Decizia civilă nr. 23/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 23/2013
Ședința publică din data de 7 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. M. JUDECĂTORI: S. L. R.
A. -I. A. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta- reclamantă M.
E., împotriva sentinței civile nr.9679 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimata- pârâtă C. de A. de S. a Judetului C., având ca obiect anulare act administrativ- decizie FNUASS.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul recurentei- reclamante M. E., avocat L. I. cu delegație în substituirea apărătorului ales, avocat R. a V. din Baroul Cluj, cu delegație la doasar și reprezentantul intimatei- pârâte C. de A. de S. a Judetului C., consilier juridic Crăciun G., lipsă fiind recurenta- reclamantă M. E. .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurenta- reclamantă M. E. nu a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, deși a fost citată cu această mențiune.
Intimata- pârâtă C. de A. de S. a Judetului C. a depus la dosar întâmpinare, în două exemplare, prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă în temeiul art.242 alin. 2 Cod pr.civ.
Reprezentantul recurentei recurentei- reclamante M. E., avocat L.
I. depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și timbrat și că întâmpinarea a fost depusă la dosar cu 5 zile înainte de termenul de judecată fixat în cauză.
Curtea comunică reprezentantului recurentei- reclamante M. E., avocat L. I. un exemplar din întâmpinare.
Nefiind cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentei- reclamante M. E., avocat L. I. solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive și cu consecința anulării deciziei de impunere nr.233248/1 din data de_ pentru stabilirea contribuțiilor datorate la FNUASS aferente anilor 2009-2011 emisă de C. de
A. de S. a Județului C. ; anularea deciziei de impunere nr.233248/2 din data de_ pentru stabilirea penalităților și majorărilor datorate FNUASS aferente anilor 2009-2011 emisă de A. de S. a Județului C. ; anularea deciziei E.549 din_ de soluționare a contestației administrative emisă de A. de S. a Județului C. . Fără cheltuieli de judecată.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor apărărilor formulate de reclamantă în acțiunea introductivă.
În sentința recurată nu se regăsește analiza instanței asupra apărării în baza principiului alegerii libere de către asigurați a casei de asigurare, prevăzut de art.208 alin.3 din Legea 95/2006 reiterat în art. 218 alin. 2 al aceluiași act normativ.
În apărare reclamanta a arătat că nu este asigurat la Casei de asigurări de sănătate C., neexprimându-și niciodată intenția de a deveni asigurat al acesteia și nesemnând vreodată un contract de asigurare cu aceasta, astfel că nu poate fi obligată la plata sumelor stabilite prin deciziile de impunere atacate.
Consideră că prima instanță trebuia să aibă în vedere probele administrate de reclamantă, respectiv cererea depusă la C. de asigurări de
S. OPSNAJ și să fie interpretată în conformitate cu principiile în baza cărora funcționează sistemul de asigurări de sănătate.
Solicită să se aibă în vedere faptul că reclamanta a adus la cunoștința pârâtei că înțelege să se prevaleze de principiul alegerii libere a casei de asigurări și că dorește să devină asigurat al Casei de asigurări de S. OPSNAJ.
De asemenea, prin sentința recurată nu a fost analizată apărarea formulată cu privire la modalitatea de calcul a sumelor din conținutul deciziilor de impunere.
Reclamanta a dovedit, prin actele depuse la dosar, împrejurarea că ulterior emiterii decizilor de impunere și a deciziei de respingere a contestației administrative că pârâta a emis la data de_ titlu executoriu act care ar fi trebuit să fie imaginea în oglindă a titlului de creanță ajuns la scadență.
Prima instanță nu a adus minime explicații din care să rezulte legalitatea deciziei de impunere în care accesorile datorate pentru suma de 105.709,00 lei sunt mai mici decât accesorile calculate pentru suma de
43.439 lei, stabilite prin titlu executoriu.
Reprezentantul intimatei- pârâte C. de A. de S. a Județului
C., consilier juridic Crăciun G. solicită respingerea recursului formulat de recurentă ca neîntemeiat cu consecința menținerii ca temenică și legală a sentinței civile recurate, conform motivelor menționate în întâmpinare.
Din actele dosarului rezultă că reclamanta nu și-a manifestat dreptul de opțiune între diversele case de asigurări de sănătate. Mai mult din adresa emisă de OPSNAJ rezultă că recurenta nu este asigurată nici a acestei case, astfel că CAS C. a emis deciziile de impunere și nu o altă casă.
În ceea ce provește diferența dintre suma de 105.709,00 lei stabilită prin decizia de impunere și suma de 46.439 lei stabilită în titlu executoriu, arată că în Deciziile de impunere nu sunt evidențiate plățile efectuate și că această diferență reprezintă plățile făcute de către reclamantă rămânând un rest de plată de 61733 lei compus din contribuție, dobânzi de întârziere, penalități.
Reprezentantul recurentei- reclamante M. E., avocat L. I., în replică, arată că reclamanta nu a încercat să se sustragă de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.9679 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins acțiunea formulată de reclamanta M. E.
, în contradictoriu cu pârâta C. JUDETEANĂ DE A. DE S. A JUDETULUI C. ; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin deciziile de impunere din oficiu nr.233248/1 si nr 233248/2 ambele emise la data de 1 martie 2012 de către pârâta C. DE A. DE S. C. s-a stabilit că reclamanta datorează la FNUASS pentru perioada 2006-2011, cu titlu de contribuții, suma de 105.709 lei și accesorii în sumă de 13.904 lei, contribuțiile fiind stabilite în raport de veniturile din profesii liberale și comerciale desfășurate de către reclamanta în perioada mentionata.
Apreciind că deciziile emise de către pârâtă sunt nelegale, reclamanta a formulat contestatie administrativa, respinsa de parata prin Decizia E 549 din_ .
A sustinut reclamanta ca atat timp cat nu are calitatea de asigurat la Casei de A. de S. C. si in lipsa unui contract de asigurare incheiat cu aceasta parata nu este in masura sa invoce existenta unor dreptrui si obligatii reciproce.
Avand in vedere argumentatia reclamantei instanta retine ca potrivit prevederilor art 8 alin 1 din OUG nr.150/2002 privind organizarea și
funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, obligația virarii contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane pe baza de contract individual de munca sau în baza unui statut special prevăzut de lege, precum și persoanelor fizice, după caz.";(2)Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate sa depună lunar la casele de asigurări alese în mod liber de asigurați declarații nominale privind obligațiile ce le revin fata de fond și dovada plății contribuțiilor.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplica și persoanelor care exercita profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sa desfășoare activități independente.";
Ulterior Legea nr.95/2006 consacră participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului național unic de asigurări de sănătate. Obligația virării potrivit actului normativ arătat revine și persoanelor fizice care exercită profesii liberare sau celor care sunt autorizate să desfășoare activități independente (art.215). În acest caz contribuția lunară se stabilește sub forma unei cote care se aplică asupra veniturilor realizate.
Din conținutul actelor normative arătate reiese că persoanele care exercită profesii liberare respectiv persoanele autorizate să desfășoare activități independente au obligația să depună declarații privind obligațiile la FNUASS și a plății contribuției aferente veniturilor independent de încheierea unui contract.
Reclamanta face parte din categoria persoanelor ce desfășoară activitate independentă context în care în mod corect, prin actele contestate, s-a reținut incidența art.51 din OUG nr.150/2002 a dispozițiilor Legii nr.95/2006, ale OG nr.92/2003 respectiv plata contribuției către fondul unic al asigurărilor de sănătate.
Corecte sunt și reținerile autorității recurente în privința accesoriilor. În materia fiscală accesoriile sunt datorate de drept ca urmare a neplății la termen a creanțelor principale indiferent de existența sau nu a unei culpe din partea contribuabilului. Astfel, conform Codului de procedură fiscală art.85 impozitele, taxele contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc fie prin declarație fiscală în condițiile art.82 alin.2 și
86 alin.4, fie prin decizie emisă de organele fiscale, creanțele fiscale fiind scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează (art.111). Tot astfel art.119 alin.1 C.pr.fic. prevede că pentru neachitarea la termenul scadent de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen majorări de întârziere.
Același cod prin art.120 mai prevede că majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere începând chiar din ziua următoare termenului de scadență până la data stingerii sumei datorate inclusiv. Prin normele enunțate nu se prevede ca și condiție prealabilă incunostintarea Dimpotrivă normele prevăd expres că se datorează majorări de întârziere pentru neplata la scadență a creanțelor fiscale stabilite potrivit legii.
Reclamanta a realizat venituri impozabile din desfășurarea unei activități libere care se supun impozitului pe venit și avea obligația legală de a plăti o contribuție lunară către fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în forma unei cote procentuale care se aplică asupra veniturilor impozabile . Astfel avea obligația de a depune și declarațiile prevăzute atât de OG nr.92/2003 și art. 215 din Legea nr.95/2006. Această obligație de a depune declarații nu a fost îndeplinită iar stabilirea obligațiilor sale fiscale în această materie s-a realizat printr-o decizie de impunere emisă din oficiu de către organul fiscal în temeiul art.83 alin.4 din OG nr.92/2003. Ori în condițiile Legii ce reglementează sistemul de asigurări de sănătate chiar dacă intimatul nu ar fi beneficiat în mod voluntar de asigurările de sănătate ar fi avut obligatia de a contribui la sistemul național de asigurări de sănătate indiferent de opțiunea acestuia de a nu accesa sistemul public de sănătate.
În plus drepturile și obligațiile asigurărilor sunt stabilite anual prin contractul cadru așa cum prevede Legea nr.95/2006 art.257. Acestea sunt aduse la cunoștința asiguraților prin publicarea în Monitorul Oficial atât a contractului cadru cât și a normelor metodologice de aplicare a acestuia . Ca atare necunoașterea caracterului exigibil al acestei creanțe bugetare de la data realizării veniturilor asupra cărora se calculează ar contravine principiului nemo censetur ignorare lege. Obligația de plată se naște de la data realizării venitului și nu în virtutea contractului de asigurare .Asadar nu se poate reține că intimatul ar fi ținut numai la plata datoriei principale ci si la plata accesoriilor.
Pentru considerentele ce preced instanta a respins actiunea si a mentine in tot actele administrativ-fiscale contestate.
In temeiul art 274 Cod procedura civila instanta s-a luat act ca nu s- au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta M. E. solicitând instantei ca prin decizia ce o va pronunta in principal sa admita cererea de recurs ,sa caseze hotararea recurata si sa trimita cauza spre rejudecare ,iar in subsidiar sa admita cererea de recurs si sa modifice in intregime sentinta recurata in sensul admiterii actiunii
.
In motivarea cererii de recurs ararta ca nu se regaseste niciunde in sentinta atacata, analiza instantei asupra apararii facute de catre subsemnata in temeiul principiului alegerii libere de catre asigurati a casei de asigurari, prevazut de art.208 alin.3 lit.a al Legii nr.95/2006, reiterat de art.218 alin.2 al aceluiasi act normativ.
A aratat in dezvoltarea acestei aparari imprejurarea ca subsemnata nu sunt asigurat al Casei de asigurari de sanatate C., neexprimandu-mi niciodata intentia de a deveni asigurat al acesteia si nesemnand vreodata un contract de asigurare cu aceasta, si prin urmare nu pot fi obligata la plata sumelor stabilite prin deciziiile de impunere atacate.
Analiza instantei trebuia sa aiba in vedere probele administrate de catre subsemnata, respectiv cererea depusa la C. de asigurari de S. OPSNAJ, care sa fie interpretata in conformitate cu principiile in baza carora functioneaza sistemul de asigurari de sanatate.
De altfel, intimatei insasi i-am adus la cunostinta faptul ca inteleg sa ma prevalez de principiul alegerii libere a casei de asigurari si ca in baza acestuia doresc sa devin asigurat al Casei de A. de S. OPSNAJ, situatie in raport de care daca as inregistra restante cu titlu de contributii de asigurari de sanatate, prerogativa calcularii si colectarii acestora ii revine casei de asigurari in privinta careia mi-am exprimat optiunea de alegere.
Legea nr.95/2006 nu instituie o ordine cronologica de aplicare a principiilor consacrate prin adoptarea ei. In singura interpretare logica, se aplica mai intai principiul dreptului de optiune al casei de asigurari, si abia dupa execitarea acestui drept al asiguratului, se va aplica principiul obligativitatii contribuirii la fondul national unic de asigurari de sanatate. In aceasta interpretare, cred ca anterior stabilirii in sarcina mea a unor obligatii fiscale, intimata era tinuta sa demonstreze ca sunt asigurata a sa, iar nu subsemnata eram obligata sa dovedesc apartenenta la alta casa de asigurari de sanatate.
Prin contestatia formulata impotriva deciziilor de impunere, nu a incercat sa se sustraga de la achitarea cotei care ii revin, insa cu privire la sumele datorate emiterea titlului de creanta reprezinta atributul exclusiv al casei de asigurari fata de care si-a exprimat optiunea.
Ca atare, emiterea titului de creanta, apartine strict casei fata de care mi-am exprimat optiunea de a deveni asigurat. In speta, intimata nu a facut dovada ca subsemnata sunt asigurata ei, astfel ca, fara indoiala emiterea deciziilor de impunere s- a facut de catre un organ fiscal necompetent.
Este real ca fondul national unic este format din totalitatea sumelor colectate de catre toate casele de asigurari de la toti contribuabilii din tara, insa aceasta realitate nu are natura de a modifica competentele stabilite prin lege in favoarea fiecarei case de asigurari si evident ca intimata nu poate sa exercite acte de executare silita impotriva unor contribuabili din afara ariei sale teritoriale sau impotriva asiguratilor altor case de asigurari de sanatate, doar din perspectiva destinatiei comune a contributiilor.
Aceasta comptenta era stabilita prin art. 20 din Ordinul presedintelui
C. nr. 221/2005, alineatul 6 "In cazul neachitarii contributiilor datorate
bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate de catre persoanele fizice asigurate pe baza de declaratie, C. Nationala de A. de
S. sau casele de asigurari de sanatate, dupa caz, prin organele de executare proprii, vor proceda la aplicarea proceau. li de executare silita pentru incasarea obligatiilor fiscale principale si accesorii reprezei :iand contributii, potrivit prevederilor legale in materie de colectare a creantelor fiscale. "
De asemenea, prin sentinta atacata nu este analizata apararea formulata de catre subsemnata referitoare la modalitatea de calcul a sumelor din continutul deciziilor de impunere.
Astfel, a aratat si am dovedit prin inscrisruile anexate, imprejurarea ca ulterior emiterii deciziilor de impunere, dar si a deciziei de respingere a contestatiei administrative, intimata parata a emis la data de_, titlul executoriu nr.12995, act care in aplicarea art.141 alin.2 al OG nr.92/2003, ar trebui sa fie imaginea in oglinda a titlului de creanta ajuns la scadenta.
Prin rezolvarea adusa fondului cauzei, instanta nu a adus minime explicatii din care sa iczulte legalitatea deciziei de impunere in care accesoriile datorate pentru suma ek Î 05.709,00 lei sunt mai mici decat accesoriile calculate pentru suma de 43.439 lei, stabilita prin titlul executoriu.
Fata de aceste motive, solicit respectuos Onoratei Curti, sa binevoiasca a admite recursul in maniera solicitata, respectiv in principal prin casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj sau in subsidiar, prin modificarea sentintei 111 sensul admiterii in intregime a actiunii.
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 28 decembrie 2012 C. DE A. DE S. A JUDEȚULUI C. solicită
respingerea recursului, ca fiind netemeinic și menținerea în totalitate a sentinței recurate.
In fapt, arată că în mod corect instanța de fond a făcut aplicare prevederilor legale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, prevăzute de Legea nr.95/2006, privind reforma în domeniul sănătății.
Susținerea recurentei că în sentința atacată nu se regăsește analiza instanței asupra principiului alegerii libere de către asigurați a casei de asigurări, prevăzută de art.208 alin 3 lit a al Legii nr.95/2006, reiterate de art.218 alin.2 al aceluiași act normativ, nu poate fi primită, astfel, în mod correct instanța a reținut faptul că Legea nr. 95/2006 consacră participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului național unic de asigurări de sănătate. Obligația virării revine și persoanelor fizice care exercită profesii liberale sau celor care sunt autorizate să desfășoare activități independente, potrivit dispozițiilor art.215. În acest caz, contribuția lunară se stabilește sub forma unei cote care se aplică asupra veniturilor realizate.
Din cuprinsul dispozițiilor legii privind reforma în domeniul sănătății, reiese că persoanele care exercită profesii liberale respective persoanele autorizate să desfășoare activități independente au obligatia să depună declaratii privind obligatiile la FNUASS și a plății contribuției aferente veniturilor independent de încheierea unui contract.
Recurenta se prevalează de dispozițiile art. 208 al. 3 potrivit cărora "A. le sociale de sănătate se realizează pe baza următoarelor principii: a) alegerea liberă de către asigurați a casei de asigurări, însă, potrivit prevederilor art. 208 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și
funcționează ca un sistem unitar, unul din principiile sale fiind participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În acest sens, art. 211 din același act normativ prevede că sunt asigurați, prin efectul legii, toți cetățenii români cu domiciliul în țară. Prin urmare, calitatea de asigurat la sistemul asigurărilor sociale de sănătate nu reprezintă o chestiune ce implică opțiune a persoanei ce are calitate de cetățean român și domiciliul în România. Astfel, în considerarea principiului solidarității menționat la art. 208 alin. (3) lit. b), toți trebuie să contribuim la constituirea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
În acest sens, sunt și prevederile art. 211 alin. (4) din actul normativ menționat, potrivit cărora categoriile de persoane care nu sunt exceptate potrivit alin. (1) și (2) de la același articol au obligația să se asigure în condițiile art. 211 și să plătească contribuția la asigurările sociale de sănătate în condițiile prezentei legi, aceasta fiind practic o obligație legală ce decurge din calitatea de cetățean român cu domiciliul în țară. Pe cale de consecință, nu pot fi primite susținerile rec1amantului în sensul că izvorul obligație sale de plată a contribuției la fondul de sănătate îl constituie contractul de asigurare încheiat de el cu o casă județeană de asigurări. Această prevedere dă forță principiului liberei alegeri a casei de asigurări de sănătate, recurenta fiind liberă să încheie contractul cu orice casă de asigurări de pe cuprinsul țării, dar nu are libertatea de a opta dacă încheie sau nu contract de asigurare., asiguratul putând să aleagă liber casa de asigurări de asigurări de sănătate, dar o asemenea alegere nu este facultativă ci obligatorie.
A vând în vedere caracterul obligatoriu al contributiei, în lipsa oricărei optiuni între diversele case de asigurări de sănătate, trebuie recunoscut oricărei case posibilitatea de a solicita această contributie, tocmai pentru a nu permite asiguratului să se sustragă de la participare la fondul de asigurări sociale de sănătate.
Mai mult, având în vedere că veniturile acesteia au fost declarate în raza fiscală a județului C., și în li psa declarațiilor pe care aceasta avea obligativitatea de a le depune la orice casă de asigurăride sănătate ( după cu rezultă din adresa OPSNAJ nr._, recurenta nu este asigurată nici a acestei case), CAS- C. a emis deciziile de impunere și nu o altă casă.
În măsura în care reclamanta-recurentă ar fi făcut dovada că a achitat toate sumele de bani datorate către sistemul de sănătate către o altă casă de asigurări având încheiat un contract de asigurare cu aceasta, CAS-C. nu ar mai fi declanșat nici procedura executării silite, care se face la domiciliul reclamantei, astfel că nu avem de-a face în speță cu o încălcare a dreptului de a alegere liberă a case, reclamanta putând face această alegere în orice moment, făcând și dovada plăti sumelor restante către casa respectivă.
Cu privire la diferența dintre suma de 105.709,00 lei stabilită în decizia de impunere și suma de 46.439 lei stabilită în titlul executoriu, învederem instanțe că în Deciziile de impunere nu sunt evidențiate plățile efectuate, și că această diferență reprezintă tocmai plățile făcute de către reclamantă rămânând un rest de plată de 61733 lei compus din 46439 lei contribuție, 8331 lei dobânzi de întârziere și 6963 lei penalități, accesoriile calculîdu-se astfel creanțelor născute până la data de_ li s-au aplicat majorări de 0,1% pe zi de întârziere, creanțelor între_ -_, 0,05%/zi de întârziere iar crențelor născute după_, 0,04%/zi de întârziere, la acestea adaugâdu-se penalitățile cf.art.120 c. pr.fiscală, penalități ce nu înlătură obligația de plată a dobânzilor.
Analizind recursul formulat prin prisma motivelor invocate Curtea apreciaza ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente
:
In ce priveste motivul de recurs in sensul ca prima instanta nu a analizat apararea facuta de catre recurenta reclamanta in temeiul principiului alegerii libere de catre asigurati a casei de asigurari ,principiu prevazut de art. 208 alin. 3 lit a corob cu art. 218 alin 2 ambele din Legea 95/2006 aceasta aparare este subsumata si cuprinsa in considerentele hotararii primei instante in sensul existentei obligatiei reclamantei de a achita o contributie catre FNUASS in forma unei cote procentuale care se aplica asupra veniturilor impozabile .
Asa cum s-a statuat in mod constant in practica judiciara interna este bine stiut ca instanta nu trebuie sa raspunda fiecarui argument adus de catre o parte putind grupa argumentele invocate si raspunde printr-un considerent comun .
Apararea facuta de catre reclamanta in sensul ca a ales o alta casa de asigurari de sanatate a fost facuta pentru ca instanta sa constate in speta inexistenta obligatiei reclamantei de a plati contributia stabilita in speta la FNUASS.Ori instanta a indicat pe larg motivele pentru care a apreciat ca in speta aceasta obligatie exista raspunzand asadar si acestei aparari .
In plus si examinind chiar si separat aceasta aparare trebuie subliniat ca in speta aceasta nu poate duce la constatarea inexistentei obligatiei de plata a contributiei la FNUASS asa cum ea a fost stabilita de catre parata .
Astfel este adevarat ca alegerea libera a casei de asigurari este unul din principiile care guverneza asigurarile sociale de sanatate .Nu este insa mai putin adevarat ca alte principiii consacrate de art. 208 alin. 3 lit b si e din Legea 95/2006 care guverneaza aceiasi materie si care se situeaza pe acelasi plan cu principiul anterior enuntat stabilesc ca aceste asigurari sunt obligatorii si au la baza principiul solidaritatii sociale .
In speta se pune problema daca aceasta alegere libera poate paraliza caracterul obligatoriu al acestei contributii iar raspunsul daca o asemenea paralizarea este posibila este evident nu .Altfel spus asiguratul poate alege liber casa de asigurari de sanatate dar o asemenea alegere nu este facultativa ci obligatorie .O persoana nu se poate ascunde in spatele acestei libertati de alegere pentru a nu opta pentru nici o casa de asigurari si pentru a nu contribui astfel la fondul la care participarea este obligatorie .
Recurenta reclamanta a arata ca in fapt ea a optat pentru o alta casa de asigurari de sanatate respectiv C. A. lor de S. ,a Apararii ,Ordinii
e ,Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti .
In acest sens ea a depus la f. 38 dosar fond o declaratie care insa nu este datata si din care nici nu rezulta daca a fost inregistrata sau nu la casa de asigurari sus mentionata pentru a retine ca intr-adevar reclamanta si-a exprimat optiunea in sensul de a fi asigura la C. OPSNAJ.
In plus din adeverinta emisa de catre C. A. lor de S. a Apararii
,Ordinii P. e ,Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti la data de_ rezulta ca reclamanta nu figureaza ca persoana asigurata si nici inscrisa pe listele medicilor de familie aflati in relatie contractuala cu C. OPSNAJ.
Coroborind aceste acte rezulta ca pentru intervalul de timp 2007-2011 avut in vedere in speta de catre parata dar nici ulterior reclamanta recurenta nu si-a exprimat in mod legal optiunea de a fi asigurata la C. OPSNAJ si nici nu a achitat contributia la FNUASS la aceasta casa .
In consecinta cata vreme reclamanta nu a facut dovada ca la data emiterii actelor atacate in speta a optat pentru o alta casa de asigurari si nu
a achitat contributia la fondul FNUASS pentru intervalul de timp 2007-2011 la aceasta casa invocarea principiului sus indicat nu poate avea succes in cauza intrucit ar pemite reclamantei sa se sustraga de la participarea la fondul sus mentionat. .Totodata in lipsa oricarei optiuni in acest interval de timp in aplicarea principiului obligativitatii participarii la fond si a solidaritatii sociale mai sus mentionate oricare dintre casele de asigurari poate emite decizia de impunere urmind ca in baza acestei decizii reclamanta recurenta sa isi indeplineasca obligatia de plata a contributiei la FNUASS pentru intervalul de timp 2007-2011 in caz contrar aceeasi casa de asigurari putind sa sa procedeze la executarea silita .
In ce priveste motivul de recurs in sensul ca prima instanta nu a analizat apararile referitoare la modalitatea de calcul a accesoriilor asa cum s-a aratat mai sus practica judiciara interna au statuat ca instanta nu trebuie sa raspunda fiecarui argument adus de catre o parte putind grupa argumentele invocate si raspunde printr-un considerent comun .
Si in privinta accesoriilor instanta a indicat pe larg motivele pentru care a apreciat ca in speta aceasta obligatie exista raspunzind asadar si acestor aparari .
Chiar si analizind separat aceasta aparare se poate remarca ca prin ele se invoca imprejurari ulterioare emiterii deciziei de impunere si care astfel nu pot atrage nelegalitatea acesteia.Astfel imprejurarea ca in titlul executoriu s-a trecut o suma mai mare cu titlu de accesorii decit in titlul de creanta nu atrage nevalabilitatea titlului de creanta ci doar verificarea imprejurarii daca pentru diferenta de accesorii stabilite in plus in titlul executoriu exista emis si titlul de creanta .In privinta sumei indicate cu titlu de debit principal in titlul executoriu si care este mai mic decit in decizia de impunere in intimpinarea depusa de catre parata se arata ca reclamanta recurenta a facut plati partiale .
Avind in vedere considerentele mai sus expuse si in baza art. 208,215,257 din Legea 95/2006 ,art. 304 indice 1 C.pr.civ ,art. 312 C.pr.civ Curtea va respinge recursul ca nefondat si va mentine sentinta atacata ca fiind legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta M. E. împotriva sentinței civile nr.9679 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 ianuarie 2013.
PREȘDINTE JUDECĂTORI
A. M. S. L. R. A. I. A.
GREFIER
M. V. G.
red.AAM/AC 2 ex. - _
jud.fond.B. M.
