Sentința nr. 962/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 962/2012
Ședința ta de 03 decembrie 2012
Instanța constituită din: JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta B. ANA, în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru reclamantă avocat
C. D. și martorii S. M. și C. G., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de (...) și respectiv (...) au fost depuse la dosar procesele-verbale întocmite cu ocazia executării mandatelor de aducere emise pe seama martorilor ce urmează a fi audiați la acest termen.
S-au audiat martorii S. M. și C. G. sub prestare de jurământ, ale căror declarații s-au atașat la dosarul cauzei la filele 47 - 48.
Reprezentantul reclamantei solicită încuviințarea ca probă a înscrisurilor depuse la dosar, aprecierea ca fiind pertinente și concludente a depozițiilor martorilor audiați la acest termen și acordarea cuvântului pe fond, întrucât nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că nu mai sunt de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, aprecierea declarațiilor ultimilor doi martorii audiați, să se țină cont de data la care au avut loc evenimentele, de pregătirea martorilor, nimeni nu va putea să spună cu exactitate ce s-a petrecut. Să se țină cont de incidența în cauză a art. 1203 C.civil în vigoare la data promovării contestației și în prezent. Reclamanta este îndreptățită să i se acorde statutul de refugiat raportat la probele administrate, respectiv înscrisurile depuse la dosar coroborate cu depozițiile martorilor.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de (...), reclamanta B.
ANA a chemat în judecată C. J. de P. C., solicitând anularea hotărârii nr.
32846/(...) emisă de către pârâtă, și, pe cale de consecință, obligarea pârâtei la recunoașterea în favoarea acesteia a statutului de persoană refugiată pentru perioada 1940-1945 și la acordarea drepturilor corespunzătoare conform L. nr.1. începând cu (...), cu cheltuieli de judecată, justificate la termenul legal.
În motivarea cererii arată că este născută la data de (...) în Someșul
Cald, având cetățenie română, potrivit copiei de pe cartea de identitate anexată. În perioada 1940 - 1945 a fost strămutată împreună cu mama sa
Lucreția, din localitatea de domiciliu în localitatea D. M., locuind efectiv în acest din urmă loc, așa cum relevă probatoriul administrat și depus în dosarul pârâtei.
Având în vedere și contextul istoric de la aceea dată, când toate persoanele de naționalitate română au fost nevoite - în perioada cedării Ardealului de N. - să se refugieze pe teritoriul R. datorită persecuțiilor suferite pe motive etnice, după cum și refugierea efectivă a acesteia împreună cu mama sa în localitatea sus amintită, consideră că are calitatea de beneficiar a drepturilor prevăzute de legea specială respectiv calitatea de refugiat în sensul accepțiunii folosite de către legiuitor.
În cauză, așa cum a arătat deja, părăsirea domiciliului a fost impusă și nu benevolă, cu atât mai mult persecuția pe motive etnice reprezintă un fapt notoriu, ceea ce conduce la reținerea în favoarea sa a statutului de persoană refugiată pentru perioada arătată în petitul acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta C. J. de P. C. solicită respingerea acțiunii reclamantului și menținerea actului administrativ atacat.
În considerente arată că dovada calității de beneficiar al L. nr.1. in cazul in care nu exista nici un document oficial se dovedeste cu declaratiile notariale a doi martori.
Asadar accentul in dovedirea calitatii de refugiat, calitate care aduce cu sine o suma egala cu pensia altora muncita o viata, este pus pe aceste declaratii.
Întrucât casa de pensii nu poate să verifice informațiile și să le consemneze pe cale oficială în condițiile în care declarațiile date la notar sunt laconice, iar beneficiarii nici măcar nu trebuie să fie prezenți, consideră că numai instanța poate să stopeze acest avant ilegal, datorat facilității cu care a fost adoptată și prelungită această lege.
Au fost depuse actele care au stat la baza emiterii hotărârii contestate și a fost administrată proba cu cei doi martori care au depus declarațiile notariale în dosarul reclamantei, precum și doi martori suplimentari.
Analizând contestația reclamantei, precum și materialul probator administrat în cauză prin prisma prevederilor legale aplicabile, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.72428/(...), reclamanta B. Ana a solicitat să-i fie recunoscută calitatea de persoană beneficiară a drepturilor prevăzute de L. 1., în dovedirea cererii sale depunând acte de stare civilă, actul de identitate, adeverință eliberată de A. N., precum și declarațiile autentificate a doi martori. De asemenea, comisia a solicitat ca reclamanta să depună adeverință din care să rezulte perioada de școlarizare.
Prin Hotărârea nr.32846/(...), C. pentru aplicarea prevederilor L. 1. din cadrul Casei Județene de P. C. a respins cererea, motivând că au fost prezentate date contradictorii în dovedirea calității de beneficiar al legii.
Potrivit art.1 din L. 1., beneficiază de prevederile ordonanței 105/1999 persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv a fost […] strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu. A., pentru a putea beneficia de drepturile conferite de lege persoanei care dobândește calitatea de refugiat, trebuie dovedit faptul că persoana respectivă era cetățean român și, în perioada (...) - (...), a suferit persecuții etnice în vreuna din modalitățile enumerate de textul legal.
În speță, pentru dovedirea acestor condiții, s-a făcut aplicarea principiului nemijlocirii administrării probelor (art.169 alin.1 C.proc.civ.), respectiv s-a încuviințat audierea celor doi martori ale căror declarații autentificate au stat la baza respingerii cererii reclamantei, precum și audierea a doi martori suplimentari, la solicitarea reclamantei.
Curtea constată că aceste depoziții nu sunt concludente și nu aduc informații care să se coroboreze cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei în sensul dovedirii pretențiilor reclamantului. A., martora D. L. a declarat că nu o cunoaște pe reclamantă nici sub numele de B. Ana, nici sub numele purtat anterior căsătoriei, și anume L. N. după ce i-a fost arătată fotografia reclamantei din cartea de identitate martora nu a recunoscut-o pe reclamantă și nu putut furniza date cu privire la aceasta. La rândul său, declarația martorului B. A. este extrem de generală în sensul că reclamanta, la fel ca multe alte familii, a fost refugiată în Dângău M., dar nu a putut da relații cu privire la vârsta reclamantei în acea perioadă, fapt din care, coroborat și cu vârsta martorului la acea dată (6-7 ani, conform propriei susțineri), rezultă că declarația sa nu poate fi reținută ca aducând informații utile soluționării cauzei. De asemenea, din această relatare nu rezultă că reclamanta a părăsit localitatea de origine ca urmare a persecuțiilor pe care le-ar fi suferit din cauza regimurilor instaurate în acea perioadă.
N. martorii audiați suplimentar nu au putut furniza informații convingătoare despre motivele refugiului reclamantei, despre localitatea din care s-a refugiat sau despre perioada de refugiu, martorul C. G. arătând chiar că ceea ce cunoaște despre refugiu este ceea ce i-au spus părinții săi.
Mai mult, nici din înscrisurile anexate cererii reclamantei nu rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru dobândirea calității de persoană persecutată, A. N. - Serviciul Județean C. comunicând faptul că nu deține niciun document din care să reiasă această calitate, iar adeverința din care rezultă perioada de școlarizare nu este concludentă sub aspectul persecuțiilor pretins suferite.
Prin urmare, din întregul probatoriu administrat de instanța de judecată rezultă că hotărârea emisă de C. pentru aplicarea prevederilor L. 1. din cadrul Casei Județene de P. C. este legală și temeinică, reclamanta neaducând niciun element de natură a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază acest administrativ.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.18 alin.1 din L.
554/2004, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de anulare a H. nr.32846/(...) emisă de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L. HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta B. ANA, cu domiciliul în C.-N., str. D., nr. 85, bl.D17, ap.26, jud. C., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., cu sediul în C.-N., str. G. C. nr. 2, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER C. P. V. D.
Red. C.P./Dact. GC
4 ex/(...)
