Decizia civilă nr. 1306/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Cod operator de date cu caracter personal 3184 Dosar nr. _
DECIZIE CIVILA Nr. 1306/2013
Ședința publică din data de 27 Noiembrie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE M. T.
Judecător I. -M. L. Judecător A. -C. Ț. Grefier Ani-L. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind recursul declarat de recurentul I. DE P. J. C. împotriva sentinței civile nr. 23273/2012 pronunțată de Judecătoria C. N. privind și pe intimatul M. N. I., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție FAX
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier .
Dezbaterea pe fondul cauzei a avut loc in ședința publica din 13 noiembrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii, care au fost consemnate in încheierea de ședința de la acea data, când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 20 noiembrie 2013 și respectiv data de azi, încheiere care face parte integranta din prezenta hotărâre.
T R I BU N A L U L
Prin sentința civilă nr. 23273/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, a fost admisă plângerea formulată de petentul M. N. I., domiciliat în loc. B., C. U., nr. 134 B, jud. B. Năsăud în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDEȚULUI C., cu sediul în loc. C. -N., str. T., nr. 27 și în consecință:
A fost reindividualizată sancțiunea aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției seria CP nr.1814189, înlocuind sancțiunea amenzii în cuantum de 560 lei cu avertismentul.
A fost anulată măsura complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile.
A fost respinsă cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
Prin procesul verbal de constatare a contravenției seria CP nr. 1814189 (fil. 4, 8) petentul M.
N. I. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 560 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute în cuprinsul art.100 alin. 3 lit. d și f OUG 195/2002. În sarcina petentului s-a reținut faptul că la data de_, ora 08:30 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe B-dul 21 Decembrie, virând stânga în Piața A. Iancu înspre Piața Cipariu cu nerespectarea semnificației culorii roșu a semaforului electric. Deși contravenientului i-a fost adusă la cunoștință obligația de a rămâne în mașina poliției în vederea întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției, acesta a refuzat să se conformeze părăsind locul faptei.
Probele administrate instituie un dubiu cu privire la starea de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal contestat, de natură să profite petentului.
Din declarația agentului constatator MARTIN C. (fil. 16) instanța reține că acesta a constatat fapta contravențională constând în nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului prin propriile sale simțuri. Din cuprinsul aceleiași declarații, instanța reține faptul, că petentul a
cooperat cu organele poliției în vederea întocmirii actului sancționator. După scurgerea unui interval de timp, petentul a coborât, însă, din mașina poliției, abandonându-și documentele necesare pentru întocmirea procesului verbal.. Acest aspect se coroborează cu declarația martorei D. DORIS F. (fil. 19), prin care aceasta a arătat faptul că petentul i-a solicitat agentului constatator să procedeze la întocmirea procesului verbal în lipsa sa, întrucât procedura durase deja prea mult, iar acesta avea probleme urgente care se impuneau a fi soluționate cu prioritate.
Referitor la posibilitatea agentului constatator de a observa în mod cert culoarea semaforului în momentul în care petenul a trecut conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, din cuprinsul aceleiași declarații, instanța reține că în momentul comiterii faptei petentul se afla într-o coloană de mașini, aspect de natură să instituie un dubiu rezonabil cu privire la aprecierea corectă a situației de fapt supusă analizei.
În drept, sub aspectul legalității, instanța apreciază faptul că procesul verbal contestat întrunește toate exigențele desprinse din art. 16-17, art. 19 OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține faptul că procesul verbal se bucură de forță probantă până la probă contrară, pe care contravenientul trebuie să o facă prin orice mijloc de probă admis de lege pentru a infirma situația de fapt și încadrarea în drept reținute împotriva sa.
Astfel, persoanei sancționate i se permite să probeze faptul că nu ea a comis actul încriminat, instituirea unei prezumții absolute aducând atingere atât caracterului personal al răspunderii cât și dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție.
Raportând aceste aspecte de ordin teoretic la speța analizată, instanța reține faptul că prin probele administrate petentul nu a făcut dovada contară celor reținute în procesul verbal contestat, însă s-a creat o stare de incertitudine cu privire la vinovăția petentului și la întrunirea elementelor constitutive ale faptei reținută în sarcina sa, în ceea ce privește contravenția constând în nerespectarea culorii roșu a semaforului.
În lumina celor mai sus arătate, instanța apreciază faptul că dubiul creat cu privire la existența contravenției nu este de natură să atragă anularea procesului verbal contestat, însă în contextul necesității respectării prezumției de nevinovăție incidentă în materia analizată, acest aspect se impune a fi avut în vedere în procesul de individualizare al sancțiunii aplicate.
În ceea ce privește cea de-a doua contravenție reținută în sarcina petentului, instanța apreciază faptul că aceasta a fost comisă în condiții care relevă un grad de pericol social scăzut. În acest sens, instanța reține faptul că inițial petentul a dorit să coopereze cu organele poliției, prezentându-și actele în vederea întocmirii actului sancționator. Părăsirea ulterioară a locului faptei a fost determinată de motive de natură să indice o periculozitate scăzută a faptei, petentul fiind nevoit să se ocupe de soluționarea unor probleme având un caracter urgent.
Pentru considerentele care preced instanța, în temeiul art. 34 OG 2/2001 a admis plângerea și a reindividualizat sancțiunea aplicată prin procesul verbal contestat, înlocuind sancțiunea amenzii în cuantum de 560 lei cu sancțiunea avertismentului.
A anulat măsura complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, considerând că în prezenta cauză scopul sancțiunii complementare desprins din prevederile art. 96 alin. 1 OUG 195/2002, constând în înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea comiterii altor fapte interzise de lege, poate fi adus la îndeplinire prin executarea sancțiunii principale
În temeiul art. 274 C.Pr.Civ. s-a respins petitul privind acordarea cheltuielilor de judecată, apreciind față de soluția pronunțată în cauză, faptul că nu poate fi reținută o culpă procesuală din partea intimatului.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal petentul recurent I. de P. J. C., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței civile nr. 23273/_, în sensul respingerii plângerii petentului, cu consecința menținerii procesului verbal seria CP nr. 1814189/_ 2 încheiat de I.P.J. C. și a sancțiunii aplicate prin acesta.
Apreciază recurentul că sentința civilă atacată cu recurs este netemeinică și dată cu greșita aplicare a legii deoarece deși instanța de fond a reținut că "prin probele administrate petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în procesul verbal, a reindividualizat sancțiunea aplicată .
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată următoarele:
Prin procesul-verbal de verbal de constatare a contravenției seria CP nr. 1814189 din data de_ petentul M. N. I. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 560 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute în cuprinsul art.100 alin. 3 lit. d și f OUG 195/2002.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut aceea că în data de_, ora 08:30 petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe B-dul 21 Decembrie, virând stânga în Piața A. Iancu înspre Piața Cipariu cu nerespectarea semnificației culorii roșu a semaforului electric și după oprirea sa, deși i-a fost adusă la cunoștință obligația de a rămâne în mașina poliției în vederea întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției, acesta a refuzat să se conformeze părăsind locul faptei.
Potrivit articolului 34 aliniatul 1 din O.G. nr.2/2001, instanța este ținută, din oficiu, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției.
Analizând cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției contestat sub aspectul legalității, tribunalul constată că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile articolului 17 din OG nr.2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, instanța neputând identifica nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor articolului 16 din OG nr.2/2001 care să fi cauzat contravenientului o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși petentul nu a făcut dovada unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal contestat, există un dubiu cu privire la existența contravenției, care trebuie să profite acestuia, sens în care a procedat la reindividualizarea sancțiunii aplicate.
Potrivit dispozițiilor articolului 1169 din Codul civil, petentului îi revenea sarcina de a face dovada existenței unei stări de fapt contrare celei reținute în cuprinsul procesului verbal atacat, însă în opinia instanței de control judiciar nu există nici un dubiu cu privire la existența contravenției, starea de fapt reținută în procesul verbal în discuție fiind corespunzătoare realității, martorul Martin
C. G. confirmând cele reținute în actul constatator al contravenției, respectiv că petentul a trecut pe culoarea roșie a semaforului, situația despre care a luat cunoștință personal, explicând care era poziția sa la acel moment, în timp ce martora D. Doris F. pasager în autoturismul condus de contravenient, a afirmat că petentul circula în coloană, se grăbea să ajungă la tribunal, dar că apreciază că acesta a trecut pe culoarea verde a semaforului, fiind vorba astfel cum se poate observa doar despre o apreciere subiectivă a martorei.
Pe de altă parte, în temeiul articolului 34 din O.G. nr.2/2001 coroborat cu articolul 38 aliniatul 3 din același act normativ care constituie dreptul comun în materia contravențională, instanța are posibilitatea să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care se constată legalitatea procesului-verbal contestat și existența contravenției în sarcina contestatorului.
În acest context legal, tribunalul apreciază că sancțiunea aplicată petentului în cuantumul stabilit prin procesul-verbal contestat este corespunzătoare gradului de pericol social al contravenției săvârșite, din perspectiva prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr.2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite și ale art.21 alin. 3 din același act normativ conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, scopul urmărit, urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Ca atare, tribunalul apreciază că față de criteriile amintite sancțiunea avertismentului nu este una adecvată gravității faptelor reținute și nu răspunde exigențelor textelor de lege la care ne- am referit mai sus, din această perspectivă recursul declarat fiind fondat.
Pentru aceste considerente, tribunalul va admite recursul declarat de I. de P. al Județului C. împotriva sentinței civile nr. 23273 din_ a Judecătoriei C. -N., pe care o va modifica în sensul că va respinge plângerea petentului M. N. I. împotriva procesului verbal nr.1814189 al IPJ C., pe care îl va menține.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de I. de P. al Județului C., cu sediul în loc. C. -N., str. T., nr. 27, împotriva sentinței civile nr. 23273 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o modifică în sensul că respinge plângerea petentului M. N. I.
, domiciliat în loc. B., C. U., nr. 134 B, jud. B. Năsăud, împotriva procesului verbal nr.1814189 al IPJ C., pe care îl menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Noiembrie 2013
Președinte, M. T. | Judecător, I. -M. L. | Judecător, A. -C. Ț. |
Grefier, Ani-L. C. |
Red.A.Ț./C.B.
2 ex./_
Jud. fond: T. C.