Sentința nr. 986/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 986/2012
Ședința ata de 12 D. 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul D. D. - P. în contradictoriu cu pârâții BAROUL BISTRIȚA NĂSĂUD, C. U. N. A B. DIN R. și C. B. B.-N., având ca obiect - anulare decizie Uniunea Naționala a B. din R..
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de (...) și ulterior la data de (...). .
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de (...) sub nr.(...) reclamantul D. D. P. în contradictoriu cu C. U. N. a B. din R., B. B.-N. a solicitat instanței anaularea deciziei nr.49/(...) emisă de B. B.-N., obligarea pârâților la primirea în profesia de avocat cu scutire de examen și înscrierea în tabelul avocaților definitivi cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate reclamantul a arătat că a depus o cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen înregistrată la B. B.-N. nr.106/2010 în cuprinsul căruia a menționat că întrunește toate condițiile cerute de art.16 alin.2 lit.b din L. 51/1995, respectiv a obținut diploma de licență nr.1998 și a îndeplinit funcția de consilier timp de 12 ani și 2 luni anterior datei depunerii cererii. Pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prin decizie a fost numit avocat raportor. Urmare a raportului întocmit și a propunerii făcute prin decizia 4. C. B. B.-N. a constatat că îndeplinește condițiile pentru primirea în profesie. Prin aceeași decizie a fost dispusă verificarea cunoștințelor la o dată ce urma să fie stabilită. În februarie s-a făcut publică intenția de a se organiza un audit al celor ce au depus cereri și ca urmare a fost invitat în ședința din (...). La data de (...) a formulat contestație și ca răspuns i-a fost comunicată decizia
49/2011 prin care s-a respins cererea. In temeiul art.8 din hotărârea C.ui U. a formulat la (...) o contestație înregistrată sub nr.228/c/(...). Ulterior la (...) prin adresa nr.228 U. comunica faptul că a solicitat baroului un punct de vedere urmând ca după primirea răspunsului să se soluționeze contestația la prima ședință însă de la acel moment nu a mai primit nici o soluție.
Cele reținute de consiliul baroului prin decizia 495 cu privire la respingerea cererii arată reclamantul că sunt greșite deoarece nu au fost respectate prevederile L. 51/1995. Astfel, art.16 alin.2 al legii prevede că „la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen...b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat";, aceasta fiind singurele condiții care trebuie îndeplinite conform legii de către persoana care face o astfel de solicitare. Ori, toate aceste cerinte, la momentul depunerii cererii erau îndeplinite. Instituirea obligativității unei verificări ulterioare a cunostintelor ,ca o condiție pentru admiterea cererii este în vădită contradicție cu L. 51/1995 în care nu există o asemenea prevedere. Astfel, această verificare reprezintă, de fapt, un examen oral, tematica fiind stabilită anterior și se compune din L. de organizare și exercitare a profesiei de avocat, S. profesiei și Codul deontologic. Or, excepția legală prevăzută de art.16 al L. nr.51/1995 se referă la orice formă de examinare, considerându-se că experiența îndelungată într-un domeniu juridic duce la însușirea tuturor cunoștințelor privind exercitarea profesiei de avocat.
R. celor invocate prin întâmpinare C. U. a solicitat respingerea acțiunii ca prescrisă cu cheltuieli de judecată.
În susținerea celor solicitate se arată că potrivit L. 5. termenul de introducere a acțiunii este de 6 luni și începe să curgă în speță de la data expirării termenului de solicitare a plângerii prealabile. Data înregistrării a fost
2011. Cele 30 de zile au expirat la (...), dată de la care începe că curgă termenul de 6 luni, termen ce expiră la (...). De la această dată dreptul de a introduce plângere s-a prescris. Lipsa răspunsului C.ui U., datorită necomunicării dosarului B. BN, nu este un motiv temeinic, din moment ce însăși legea stabilește un moment aparte de începere a cursului termenului de prescripție de 6 luni pentru această situație.
Mai mult, fiind un termen de prescripție reclamantul trebuia să solicite expres repunerea în termen deodată cu acțiunea, fie: conforma rt.2522 al.2 C.civ.
- în 30 zile de la încetarea motivelor ce au justificat depășirea termenului; conform art.201 din L. 71/2011 și art.19 din Decr.167/1958 în termen de o lună de la încetarea cauzelor care au justificat depășirea termenului de prescripție. In plus prin cererea introductivă trebuia solicitată și repunerea în termen, cu indicarea motivelor temeinice. Existența termenului de decădere de un an nu scutește reclamantul de a indica motivele și de a formula cereri în termenul prevăzut de lege, ci doar limitează în timp dreptul de a formula o astfel de cerere.
Pe fondul cauzei se arată că verificarea cunoștințelor celor ce au solicitat primirea în profesia de avocat cu scutire de examen s-a făcut în baza art.21 alin.2 din S. profesiei de avocat, text care era în vigoare la acea dată. Prin hotărârea nr.9. a C.ui U. s-a statuat procedura de urmat în cazul unor astfel de cereri, hotărâre dată în aplicarea art.21 alin.2 din S. profesiei de avocat.
Prin întâmpinarea depusă B. B. a invocat lipsa calității procesuale pasive în considerarea că la (...) a fost soluționată contestația prin decizia 93 iar acesta nu a fost atacată și ca atare prin prisma obiectului acțiunii în cauza calitatea o are doar baroul.
Pe fond pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Astfel se arată că întrucât prin decizia nr.71/200 s-a depus verificarea cunoștințelor solicitantului iar aceasta nu a fost contestată, ulterior s-a procedat la invitarea pentru audit. R. s-a prezentat însă în urma discuțiilor s-a constatat că nu posedă cunoștințele necesare din legislația specifică. Afirmațiile că nu există temei sunt greșite deoarece nu este vorba de o examinare, orală ci de o verificare a cunoștințelor pe baza unei discuții libere, iar potrivit art.21 alin.2 din statut si art 5 din anexa la hotararea 9. se pot verifice cunostintele cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
Față de cele arătate de pârâți, reclamantul în temeiul art.4 din L. nr.5. a invocat excepția de nelegalitate a H. nr.9. a consiliului U. care stabilește condițiile în care se desfășoară examenul de admitere,a art.21 alin.2 din statutul profesiei de avocat.
În susținerea excepției reclamantul a arătat că potrivit art.21 alin. 2 din statutul profesiei de avocat, persoanele care formulează cereri de admitere în profesie cu scutire de examen pot să fie supuse unei forme de verificări cu privire la legislația în materia profesiei de avocat. Prin urmare, acest articol permite o formă de verificare într-un caz în care s-.a prevăzut expres că nu este posibilă supunerea la nicio examinare, iar hotărârea nr.9. vine să reglementeze metodologia de examinare. A. dispoziții sunt contrare art.16 din L. nr.51/1995 care elimină orice formă de examen sau concurs în cazul persoanelor care până la data primirii în profesia de avocat au îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu le-a încetat actiuvitatea din motive disciplinare care îi fac nedemni pentru profesia de avocat. Se ajunge astfle că nu se respecte ierarhia normelor juridice (o hot.a U. vine să adauge o condiție suplimentară aunei legi), lăsându-se fără efecte art.16.
Potrivit art.16 alin.2 lit.b al L. nr.51/1995 referitoare la profesia de avocat, la cerere, poate fi primită în posesie, cu sctuire de examen cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu le-a încetat actiuvitatea din motive disciplinare care îi fac nedemni pentru profesia de avocat";.
Așadar, legea permite celor care au îndeplinit anumite funcțiid epuse expres de lege în domeniul juridic pot să fie primiți în barou, fără a fi obligați laorice formă de examinare. R. instituirii acestei derogări este de a asigura o facilitate celor care, exercitând anterior o profesie juridică dintre cele expres prev.de lege (judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult) pot să fie primiți în profesia de avocat fără vreo verificare prealbilă, prezumându- se în mod absolut că posed suficiente cunoștințe pentru a nu mai fi necesară o examinare a acestora.
Cu toate acestea, chiar dacă au constatat prin decizia nr.49/(...) că subsmenatul îndeplinesc condițiile prevăzute d elege pentur a fi admis în barou, au dispus să fiu supus unei verificări cu privir ela dispoz.din L. 51/1995, așa cum prevede hotărârea care fac eobiectul prezentei excepții. Prin urmare s-a impus obligativitatea unei verificări ulterioare a cunoștințelor ca o condiție pentru admiterea în profesia de avocat. SE ajunge astfel să se adauge la lege,cerându-se unei persoane dintre cele prev.la art.16 alin.2 să fie supusă unui examen oral, existând în acest sens și o tematică stabilităa nterior compusă din legea de organizare și exercitare a profesiei de avocat, statutul profesiei și condul deontologic. Conținutul art.21 alin.2 nu respectă conținutul legii în temeiul și în executarea căruia a fost reglementat, nesocotind scopul art.16 al L. nr.51/1995.
Scutirea de examen se referă la scutirea de orice formă de examinare, așadar chiar și o formă de examinare orală se poate încadra în această categorie. Interviul realizat de către C. baroului nu prezintă astfel nicio relevanță, mai ales că modalitatea de desfășurare a acestuia a fost nedescriminatorie, din 21 de candidați fiind admiși doar 3. Trebuie subliniat încă o dată că ideea art.16 este să instituie o formă de acces în profesie care nu se bazează pe ideea de competiție sau concurs, prin urmare interviul apare ca fiind inutil și ilegal.
Ulterior, în contradictoriu cu consiliul U., B. B.-N., C. B. B.-N. reclamantul invoca în temeiul aceluiași articol 4 din L. 5. și excepția de nelegalitate a deciziei
93/(...) în considerarea ca fiind motivată pe reglementările din Statut și hot 902 este nelegală .Totodata reclamantul a mai reinterat si celelalte argumente cu privire la instituirea unei verificări a cunostintelor , la scutirea de examen. R. celor invocate prin întâmpinarea formulată paratul după ce reia argumentele aduse inițial cu privire la excepția prescripției și lipsei calității procesuale pasive susține că excepțiile de nelegalitate sunt nefondate deoarece verificarea nu echivalează cu un examen și nu crează solicitantului o sarcina excesivă sau, disproporționată față de scopul urmărit iar condiția prevăzută de art.4 a L. 5. nu este îndeplinită.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive Curtea reține că potrivit statutului profesiei de avocat consiliul are o competență exclusivă în analizarea îndeplinirii condițiilor și soluționează opozițiile contestate pronunțând o hotărâre ce poate fi atacată. Prin urmare câtă vreme legea îi conferă calitatea de organ competent să soluționeze contestații nu se poate susține ca această instituție nu are calitatea procesuală cerută de lege. În plus, chiar dacă s-ar trece peste aceasta nu trebuie omis ca în contencios calitatea este conferită de L. 5. emitentului actului. Ori, consiliul este emitentul actului contestat în cauză. Prin urmare, în condițiile conferite de lege excepția se vădește neîntemeiată și va fi respinsă.
Cât privește excepția prescripției se reține că într-adevăr art.11 statuează că termenul de introducere a aacțiunii în contencios este de 6 luni ce începe să curgă de la data comunicarii raspunsului,dataexpirarii termenului…Aceiași norma prin alin.2 prevede insa că pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prev.la alin.1 dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducererii cererii sau data înmcheierii procesului verbal de conciliere, după caz. In cauza la data de (...)reclamantul a formula o plângere prealabilă prin care a solicitat anularea dispoziției consiliului baroului nr.49/(...). Răspunsul venit din partea administrației în data de (...), a fost în sensul că contestația a fost înregistrată la U. și că a adresat B. B.-N. să comunice un punct de vedere scris și ca urmează a se soluționa contestația după prima punctului de vedere. Mai atestă actele că decizia de soluționare a contestației a fost emisă abia în (...), iar despre aceasta s-a luat cunoștință doar pe parcursul judecății. Ori, în aceste circumstanțe nu se poate susține că nu a existat un motiv temeinic și că nu ar fi incident alin.2 al normei enunțate. Prin urmare, excepția se vădește neîntemeiată și va fi respinsă.
Trecând așadar, la analiza pe fond, Curtea reține următoarele:
R. a formulat o cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen în condițiile reglementării art.16 lit.b din L. 51/1995 cererea fiind înregistrată la
B. B.-N. sub nr.106/(...) (f.5 dosar).
Prin decizia nr.4. baroul invocând prevederile art.21 alin.2 din S. profesiei de avocat și hotărârea nr.9. a consiliului U. a condiționat analiza acestei cereri de verificarea cunoștințelor solicitantului.
După contestarea măsurii, parcurgerea operațiunilor și scutirea examenului este adoptată decizia nr.49 din (...) prin care se respinge cererea reclamantului de primire în profesie cu motivarea că nu posedă cunoștințele necesare. Decizia este contestată, iar în lipsa unui răspuns reclamantul se adresează instanței sutinând ca cererea nu putea fi condiționată de verificarea cunoștințelor ,că normele reținute în contextul respingerii sunt nelegale. Prin invocarea excepției de nelegalitate se susține că metodologia de examinare instituită prevederile statutului și hotărâri nr.9. a consiliului U. nu sunt în concordanță cu actul normativ cu forța juridică superioară.
Pârâții susțin însă că atât prevederile statutare, cât și cele invocate în hotărârea nr.9. se subordonează legii și nu conțin dispoziții contrare L. 51/1995.
Conform art.21 alin.2 din statutul profesiei de avocat, persoanele care formulează cereri de admitere în profesie cu scutire de examen pot să fie supuse unei forme de verificări cu privire la legislația în materia profesiei de avocat. Prin urmare, acest articol permite o formă de verificare într-un caz în care s-.a prevăzut expres că nu este posibilă supunerea la nicio examinare, iar hotărârea nr.9. vine să reglementeze metodologia de examinare. A. dispoziții sunt contrare art.16 din L. nr.51/1995 care elimină orice formă de examen sau concurs în cazul persoanelor care până la data primirii în profesia de avocat au îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu le-a încetat actiuvitatea din motive disciplinare care îi fac nedemni pentru profesia de avocat. Se ajunge astfel că nu se respecte ierarhia normelor juridice (o hot.a U. vine să adauge o condiție suplimentară aunei legi), lăsându-se fără efecte art.16.
Potrivit art.16 alin.2 lit.b al L. nr.51/1995 referitoare la profesia de avocat, la cerere, poate fi primită în posesie, cu sctuire de examen cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu le-a încetat actiuvitatea din motive disciplinare care îi fac nedemni pentru profesia de avocat";.
Din cele enunțate se observă că legea permite celor care au îndeplinit anumite funcții dispuse expres de lege în domeniul juridic pot să fie primiți în barou fără a fi obligați la orice formă de examinare, în timp ce prevederile hotărârii și cele statutare, prevăd o procedură/ o verificare/examinare. Impunerea, obligativității unei verificări ulterioare ca o condiție de admitere în profesie adaugă la lege.
Prin urmare susținerile reclamantului cu privire la excepția de nelegalitate se vadesc întemeiate și vor fi admise. Susțin insa pârâții că reclamantul a participat la verificarea cerută. Împrejurarea evocată este lipsită de relevanță, întrucât nu exclude posibilitatea cenzurării legalității deciziilor pe cale judiciară.
Mai sustine reclamantul ca intrunea cerintele cerute de lege pentru a fi primit in profesie. Sub acest aspect trebuie retinut ca potrivit art 16 alin.2 din L.
51/1995,,la cerere poate fi primit in profesie cu scutire de examen…cel care pana la data primirii in profesie a indeplinit functia de avocat,notar,consilier juridic sau jurisconsult timp de 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac nedemn pentru profsie…Actele dosarului atesta ca reclamantul a indeplinit functia de consilier timp de12 ani,ca activitatea nu i-a incetat din motive disciplinare. Or in aceasta situatie , reținând că actele pe care s-a fundamentat decizia sunt nelegale, ca din actele depuse rezulta ca reclamantul îndeplinea cerințele prevăzute de art.16 alin.2 din lege pentru a fi primit în profesie cu scutire, Curtea găsește întemeiate și susținerile reclamantului cu privire la primire în profesie și înscrierea în tabloul avocaților.
Față de cele arătate cu privire la decizia 9. se reține că susținerea este de asemenea întemeiată în condițiile în care actele care au stat la baza acesteia sunt nelegale din perspectiva dispozițiilor L. 51/1995.
Așadar, față de cele arătate, în baza art.4, art.18 din L. 5. coroborat cu art.10 din L. 51/1995, Curtea va admite acțiunea, va constata nelegalitatea actelor contestate și va dispune obligarea la punerea în profesie și înscrierea în tablou.
PENTRU A. MOTIVE IN NUMELE L.
H O T A R A S T E
Respinge excepțiile invocate de pârâte.
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamantul D. D. P. domiciliat în
B., B-dul D., nr.2A, sc.B, ap.24, jud.B.-N. în contradictoriu cu pârâții B. B.-N.- cu sediul în B.., B-dul I., bl.71, sc.B, ap.16, jud.B.-N.; C. B. B.-N. cu același sediu, U.- C. U. cu sediul în B., S. I., nr.5, sector 5.
Constată pe cale de excepție nelegalitatea art. 21 al. 2 din S. profesiei de avocat, nelegalitatea Hot. nr. 9. a Cosiliului U. care stabilește condițiile în care se desfășoară examenul de admitere.
Anulează decizia 49/(...) emisă de B. B.-N.
Constată nelegalitatea deciziei nr. 93/(...) emisă de C. U.
Obligă pârâții la primirea reclamantului în profesia dea avocat cu scutire de examen și la înscrierea în tabelul avoaților definitivi din B. B.-N.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER
F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
7 ex. - (...)
