Decizia nr. 2546/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2546/2012
Ședința ta de 28 M. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. LOCAL AL M. B. împotriva sentinței civile nr. 1055 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
T. B.-N., în contradictoriu cu reclamanta A. C. DE D. S. F. B. și pârâta P. M.
B., având ca obiect - acțiune în constatare.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) recurentul-pârât C. LOCAL
AL M. B. a depus la dosarul cauzei concluzii scrise însoțite de înscrisuri.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 martie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1. din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții C. Local al mun.B. și P. municipiului B.
S-a respins excepția lipsei capacității procesuale a pârâtei P. M. B.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. municipiului B. și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A. C. de D. S. F. împotriva pârâtei P. municipiului B., pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanta A. C. de D. S. F. împotriva pârâtului C. local al municipiului B. și, în consecință:
S-a constatat dreptul reclamantei la repararea prejudiciului în cuantum de 31.500 lei cauzat în cadrul procedurii de aprobare a proiectelor care vor beneficia de cofinanțare de la bugetul local al municipiului B. în conformitate cu Hotărârea nr.17/(...) a C. local al municipiului B. și a fost obligat pârâtul C. local al municipiului B. la repararea acestuia prin aprobarea alocării din bugetul local al municipiului B. a sumei de 31.500 lei în favoarea reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr.17/(...) a C. local al mun. B. (f. 95 dosar) s-a aprobat
Ghidul solicitantului privind regimul finanțărilor nerambursabile alocate de la bugetul local al municipiului B. pentru activități nonprofit de interes local în anul 2010, prevăzut în anexa 1 la hotărâre (f. 97 și urm. dosar), finanțări al căror regim juridic este reglementat de prevederile L. nr. 3..
Urmare a lansării sesiunii de selecție a proiectelor care vor beneficia de finanțare nerambursabilă și în cadrul termenului limită de depunere a proiectelor reclamanta a depus cererea de finanțare pentru proiectul cu titlu
„Concurs Național de D. S. - C. F., E. 34 (f. 38 și urm. dosar).
Valoarea totală a proiectului însuma 35.000 lei, astfel încât, fondurile pe care reclamanta le solicita cuantificau 31.500 lei, contribuția proprie a reclamantei fiind în cuantum de 3500 lei. Durata derulării proiectului se preconiza a fi 24-25 aprilie 2010, aceste mențiuni fiind inserate la pct.8 al proiectului înregistrat sub nr.27419/(...).
Prin Hotărârea nr. 62/(...) (f. 27 și urm. dosar), C. local al municipiului
B. a aprobat proiectele care vor beneficia de finanțare în conformitate cu prevederile HG nr. 17/(...), lista acestora, grupate pe domenii de activitate, fiind cuprinsă în anexele nr. 1 - 4 la hotărâre.
Astfel, în cadrul domeniului „sport"; prevăzut în anexa nr. 4, reclamanta este înscrisă la nr. de ordine 1, este menționat proiectul reclamantei, suma aprobată pentru a-i fi alocată fiind de 31.500 lei, însă ulterior aprobării, între reclamantă și C. local al municipiului B. nu a fost încheiat contractul de finanțare.
Examinând cu prioritate, conform prevederilor art. 137 C.pr.civ., excepțiile invocate în cauză, tribunalul a reținut următoarele:
Instanța, pentru a se pronunța asupra excepției inadmisibilității, și având în vedere poziția exprimată de pârâți în raport de calificarea juridică a acțiunii formulate de reclamantă, a procedat, conform prevederilor art. 129 alin. 4 C.pr.civ., la analiza motivării în fapt și în drept a cererii de chemare în judecată în vederea stabilirii obiectul litigiului dedus judecății. În acest sens, raportat la ansamblul motivelor invocate și la conținutul petitului formulat de reclamanta care nu a fost asistată, în redactarea cererii, de un avocat, respectiv „să constatați existența unui drept a Asociației C. de D. S. F. asupra pârâților care ne-a adus un prejudiciu";, tribunalul a apreciat că obiectul acțiunii se circumscrie prevederilor art. 1 și 8 din L. nr. 554/2004, cu trimitere la actul normativ special - L. nr. 3. privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, demersul judiciar întreprins de reclamantă vizând înlăturarea vătămării pretins a fi produsă prin refuzul de a încheia contractul de finanțare, exprimat de către autoritatea finanțatoare, vătămare a cărei constatare se impune a fi realizată de către instanța de contencios administrativ.
Cum în cauză instanța a apreciat obiectul acțiunii potrivit mai sus enunțatelor concluzii, a constatat că nu este dată în cauză excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei decurgând din aplicarea prevederilor art.111 C.pr.civ., statuând că invocarea acestui text de lege, în condițiile în care petitul formulat și considerentele care-l susțin se circumscriu sferei obiectului acțiunii în contencios administrativ, nu schimbă natura juridică
și calificarea acțiunii.
Relativ la excepția lipsei capacității procesuale invocată de pârâta P. municipiului B., tribunalul a respins-o pentru următoarele considerente:
Având în vedere distincția care operează în materia contenciosului administrativ între noțiunile „. de drept procesual"; și respectiv „. administrativă";, tribunalul constată că aceasta din urmă legitimează pârâta P. L. să stea în judecată în nume propriu, distincția menționată fiind consacrată de teoria personalității administrative (restrânse). Astfel, în cauză nu prezintă relevanță faptul că primăria reprezintă o structură tehnico- administrativă fără personalitate juridică, câtă vreme în materia contenciosului administrativ este relevantă capacitatea administrativă a instituției publice, sens în care primăria (structură funcțională cu activitate permanentă, constituită conform art. 77 din L. nr. 215/2001 din primar, viceprimar, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului) poate fi chemată și poate sta în judecată în nume propriu, în principiu, chiar dacă nu are personalitate juridică.
Relativ însă la calitatea procesuală pasivă a aceleiași pârâte - P. mun.
B. - , excepția invocată în acest sens este întemeiată în condițiile în care prejudiciul pretins a fi suferit de reclamantă decurge din neîncheierea contractului de finanțare nerambursabilă de către entitatea care a aprobat finanțarea proiectului din fonduri alocate de la bugetul local al municipiului B., acesta fiind reprezentată de C. local al municipiului B. (în înțelesul pe care-l atribuie noțiunii de autoritate finanțatoare art. 2 lit. b din L. nr. 3. privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general) și nu de P. municipiului B., sens în care, față de această din urmă pârâtă, s-a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive, consecință a admiterii excepției.
Pe fondul cauzei, tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâtul C. Local al municipiului B., în considerarea următoarelor aspecte de fapt și de drept:
Potrivit prevederilor art. 31 alin. 1 din L. nr. 3., „proiectul sau proiectele stabilite ca fiind câștigătoare sunt acelea care întrunesc punctajul cel mai mare, rezultat din aplicarea unui algoritm de calcul, fiind cele mai avantajoase din punct de vedere tehnico-financiar";.
În continuare, prevederile alin. 2 și 3 din același act normativ impun autorității finanțatoare o serie de obligații ce angajează răspunderea acesteia în cazul în care, urmare a încălcării lor, se produc vătămări persoanelor implicate în procedură.
Astfel, în alin. 2 se prevede că „Algoritmul de calcul prevăzut la alin. (1) se stabilește prin luarea în considerare, alături de buget, a unor variate criterii de evaluare a propunerii, în funcție de specificul fiecărui contract de finanțare nerambursabilă. Aceste criterii trebuie să fie definite clar de fiecare autoritate finanțatoare, prin elaborarea unor norme specifice care să aibă legătură concretă cu specificul contractului și care, după ce au fost stabilite, să nu poată fi schimbate pe toată durata de aplicare a procedurii pentru atribuirea contractului de finanțare nerambursabilă";.
Alin. (3): „Autoritatea finanțatoare este obligată să precizeze în documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei criteriile de evaluare a propunerii de proiect prevăzute la alin. (2), în ordinea importanței lor pentru evaluarea propunerii, precum și algoritmul de calcul detaliat care va fi aplicat";.
În conformitate cu prev. art. 36 alin. 1 din același act normativ,
„încheierea și îndeplinirea contractului de finanțare nerambursabilă se fac cu respectarea dispozițiilor art. 71 și 74 din Ordonanța de urgență a G. nr.
6. privind achizițiile publice, aprobată cu modificări și completări prin L. nr.
2., cu modificările și completările ulterioare";.
Or, textul legal la care se face trimitere impunea autorității contractante obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare de către comisia de evaluare (art. 71, alin. 1 din OUG nr. 6.).
În alin. 3 al aceluiași articol se prevedea că „Autoritatea contractantă are obligația să încheie contractul de achiziție publică în perioada de valabilitate a ofertelor";.
Este real faptul subliniat de pârâți în întâmpinare în sensul că, în conformitate cu prevederile alin. 4, autoritatea contractantă avea obligația de a încheia contractul de achiziție publică numai după 7 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii respective, fără a se încălca prevederile alin. (3).
În acest context, s-a impus însă sublinierea faptului că la data derulării procedurii de selecție, OUG nr. 6. era abrogată ca urmare a intrării în vigoare a OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, iar potrivit prevederile art. 204 al acestui din urmă act normativ:
„(1) Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă.
(1^1) În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, datorită faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, atunci aceasta are dreptul să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, în condițiile în care aceasta există și este admisibilă. În caz contrar, se anulează aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică.";
În speță, nu este incident nici unul dintre cazurile expres prevăzute de textul de lege care să conducă la anularea procedurii, de altfel refuzul pârâtului C. local al mun. B. de a încheia contractul de finanțare nefiind motivat pe împrejurarea anulării procedurii.
Este adevărat că și acest act normativ reglementează, în art. 206, în privința încheierii contractelor care intră în sfera sa de aplicare, termene de așteptare după cum urmează:
„a) 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 și ale cap. II secțiunea a 2 -a, a contractului respectiv este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2); b) 6 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 și ale cap. II secțiunea a 2 -a, a contractului respectiv este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2).";
Totodată, potrivit alin. 2, „Contractele/acordurile-cadru care intră în sfera de aplicare a prezentei ordonanțe de urgențe, încheiate înainte de împlinirea termenelor prevăzute la alin. (1), sunt lovite de nulitate";.
Numai că, imposibilitatea respectării termenelor legale prohibitive este consecința directă a modului în care autoritatea pârâtă a derulat întreaga procedură de selecție a proiectelor care vor beneficia de finanțare nerambursabilă, în condițiile în care încă de la data de (...) s-a aprobat ghidul solicitantului cu privire la regimul acestor finanțări, astfel încât, față de data limită a depunerii proiectelor ((...)) și respectiv data la care procedura de evaluare era finalizată (conform raportului aflat la fila 35 dosar, la data întocmirii acestuia, (...), rapoartele comisiilor de evaluare fuseseră înaintate deja primarului municipiului în vederea supunerii lui spre aprobarea consiliului local), puteau fi respectate termenele de așteptare pentru încheierea contractului de finanțare, asigurându-se totodată și respectarea perioadei de valabilitate a proiectelor.
Că în speță întârzierea autorității finanțatoare în îndeplinirea procedurilor premergătoare încheierii contractului ar fi condus, în cazul finanțării proiectului prezentat de reclamantă, la încălcarea principiului neretroactivității prevăzut la art. 4 din L. nr. 3., este imputabil aceleiași autorități câtă vreme, în concordanță cu concluziile comisiilor de evaluare, a procedat la aprobarea finanțării proiectului reclamantei, proiect a cărui perioadă de desfășurare era menționată și se impunea a fi analizată anterior aprobării acestuia.
Prin urmare, acest principiu se impune a fi conjugat în cauză și cu cel al tratamentului egal, instituit de același text de lege, dar și cu principiul asumării răspunderii și care, alături de celelalte principii enumerate de art. 2 alin. 2 din OG nr. 34/2006, se aplică și contractelor ce intră în sfera de aplicare a L. 3..
În ceea ce privește existența vătămării, aceasta s-a produs în patrimoniul reclamantei prin aceea că pentru derularea proiectului cu privire la care avea reprezentarea lipsită de orice echivoc a obținerii finanțării, a fost nevoită a suplini lipsa finanțării nerambursabile, prin contractarea de împrumuturi pe care urmează a le restitui.
Astfel, așa cum s-a statuat și în practica Înaltei Curți de C. și Justiție
(decizia nr. 2581/2007, secția de contencios administrativ și fiscal), prevederile art. 1 alin. 1 și 2, art. 8 și art. 18 din L. nr. 554/2004 instituie un contencios subiectiv de plină jurisdicție, în cadrul căruia controlul exercitat de instanța de contencios administrativ nu se limitează la aspectele formale ale raportului juridic dedus judecății. În cazul în care conduita nelegală a autorității produce o vătămare reclamantului, instanța poate ordona măsuri pentru restabilirea dreptului sau interesului legitim vătămat.
Așadar, rezultând că prejudiciul suferit de reclamantă a fost cauzat direct de refuzul autorității finanțatoare de a încheia contractul de finanțare nerambursabilă, apare ca întemeiată, în raport de prevederile legale mai sus relevate, antrenarea răspunderii autorității finanțatoare, în speță aceasta fiind materializată de constatarea vătămării în dreptul reclamantei de a beneficia de suma aprobată cu titlu de finanțare nerambursabilă ca urmare a derulării procedurii de selecție a proiectelor și a dreptului acesteia la repararea, de către autoritatea menționată, a pagubei astfel cauzate, prin obligarea C. local al municipiului B. la aprobarea alocării din bugetul local al municipiului B. a sumei de 31.500 lei în favoarea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. LOCAL AL M. B. prin P., solicitând să se admită recursul, să se modifice sentința atacată, iar pe fond să se respingă acțiunea principală.
În motivare s-a arătat că sentința atacată este nelegală și netemeinică, în speță fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 6 si 9 și art. 304" Cod proc.civ.
1. In privinta incidentei art. 304 pct. 6 Cod proc. civ.
Prin actiunea introductiva s-a formulat doar capatul de cerere de constatare a unui "drept a Asociatiei C. de dans F. asupra paratilor care ne-a adus un prejudiciu pentru a o putea face executabilă.... In drept ne intemeiem cererea pe dispozitiile art. 111 Cod procedura civila.".
Cu toate acestea instanta de fond obliga C. local al municipiului B. si sa aloce din bugetul de venituri si cheltuieli al municipiului B. suma de
31.500 lei in favoarea reclamantei.
La dosarul cauzei nu a fost depusa nicio precizare de actiune.
In acest context apreciază ca sunt incidente prevederile art. art. 304 pct. 6 Cod proc. civ. astfel instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
Practic procedand in acest mod a schimbat insusi caracterul actiunii din actiune in constatare in actiune in realizare.
Se invoca intr-adevar art. 129 alin. 4 Cod proc. civ. insa potrivit acestor prevederi judecatorul este obligat sa ceara explicatii si sa puna in dezbatere imprejurarile de fapt si drept - ceea ce nu s-a intamplat in cazul de fata- , cu atat mai mult cu cat alin. 3 al art. 129 a fost a abrogat prin L. nr. 2..
Nu in ultimul rand arată ca la termenul la care cauza a ramas in pronuntare reclamanta beneficia de serviciile unui avocat.
De aceea apreciază in continuare ca prezenta actiune intemeiata pe prevederile art. 111 Cod procedura civila este inadmisibila.
Potrivit acestuia partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
II. In privinta incidentei 304 pct. 9 si art. 304" Cod proc. civ.
In mod gresit pleaca instanta de la premisa existentei culpei autoritatii finanțatoare.
Potrivit prevederilor L. nr.3. privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităti nonprofit de interes general cu modificarile si completarile ulterioare pentru a beneficia de o asemenea finantare este necesar a se încheia un contract de finanțare.
Conform prevederilor L. nr. 3.:
Art. 36. - (1) Încheierea și îndeplinirea contractului de finanțare nerambursabilă se fac cu respectarea dispozițiilor art. 71 și 74 din
Ordonanța de urgență a G. nr. 6., aprobată cu modificări și completări prin
L. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare.
Art. 41. - Dispozițiile prezentei legi se completează În mod corespunzător cu dispozițiile Ordonanței de urgență a G. nr. 6., aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 2., cu modificările și completările ulterioare.
Conform alin. 4 al art. 71, „Fără a fi încălcate prevederile alin. (3), în cazul în care contractul a fost atribuit prin aplicarea procedurii de licitație deschisă, licitație restrânsă sau negociere competitivă, autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică numai după 7 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii respective.";
OUG nr. 6. a fost abrogata si inlocuita cu OUG nr. 34/2006.
Si in acest act normativ exista prevederi privind respectarea unui termen minim de încheiere a contractului. Astfel, prin art. 2.
Art. 205. - (1) Contractele/acordurile-cadru care intră în sfera de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență pot fi încheiate numai după împlinirea termenelor de: a) 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, în cazul în care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 și ale cap. II secțiunea a 2-a, a contractului respectiv este mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2); b) 6 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii, În cazul În care valoarea estimată, conform prevederilor art. 23 și ale cap. II secțiunea a 2-a, a contractului respectiv este egală sau mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2).
(2) Contractele/acordurile-cadru care intră în sfera de aplicare a prezentei ordonanțe de urgențe, încheiate înainte de împlinirea termenelor prevăzute la alin. (1), sunt lovite de nulitate.";
Pe cale de consecință, contractul de finantare putea fi incheiat numai dupa expirarea acestor termene, deci după ce activitatile obiect al proiectului depus de catre solicitanta erau desfășurate.
Insă, dupa expirarea acestei perioade au intervenit alte interdicții prevazute de lege:
- ART. 4
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanțare nerambursabilă sunt: f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilității destinării fondurilor nerambursabile unei activități a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finantare;
- ART. 13
Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanțare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate și oportune și au fost contractate în perioada executării contractului.
Prin urmare in mod legal nu se poate incheia contractul de finantare nerambursabila pentru a plati o activitate deja executata.
In perioada de evaluare a proiectului de catre comisii si la data aprobarii proiectului de catre C. local al municipiului B. activitatile cuprinse in proiect într-adevăr aveau caracter viitor si nu retroactiv.
Însa in perioada (...) + 6 zile contractul incheiat ar fi fost lovit de nulitate absoluta, iar ulterior, cum durata proiectului era 24-25.04, incheierea contractului era prohibita in mod imperativ de prevederile L. nr.
3., mai sus aratate.
In contextul in discutie apreciază ca nu mai putea deveni incidente prevederile art. 204 din OUG nr. 34/2006 ci prevederile legii speciale - L. nr.
3. care interzic finantarea unor asemenea cheltuieli.
In alta ordine de idei se invoca existenta unui prejudiciu. Arată ca la dosarul cauzei nu exista nici o dovada in acest sens exista doar afirmatiile reclamantei din actiunea introductiva care nu sunt insotite de nicio proba a existentei si intinderii prejudiciului in conditiile in care activitatile din proiect au avut loc in perioada 24-25.04.
Asadar atata vreme cat in mod legal nu s-a incheiat nici un contract de finantare actiunea reclamantei este neintemeiata.
In concluzie solicită sa se admită recursul, sa se modifice sentinta atacata iar pe fond sa se respingă acțiunea introductiva.
Reclamanta intimată A. C. de D. S. F. a formulat întâmpinare, prin care solicită instanței competente respingerea recursului astfel formulat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:
Prin Hotararea C. local al municipiului B. nr. 6. s-au aprobat proiectele care vor beneficia de finanțare în conformitate cu prevederile Hotărârii nr.17/(...) a C. local al municipiului B., pentru aprobarea Ghidului solicitantului privind regimul finanțărilor nerambursabile de la bugetul local alocate pentru activități nonprofit de interes local în anul 2010, grupate pe domenii de activitate, astfel: a) Lista proiectelor care beneficiază de finanțare de la bugetul local al municipiului B. în domeniile: cultură și culte, prevăzută în anexa nr.1; b) Lista proiectelor care beneficiază de finanțare de la bugetul local al municipiului B. în domeniul social, prevăzută în anexa nr.2; c) Lista proiectelor care beneficiază de finanțare de la bugetul local al municipiului B. în domeniile: relații internaționale, protecția mediului și interdisciplinar, prevăzută în anexa nr.3; d) Lista proiectelor care beneficiază de finanțare de la bugetul local al municipiului B. în domeniile: tineret, sport și educație, prevăzută în anexa nr. 4.
Reclamanta A. C.ul de D. S. F. a fost înscrisă pe anexa nr. 4 cu proiectul "Concurs național de dans sportiv - C. F.", urmând să beneficieze de o finanțare în cuantum de 31.500 lei.
Hotararea mai sus mentionata a fost adoptata in data de (...).
Prin proiectul mai sus mentionat, reclamanta a solicitat cofinantare pentru realizarea proiectului "Concurs național de dans sportiv - C. F." care urma sa se desfasoare în data de 24-(...).
Ulterior, contractul de finanțare nu a fost efectiv semnat, reclamanta susținând că a fost nevoită să organizeze și să finanțeze, din surse proprii, evenimentul pentru care a depus proiectul.
În acest context, a înregistrat prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a chemat în judecată pe pârâții C. local al municipiului B. și P. M. B., solicitând a se pronunța o hotărâre prin care să se constate existența dreptului său la repararea prejudiciului care i-a fost produs, în condițiile mai sus arătate.
La fond, pârâții au invocat, printre altele, excepția inadmisibilității acțiunii, susținând că potrivit prev.art.111 C.pr.civ., cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
Cu privire la acest incident procedural, tribunalul s-a pronunțat în sensul respingerii, apreciind că, prin raportare la motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta solicită, în fapt, repararea prejudiciului cauzat ca urmare a refuzului nejustificat al pârâților de a încheia contractul de finanțare.
În acest context, Curtea constată că sunt întemeiate criticile din recurs legate de incidența prev. art. 304 pct. 6, care duce, subsecvent, la cea a disp. art. 312 alin. 5 C.pr.civ.
Astfel, recurentul relevă cu temei că prin actiunea introductiva, s-a formulat doar capatul de cerere de constatare a unui "drept a Asociatiei C. de D. F. asupra paratilor care ne-a adus un prejudiciu pentru a o putea face executabilă...";. De asemenea, a fost inserată mențiunea expresă conform căreia: „In drept ne intemeiem cererea pe dispozitiile art. 111 Cod procedura civila."
Cu toate acestea, instanta de fond obligă C. local al municipiului B. și la alocarea, din bugetul de venituri si cheltuieli al municipiului B., a sumei de 31.500 lei, în favoarea reclamantei.
Pârâtul mai arată că la dosarul cauzei nu a fost depusa nicio precizare de acțiune, iar la termenul la care cauza a ramas in pronunțare reclamanta beneficia de serviciile unui avocat.
In acest context, în mod întemeiat se relevă că sunt incidente prevederile art. art. 304 pct. 6 Cod proc. civ. astfel instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
Mai mult decât atât, procedând in acest mod, tribunalul a schimbat însuși caracterul actiunii, din actiune in constatare, în acțiune în realizare.
Prima instanță face apel, într-adevar, la prev. art. 129 alin. 4 Cod proc. civ., însă nu este mai puțin adevărat că era obligată să pună în discuție orice aspect esențial în economia cauzei și să ceară explicații pe marginea lui.
Determinarea cauzei cererii de chemare în judecată trebuie să fie clară, completă, cât mai exactă cu putință întrucât aceste reper are multiple semnificații și implicații. Raportat la obiect și cauză se verifică respectarea normelor privitoare la competența instanței, legalitatea aptitudinii judecătorului de a soluționa litigiul, taxa de timbru. I. exactă a obiectului și cauzei pune părțile dintr-un început, pe poziții de egalitate, determinarea acestor elemente fiind o expresie și o garanție a principiului disponibilității.
Conform prevederilor art. 129 alin. 6 C.pr.civ. judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedus judecății. Judecătorul este în drept să ceară părții explicații și să pună în dezbatere orice împrejurare de fapt și de drept menită să conducă la aflarea adevărului în cauză.
În doctrină s-a relevat că reclamantul nu este obligat să indice chiar textul de lege pe care se întemeiază, încadrarea urmând a fi făcută de către judecător, care poate proceda la schimbarea temeiului juridic al cererii, însă numai după ce a pus în discuție noua cauză.
Potrivit disp.art. 112 pct. 3 și 4 C.pr.civ., cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă obiectul și valoarea cererii, precum și arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază acțiunea.
T. a statuat că în speță suntem în prezența unui refuz nejustificat al pârâtului de a semna contractul de finanțare, care este susceptibil de amendare în sensul indicat de către prima instanță în baza prev. art. 1 alin.
1, art. 8 alin. 1 și art. 18 alin. 1 din L. nr. 554/2004, respectiv dreptul comun în materia contenciosului administrativ, fără ca reclamanta să facă vreo referire expresă la incidența acestor texte legale.
Pe de altă parte, nu poate fi ignorat că acest contract este unul guvernat de reglementări specifice, respectiv de L. nr. 3., care prevede clar care sunt condițiile și etapele ce trebuie parcurse, atât înainte de semnarea lui, cât și ulterior, pentru a beneficia efectiv de finanțarea ce a fost aprobată, și care se completează cu OUG nr. 34/2006.
Astfel, întrucât tribunalul nu a stăruit, în virtutea rolului activ, pentru clarificarea cauzei cererii de chemare în judecată, în condiții de contradictorialitate, cu atât mai mult cu cât reclamanta a beneficiat, la un moment dat, de asistență juridică calificată, prima instanță a încălcat atât principiul disponibilității, din perspectiva reclamantului, cât și pe cel al dreptului la apărare, în ceea ce-l privește pe pârât.
Pentru toate aceste considerente, întemeiat pe prevederile art.312
C.pr.civ., Curtea va admite recursul exercitat de pârât, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare T. B. N. Cu prilejul rejudecării, tribunalul va lămuri aspectele legate de cauza juridică a cererii și numai după realizarea acestor demersuri va proceda la corecta stabilire a cadrului procesual, având în vedere și excepțiile invocate de către pârâți și ținând cont de toate argumentele părților de la fond.
În plus, în ipoteza în care se va trece peste etapa analizării admisibilității acțiunii, se va ține cont de împrejurarea că instanța de recurs a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare și din perspectiva necercetării efective a fondului cauzei, în contextul în care, deși se invocă existența unui prejudiciu, la dosarul cauzei nu există nici o dovadă în acest sens, afirmatiile reclamantei din actiunea introductivă nefiind insotite de nicio proba a existentei si intinderii prejudiciului, în conditiile in care doar se susține că activitatile din proiect au avut loc in perioada 24-25.04.
Pentru a aprecia astfel, Curtea a validat apărările conform cărora, chiar dacă s-ar admite că există o culpă a pârâților în modul în care au derulat procedura, în ceea ce o privește pe reclamantă, aceștia fiind obligați la semnarea contractului, o astfel de constatare nu justifică, de plano, validarea pretențiilor formulate, din moment ce, chiar în ipoteza în care proiectul ar fi beneficiat de finanțare, cheltuielile efectuate trebuie verificate din perspectiva prev. art. 13 din L. nr. 3., care dispun în sensul în care:
„Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanțare nerambursabilă, numai în măsura în care sunt justificate și oportune.";
Ca atare, prejudiciul invocat trebuie să fie unul cert, condiția certitudinii urmând a fi verificată din perspectiva prevederilor speciale în domeniu, prin administrarea oricăror mijloace de probă, inclusiv, dacă va fi cazul, a unui raport de expertiză contabilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE
Admite recursul declarat de C. LOCAL AL M. B. împotriva sentinței civile nr. 1055 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N. pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 martie 2012.
Red.M.B./dact.L.C.C./3 ex./(...)/Jud.fond: A. P. M.
