vor fi înlăturate, iar Curtea evidențiază că pentru toate situațiile șim în toate ipotezele în care o persoană juridică dorește valorificarea unor drepturi de natură fiscală ale unui stat trebuie să îndeplinească exigențele normelor care acordă acele drepturi , astfel pentru a dovedi deductibilitatea sumelor trebuie să îndeplinească exigențele solicitate de normele fiscale . Curtea apreciază că în mod corect s-a reținut incidența art. 21 alin. (4) lit. f) din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal, text care confirmă că în lipsa documentelor justificative , SC F.&SIM SRL nu are drept de deducere a cheltuielilor in suma de 144.533 lei in anul 2008 si in suma de 152.457 lei in anul 2009 . Societatea a înregistrat in cursul anului 2009 in contul 612 "Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune si chiriile" suma de 125.735 lei iar in contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal" suma de 10.888 lei iar organele de inspecție fiscala au constatat ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile deoarece nu au la baza documente justificative. SC F.&SIM SRL a prezentat un contract de închiriere încheiat in data de (...) intre Mondellini Fiorella, Ciceri M. C. si Ciceri Marco in calitate de locatori si SC F.&SIM SRL in calitate de chiriaș, pe o durata de 6 ani începând cu data de (...), având ca obiect închirierea unui imobil reprezentând birouri si arhiva, pentru o chirie lunara de 1.000 euro lunar, care urmează sa fie achitata in rate trimestriale anticipate de 3.000 euro, prin cec bancar. Art. 21 alin. (1) din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal precizează: "Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare." Textul legal citat a fost corect aplicat în lipsa oricăror date care să releve scopul închirierii în condițiile existenței unui sediu permanent , astfel că în mod corect s-a reținut că SC F.&SIM SRL nu are drept de deducere a cheltuielilor cu chiria in suma de 125.735 lei deoarece din documentele prezentate nu rezulta ca acestea au fost efectuate in scopul realizării de venituri impozabile, întrucât nici nu s-a dovedit existența acestor cheltuieli nefiind reflectate în contabilitate . Reclamanta contestă cele reținute de organele de control cu privire la locul situării imobilului din I. însă nu formulează nici o apărare referitor la motivul pentru care contestă cele reținute . Critica reclamantei se mărginește la locul situării imobilului ori indiferent dacă se află în același imobil cu sediul sau în altă localitate ceea ce era esențial de evidențiat era activitatea desfășurată pentru a se putea stabili dacă acesta era efectuată in scopul realizării de venituri impozabile, ori reclamanta nu a afirmat și nu a dovedit nici o activitate care să justifice deductibilitatea . SC F.&SIM SRL contestă de asemenea statuările organelor fiscale potrivit cărora datorează taxa pe valoarea adăugată in suma de 2.235 lei stabilita suplimentar prin decizia de impunere nr. 1061/(...). Analiza realizată relevă că facturile fiscale nu contin nici adresa completa a furnizorului, adresa cumpărătorului si numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș a celor doua societăți. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa îndeplinească următoarele condiții: pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmează sa ii fie livrate sau serviciilor care i- au fost ori urmează sa ii fie prestate in beneficiul sau, sa dețină o factura care sa cuprindă informațiile prevăzute la art. 155 alin. 5 potrivit Art. 146 alin. (1) din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal" Prevederile legale citate relevă că , așa cum corect au reținut organele de control SC F.&SIM SRL nu este îndreptățită la deducerea taxei pe valoarea adăugată in suma de 2.235 lei deoarece facturile fiscale emise de SC DUM DUM SRL nu conțin toate datele obligatorii prevăzute de lege. ICCJ prin D. nr. V din 15 ianuarie 2007 cu privire la deducerea taxei pe valoare adaugata si diminuarea bazei impozabile la stabilirea impozitului pe profit in cazul in care documentele justificative nu contin informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii a reținut că in aplicarea corecta a dispozitiilor inscrise in art. 21 alin. (4) lit. f) si in art. 145 alin. (8) lit. a) si b) din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si in art. 6 alin. (2) din L. contabilitatii nr. 82/1991, republicata, se impune sa se considere ca taxa pe valoarea adaugata nu poate fi dedusa si nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit in situatia in care documentele justificative prezentate nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea acestei taxe. C.antul fiscal prin raportul întocmit a evidențiat că lipsurile nu vizează elementele obligatorii ori decizia ICCJ relevă că interpretarea obligatorie confirmă documentul trebuie să cuprindă toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea acestei taxe. Reclamanta SC F.&SIM SRL a mai contestat și soluția pronunțată în ceea ce privește împrejurarea dacă datorează impozitul pe veniturile din salarii in suma de 164.722 lei, stabilit suplimentar prin decizia de impunere nr. 1061/(...) emisa de A. de I. F. Societatea a înregistrat cheltuieli in suma de 1.232.952 lei in baza unor tabele centralizatoare cu persoanele detașate trimise la munca in I., care conțin semnăturile prin care se atesta primirea unor indemnizații de natura salariala. Organele de inspecție fiscala au reținut că societatea a tratat in mod eronat aceste cheltuieli ca fiind diurna sau/si indemnizații de detașare si au procedat la reîncadrarea operațiunilor economice majorând fondul total de salarii cu salariile brute acordate si încasate de personalul care își desfășoară activitatea in I., având in vedere situația centralizatoare întocmita de administratorul societății in care se precizează ca "aceste tabele reprezintă statul de plata al personalului detașat in I." si nota explicativa data de acesta in care se menționează ca "sumele de bani potrivit tabelelor centralizatoare reprezintă salariile acordate persoanelor detașate pentru munca prestata in I.". Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează si se retine la sursa de către plătitorii de venituri art. 57 din L. nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Susținerea contestatoarei că suma de 1.232.952 lei reprezintă indemnizații de detașare nu poate fi reținuta întrucât salariatii unitatilor trimisi in { H. "http://www.detasare.legislatiamuncii.ro/?cs=3." o "D." "_." |detasare} beneficiaza de drepturile de { H. "http://www.detasare.legislatiamuncii.ro/?cs=3." o "D." "_." | iar In cazul in care detasarea depaseste 30 de zile consecutive, in locul diurnei zilnice se plateste o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza zilnic , astfel, indemnizatia de { H. "http://www.detasare.legislatiamuncii.ro/?cs=3." o "D." "_." |detasare} se calculeaza prin raportarea salariului de baza la numarul de zile de { H. "http://www.detasare.legislatiamuncii.ro/?cs=3." o "D." "_." | fiecare luna., ceea ce relevă că indemnizațiile de detașare au același regim ca și salariul . Întrucât indemnizațiile de detașare au același regim juridic cu salariul apare că pentru veniturile obținute de salariații SC F.&SIM SRL pentru munca prestată in I., aceștia datorează un impozit pe veniturile din salarii care se calculează si se reține la sursă de către societate. Așadar SC F.&SIM SRL datorează impozitul pe veniturile din salarii in suma de 164.722 lei, stabilit de organele de inspecție fiscală raportat la cele reținute anterior . Aserțiunile reclamantei, confirmate de consultantul fiscal , nu pot fi acceptate și vor fi înlăturate reținându-se că nu pot fi echivalate cu cheltuielile de transport și cazare reprezentând sume distincte , reprezentând drepturi salariale cu regimul fiscal aferent . Contribuția la asigurările sociale este datorata de angajator si reținuta de la asigurați în baza art 23 alin. (1) din L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale . Contribuția de asigurări sociale pentru șomaj este datorata de angajator si reținuta de la asigurați în baza art . 26 din L. nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj si stimularea ocupării forței de muncă. Angajatorii au obligația de a retine si de a vira lunar contribuția individuala la bugetul asigurărilor pentru șomaj, a cărei cota se aplica asupra bazei lunare de calcul, reprezentată de venitul brut realizat lunar. Contribuția la asigurările sociale de sănătate este datorată de angajator si reținută de la asigurați în baza art. 257 alin. (1) si (2) din L. nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății . Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații au obligația sa calculeze si sa vireze la fond o contribuție de 5,2% asupra fondului de salarii, datorata pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectiva. Contribuția de asigurări pentru accidente de munca si boli profesionale se datorează astfel cum stabilește art. 101 din L. nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Contribuția pentru concedii si indemnizații, este reglementată de art.4 alin. (2) din Ordonanța de urgenta nr. 1. privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Contribuția la F. de garantare pentru plata creanțelor salariale este datorată conform art. 7 alin. (1) din L. nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea F.ui de garantare pentru plata creanțelor salariale Curtea apreciază că în consonanță cu testele legale evidențiate organul fiscal a reținut corect că contribuțiile sociale se calculează asupra tuturor veniturilor de natura salariala, legiuitorul stabilind ca aceste venituri cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă și în consecință reclamanta are obligația să calculeze si să vireze către bugetele sociale aferente contribuțiile pentru veniturile de natură salarială în sumă de 1.232.952 lei pentru perioada (...) - (...). Majorările de întârziere calculate au ca fundament art 119 alin. (1) din Ordonanța G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, apare ca întemeiata obligația de plată a sumei de 133.922 lei reprezentând majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, impozitului pe veniturile din salarii, contribuțiilor reprezentând asigurări sociale, asigurări sociale de șomaj, asigurări sociale de sănătate, datorate de angajator si reținute de la asigurați, contribuției pentru concedii si indemnizații, contribuției pentru accidente de munca si boli profesionale si contribuției angajatorului la F. de garantare pentru plata creanțelor, reținând că în mod corect au fost determinate în baza textului legal . Considerentele evidențiate au relevat temeinicia actului administrativ fiscal contestat și lipsa de fundament a acțiunii promovate astfel că în baza art 218 C pr fisc , raportat la art 18 din L. 554/2004 , Curtea va respinge acțiunea formulată de reclamanta SC F. & SIM SRL în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. A O. B. și A. F. P. V. pentru A. F. P. A O. B., având ca obiect contestație act administrativ fiscal . PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE Respinge acțiunea formulată de reclamanta SC F. & SIM SRL , cu sediul în B. , str R. nr 12 , jud M. în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. A J. M., cu sediul în B. M. , A. S. nr 2 A , jud M. în nume propriu și pentru A. F. P. A O. B. și A. F. P. V. pentru A. F. P. A O. B., având ca obiect contestație act administrativ fiscal. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE GREFIER A. M. C. L. F. Red.A.M.C./S.M.D.4 ex./(...)
