Sentința nr. 930/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 930/2012
Ședința 27 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A. M.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul G. I. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1. - anulare hotărâre nr.33394/(...).
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă reclamantul personal, mandatarul acestuia și martorii C. T. și G. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea Jandarmeriei Române un script privind necesitatea comunicării mandatelor de executare cu P. de P. C. M.
Instanța face aplicarea dispozițiilor art.192 C.pr. civilă și art.193 C.pr. civilă și audiază martorii încuviințați la termenul de judecată anterior a căror depoziții sunt consemnate la filele 32-33 din dosar. Apreciază cauza ca fiind în stare de judecată și-o reține în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de (...), reclamantul G. I. a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., să se dispună anularea hotărârii nr. 33394 din (...) emisă de pârâtă, cu consecința obligării pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să i se acorde drepturilor prevăzute de L. nr. 1., deoarece a fost persecutat etnic și refugiat în perioada septembrie 1940-martie 1945 din localitatea de domiciliu D., jud.C., în localitatea B., jud.C., fapt pe care l-a dovedit cu înscrisuri și acte.
Pârâta C. J. DE P. C., prin întâmpinarea formulată a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamantului, deoarece acesta nu a făcut dovada prin acte oficiale eliberate de către organele competente a refugiului din motive etnice, așa cum impune art. 1169 Cod civil, singura dovadă fiind declarațiile celor 2 martori dar care sunt mult prea generale și stereotipe, lipsind orice detaliu referitor la data exactă a plecării și revenirii din refugiu și la împrejurările concrete care i-au determinat pe martori să memoreze înfățișarea și identitatea reclamantului, neputând sta astfel la baza acordării indemnizației de refugiat. (f. 11).
Din probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de (...) sub nr. 71899, reclamantul G. I. a solicitat pârâtei C. J. de P. C. recunoașterea statutului de refugiat, cu consecința acordării tuturor drepturilor prevăzute de L. nr. 1., depunând în probațiune acte de stare civilă, declarațiile martorilor G. I. și C. T., autentificate la notarul public si adeverinta de scolarizare.
Prin hotărârea nr. 33394 din data de (...), pârâta respinge cererea reclamantului, apreciind că nu se încadrează în situațiile prevăzute la art. 1 lit. c din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin L. nr. 1., respectiv datele ce rezulat din adeverinta de scolarizare si depozitiile martorilor sunt contradictorii în dovedirea calității de beneficiar al L. nr. 1.. (f.3)
Analizând dispozițiile art. 1 din L. nr. 1., Curtea constată că beneficiază de aceste prevederi persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare, a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, a făcut parte din detașamentele de muncă forțată, a fost supraviețuitoare a trenului morții, este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că beneficiază de prevederile art. 1 din L. nr. 1. și copiii minori ai persoanelor refugiate - în înțelesul legii - întrucât aceștia nu aveau posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, iar privațiunile impuse părinților aflați în refugiu au afectat implicit și pe copiii lor minori. Se poate observa, de altfel, că nici legiuitorul nu a dorit înlăturarea acestor persoane de la aplicarea legii, întrucât nu le-a inclus în categoria excepțiilor menționate expres.
Conform art. 100 C.fam., copilul minor locuiește la părinții săi.
Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999 se poate realiza în condițiile definite de art. 6 ind. 1 al aceluiași act normativ, respectiv cu acte oficiale, eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Rezultă din cuprinsul adresei nr. C/665 din (...) a Direcției Județene C. a
Arhivelor Naționale că în documentele cercetate nu figurează acte referitoare la calitatea de refugiat în urma Dictatului de la V. în perioada 1941 - 1944.
Pentru a suplini aceste carențe, în temeiul prev. art. 193 alin. 1 și 6 Cod pr.civ., sub prestare de jurământ, la termenul de azi, Curtea, a procedat la audierea martorilor G. I. și C. T. (f. 32-33).
Din depozitia martorului C. T. (f. 34) rezulta ca in intervalul de timp 1940-
1945 martorul locuia in Rasca dar merga la magazin in localitatea B. intrucit in
Rasca nu exista un asemenea magazin .
Familia reclamantului condusa de tatal acestuia pe care martorul il cunostea sub numele de G. N. din D. era cunoscuta de tatal sau care era padurar la padurea comunala M. aflata la raza O. S. B. A. familie era in refugiu in localitatea B. in intervalul 1940-1945 iar la inceputul refugiului reclamantul avea 5-6 ani .Familia reclamantului a fost gazduita pe toate perioada refugiului de tatal martorului intr-o casa din padure unde acesta gazduia si alti refugiati
.Martorul cunostea familia reclamantului intrucit inainte de 1940 tatal acestuia aducea lemne la scoala din M. si a dus si ulterior pana in anul 1947 .Familia reclamantului si a martorului au fost inca dinainte de refugiu si sunt si in prezent vecini de hotar.
In aceasta depozitie se indica citeva elemente care duc la concluzia certa ca martorul l-a cunoscut pe reclamant si ca acesta a fost in intervelul de timp 1940-
1945 in refugiu respectiv :. vecini de terenuri dinainte de 1940 si pana in prezent
,familiile martorului si a reclamantului se cunosc din aceasta imprejurare cit si din faptul ca tatal reclamantului ducea lemne la scoala din M. anterior refugiului
,tatal martorului a gazduit familia reclamantului pe toata perioada refugiului iar martorul l-a cunoscut pe reclamant personal in aceasta perioada mergind des in
B. la magazin.
Din depozitia martorului G. T. (f. 32 ) rezulta ca martorul in perioada 1940-
1945 a fost refugiat in localitatea B. din M. unde era gazduit de un unchi .In perioada refugiului lucra la o fabrica de cherestea ,cit si la ocolul silvic .Duminica era piata si se strangeau toti care locuiau in zona iar la aceasta piata i-a cunoscut pe parintii reclamantului si pe reclamant care avea atunci 5-6 ani
.Dupa incheierea refugiului s-a intilnit cu familia G. si cu reclamantul intrucit cumpara lemne de foc din D. unde merga cu caruta de 4-5 ori pe an pana in urma cu circa 20 de ani .
Si din aceasta depozitie rezulta citeva elemente care dovedesc sinceritatea si realitatea acesteia .Astfel martorul a avut contact direct cu familia reclamantului in perioada refugiului si pana in anii 80 .S-a cunoscut cu acestia in refugiu intr- o imprejurare concret determinata ,a ramas in refugiu in perioada 1940-1945 si a pastrat legatura inca circa 35 de ani cit timp a mers in D.l M. cu caruta dupa lemne de foc .
Adeverinta de scolarizare aflata la f. 21 din dosar nu este in contradictie cu aceste depozitii intrucit punctele 2 si 3 din aceasta adeverinta privesc perioada dupa incheierea refugiului .Punctul 1 arata ca reclamantul a fost inscris in clasa I in anul scolar 1943-1944 dar din aceasta adeverinta nu rezulta ca a si frecventat scoala intrucit nu se indica daca a trecut clasa ,daca a ramas repetent asa cum se arata pentru ceilalti ani scolari ceea ce duce la concluzia ca din acesta adeverinta nu rezulta ca reclamantul a fost la scola in D. M. in intervalul de timp 1943-1944.
Rezulta asadar ca in speta s-a dovedit prin probele mai sus expuse ca in perioada 1940 - 1945 reclamantul a fost în refugiu în localitatea B. impreuna cu parintii sai , aceștia părăsind localitatea de domiciliu, D. M. datorită persecuțiile etnice în urma cedării Ardealului de N.
Drept urmare, în temeiul art. 1,8,18 din L. nr. 544/2004, instanța va dispune anularea hotărârii nr.33394/(...) a CASEI JUDEȚENE DE P. C. - Comisia pentru aplicarea L. nr.1. și va obliga pârâta să emită o hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al L. nr. 1. în temeiul art.1 lit.c și să îi acorde drepturile prevăzute de lege pentru perioada (...)-(...), începând cu data de (...),prima zi a lunii urmatoare lunii in care s-a formulat cererea conform art. 5 din HG 127/2002 .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite contestația formulată de reclamantul G. I. cu domiciliul în com.Căpușu M., sat D. M., nr.27, jud.C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. cu sediul în C.-N., str. G. C., nr.2, jud. C. si in consecinta :
Anulează hotărârea nr.33394/(...) a CASEI JUDEȚENE DE P. C. -
Comisia pentru aplicarea L. nr.1..
Obligă pârâta să emită o hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al L. nr. 1. în temeiul art.1 lit.c și să îi acorde drepturile prevăzute de lege pentru perioada (...)-(...), începând cu data de (...).
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, GREFIER, A. A. M. M. N. Țâr
Red.A.A.M./dact.L.C.C.
4 ex./(...)
