Decizia civilă nr. 273/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIA NR. 273/R/2013
Ședința publică din data de 27 februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. -M. V. JUDECĂTOR: SS
JUDECĂTOR: A. -L. I. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul de contencios administrativ și fiscal promovat de recurentul D. G. D. împotriva sentinței civile nr. 11041/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. privind și pe intimatul
M. C. -N., DP L., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, se prezintă recurentul personal, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul identifică cu date de C.I. recurentul, acesta având CNP 1. și seria KX nr. 4. .
Recurentul depune la dosar în probațiune înscrisul de la fila 9, arată că susține recursul astfel cum a fost formulat în scris și nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe recurs.
Recurentul D. G. D. solicită instanței admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris cu consecința anulării procesului verbal de contravenție.
T. ul reține cauza spre soluționare.
T. UL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 11041/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a respins plângerea formulată de petentul D. G. D. în contradictoriu cu intimatul M. C. -N., DP L., având ca obiect anularea procesului-verbal nr. 2. emis de intimat la data de_ .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal nr. 2. emis de intimat la data de_ (f.4) petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.10 din HCL 26/2010 cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de_ a staționat fără tichet sau abonament de parcare valabil în C. -N., pe strada Brassai Samuel nr. 8. Instanța, verificând din oficiu procesul-verbal atacat, constată că sunt respectate prevederile art. 17 din OG 2/2002, cu modificările ulterioare, astfel că nu există nici un motiv de constatare a nulității absolute a procesului-verbal. Art. 10, al. 1, lit.a din HCL 26/2010 prevede că parcarea fără îndeplinirea condițiilor de la art. 3 constituie contravenție și se
sancționează cu amendă de la 200 la 400 lei în cazul staționării fără tichet sau abonament de parcare valabil. Art.3, lit. d din același act normativ arată că parcarea este regulamentară dacă conducătorul auto, la parcare, afișează pe bord, în interiorul autovehiculului, vizibil din exterior, tichetul validat potrivit instrucțiunilor înscrise pe el sau abonamentul de parcare. In cauză, petentul nu a invocat o altă stare de fapt decât cea reținută în cuprinsul procesului verbal, în sensul că a avut tichet de parcare valabil. Prin nota de constatare întocmită de către intimat petentul a fost informat despre faptul că s-a constatat săvârșirea contravenției prev. de art.
10 lit a,b din HCL 26/2010, fiind încunoștiințat de asemenea de faptul că poate achita jumătate din minimul amenzii, în termen de 48 de ore de la data primirii notei de constatare. Fapte contravențională a fost săvârșită la data de_, procesul verbal a fost emis la data de_ și comunicat la data de_ (f.16). Prin urmare, petentul a avut cunoștință despre faptul că s-a reținut în sarcina sa fapta contravențională de a fi parcat fără să aibă tichet de parcare valabil, însă nu a efectuat niciun demers la autoritatea emitentă.
Instanța de fond a reținut că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, sens în care instanța reține considerentele din cauza N.
G. c. României,
unde Curtea a reținut că obligația petentului de a aduce elemente de probă contrare faptelor stabilite de către polițist este justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței.
Instanța are obligația să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii. Petentul nu a propus și nu a administrat nicio probă prin care să răstoarne prezumția de legalitate a procesului verbal. Conform art. 17 din OG 2/2001, "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu."; Petentul a mai susținut că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută datorită lipsei semnăturii martorului semnatar. Prin Decizia nr. XXII din 19 martie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii, s-a statuat că "în raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu ( art.17 din ordonanță) se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act,(…), nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act";. M. ivarea petentului cum că HCL 26/2010 contravine OG 2/2001 sau OUG 195/2002, respectiv HG 1391/2006 vizează aspecte care pot fi analizate eventual pe calea contenciosului administrativ, or, petentul nu a invocat excepția de nelegalitate a acestui act decât în sensul unei apărări în dosarul de față. În cauză, petentul nu a făcut dovada existenței vreunei vătămări ca urmare a nerespectării textelor de lege invocate în cuprinsul plângerii și anume: prevederile OG 2/2001, art. 16,19, al.1, 21 si HG 1391/2006 art. 181 și L 155/2010, art. 7 pct. 4 și art 43 al.4, vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal întocmit în cauză.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs recurentul petent D.
G. D.,
solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție nr. 206648/_ .
În motivare, a arătat că intimatul nu a putut dovedi că acesta este contravenientul, ci e doar proprietarul autovehiculului, conform prevederilor HCL nr. 149/2009. A mai susținut că nu a putut face obiecțiuni, că nu are cunoștință despre actul de constatare a faptei contravenționale. De asemenea, a susținut că actul de constare poartă același număr și aceeași dată ca și procesul-verbal de contravenție.
Intimatul legal citat nu a formulat întâmpinare.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de recurent și din oficiu, tribunalul constată că acesta este nefundat și urmează a-l respinge pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal nr. 2. emis de intimat la data de_ (f.4) petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.10 din HCL 26/2010 cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de_ a staționat fără tichet sau abonament de parcare valabil în C. -N., pe strada Brassai Samuel nr. 8.
T. ul constată că recurentul a fost sancționat în temeiul prevederilor art. 10 din HCL nr. 26/2010, astfel încât sunt incidente prevederile acestei hotărâri a Consiliului Local, iar nu ale HCL nr. 149/2009 cu privire la procedura de identificare a contravenientului și întocmire a procesului-verbal de contravenție.
Astfel, a fost întocmită nota de constatare nr. 2. /_, prin care s-a constatat de către agentul constatator Beudean I. faptul că la data menționată, ora 17,48, auto cu nr. de înmatriculare_ a staționat fără tichet sau abonament de parcare valabil în C. -N., pe strada Brassai Samuel nr. 8. Pe baza acestei note de constatare a fost încheiat procesul-verbal de contravenție nr. 2. /_ de către același agent constatator, prin procesul-verbal fiind aplicată și sancțiunea. Nu există niciun impediment legal ca nota de constatare să poarte același număr cu procesul- verbal de contravenție, cea dintâi servind ca temei pentru încheierea procesului- verbal de contravenție propriu-zis, fără a putea constitui în sine proces-verbal de contravenție.
Nu pot fi reținute nici motivele de nulitate invocate de recurent referitoare la
încălcarea dreptului său la a face obiecțiuni și a lipsei semnăturii martorului asistent. Astfel, recurentul nu a fost prezent la încheierea procesului-verbal de contravenție, aspect menționat în cuprinsul procesului-verbal de contravenție și necontestat de recurent, astfel încât nefiind prezent, acestuia nu i se putea refuza menționarea obiecțiunilor sale. Cu privire la lipsa unui martor asistent, art. 19 din OG 2/2001 prevede necesitatea ca procesul-verbal să fie semnate de un martor asistent care are rolul de a atesta faptul că persoana sancționată contravențional nu este prezentă, că nu poate sau că refuză să semneze procesul-verbal, iar nulitatea procesului-verbal pentru lipsa semnăturii martorului asistent intervine doar în situația în care s-a dovedit că recurentului i-a fost cauzată o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Din moment ce petentul nu a contestat faptul că nu a fost prezent la încheierea procesului-verbal de contravenție, iar rolul martorului asistent era tocmai de a atesta lipsa contravenientului, nu poate fi identificată nicio vătămare a acestuia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin.1 C.proc.civ., nefiind identificat vreun motiv de nelegalitate sau netemeinicie al sentinței criticate, tribunalul va respinge recursul declarat de recurentul D. G. D. împotriva sentinței civile nr. 11041/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei
C. -N. pe care o va menține în totul.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul D. G. D. împotriva sentinței civile nr. 11041/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | ||
R. | -M. V. S. | S. | A. LĂCRĂMIOARA I. |
GREFIER,
D. B.
Red.RMV
Tehnored.VAM 2 ex./_