Decizia civilă nr. 2824/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 2824/2013
Ședința publică din data de 4 martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R. JUDECĂTORI: A. A. M.
C. I.
GREFIER: M. V. -G.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind recursul declarat de recurentul- reclamant O. V., împotriva sentinței civile nr. 12236 din data de_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimatele- pârâte P. comunei I., C. de Aplicare a Legii F. ului F. 18/1991 a comunei I., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 28 februarie 2013 recurentul- reclamant O. V. a depus concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 25 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 12236/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul O.
V., în contradictoriu cu pârâtele P. comunei I. și C. locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei I., având ca obiect contencios administrativ, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
S-a respins ca nefondat capătul de cerere accesoriu privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 6133/117/_, reclamantul O.
V. a solicitat obligarea pârâtelor P. comunei I. și C. locală de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 a comunei I. să răspundă la cererile înregistrate sub nr. 4876/_ și nr. 679/_, respectiv acordarea drepturilor sale în baza Legii nr. 221/2009, a Legii nr. 10/2001 și a Legilor fondului funciar.
Prin întâmpinarea formulată la data de_ (fila 12), pârâta P. comunei I. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât este o entitate fără personalitate juridică și fără a avea calitate procesuală activă sau pasivă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor, care se impune a fi analizată cu prioritate conform dispozițiilor art. 28 alin.1 din
Legea nr.554/2004 raportat la art. 137 alin.1 din Codul de procedură civilă, instanța a admis-o pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în sfera de competență a instanțelor de contencios administrativ intră cererile formulate de persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri adresate autorității publice. Astfel, calitatea procesuală activă revine persoanei lezate iar calitatea procesuală pasivă, autorității publice în drept să emită actul administrativ.
În speță, reclamantul solicită în principal obligarea pârâtelor P. comunei I. și C. locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a comunei I. la comunicarea răspunsului la cererile înregistrate sub nr. 476/_ și nr. 679/_ .
În ceea ce o privește pe pârâta P. comunei I., conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice, "Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive";. Doar aceste autorități publice au posibilitatea legală de a sta în instanță, în calitate de reclamant sau pârât.
De asemenea, art. 61 din lege prevede că primăria reprezintă o structură funcțională aflată în subordinea primarului pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa, fără personalitate juridică și, pe cale de consecință, fără legitimare procesuală.
Pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor I., pe de altă parte, nu are nicio atribuție în ceea ce privește acordarea drepturilor reglementate de Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și nici a celor prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Apoi, aspectelor care vizează Legile fondului funciar din cererile reclamantului li s-a răspuns prin adresele atașate întâmpinării, comunicate reclamantului în cursul procesului, acesta având posibilitatea de a ataca pe fond modalitatea de soluționare a solicitărilor sale în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 18/1991, la instanța de drept comun reprezentată de Judecătoria Gherla.
Pentru toate acestea, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și s-a respins prezenta cerere ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de legitimare procesuală pasivă.
Dată fiind modalitatea de soluționare a cererii, nu se poate reține culpa procesuală a pârâtelor, astfel că, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., s-a respins ca nefondat capătul de cerere accesoriu privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul O. V., solicitând modificarea și casarea în întregime a sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
In motivare, reclamantul recurent arată, în esență, că in Legea 221/2009 se prevede ca poate formula plangere impotriva Primariei C. I. ceea ce a si facut in termen procedural pentru a intra in posesia bunurilor imobile care ii revin in temeiul legii reparatorii reprezentate de Legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005, în temeiul cărora ar avea dreptul de a i se restitui suprafata de teren agricol pe vechiul amplasament. Consideră că aceste drepturi trebuie sa ii fie acordate intrucât bunurile au apartinut tatălui său si nu poate fi indus in eroare si deposedat pe nedrept de acestea.
Arată că paratele nici nu au raspuns solicitarilor sale si nici nu a fost pus în posesie cu privire la suprafața de 9 ha 8950 mp cuprinsă în titlul de proprietate nr._ .
Analizind recursul formulat, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a formulat actiunea in contradictoriu cu parata P. I. si
C. L. de aplicare a Legii 18/1991 I. . Prin aceasta actiune reclamantul urmarea în primul rind obligarea pârâtelor la comunicarea răspunsului la cererile înregistrate la primărie, cereri ce vizau acordarea unor drepturi in temeiul Legilor fondului funciar, Legii nr. 10/2001 si a Legii 221/2009, referitoare la o suprafata de teren agricol de 9 ha 8950 mp indicata expres in cuprinsul acestor cereri.
Reclamantul a solicitat nu numai comunicarea raspunsului la aceste cereri ci și sa primească toate drepturile asupra acestor terenuri, inclusiv punere în posesie cu schiță topografică. Prin urmare, cererea de chemare in judecata nu se limita doar la a solicita comunicarea raspunsurilor la cele doua cereri sus indicate ci si de a solutiona aceste cereri pe fond inclusiv in temeiul legilor de fond funciar asa cum retine si prima instanta.
In ce priveste respingerea actiunii fata de P. C. I. Curtea apreciaza ca aceasta solutie este legala urmind ca sub acest aspect solutia sa fie pastrata ca atare. Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în sfera de competență a
instanțelor de contencios administrativ intră cererile formulate de persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri adresate autorității publice. Din această perspectivă, calitatea procesuală procesuală pasiva revine fie autorității publice care emite actul administrativ atacat fie celei care a vatamat un drept al reclamantului prin nesolutionarea unei cereri in termen legal sau prin refuzul epxres de solutionare.
În conformitate cu art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive; numai aceste autorități publice au posibilitatea legală de a sta în instanță, în calitate de reclamant sau pârât. Potrivit art. 77 din aceeași lege, primăria reprezintă o structură funcțională aflată în subordinea primarului care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, iar primariei nu ii este conferita nici o atributie de a emite vreun act, de a solutiona vreo cerere privind drepturile unei persoane si nu poate sta in judecata in calitate de parat pentru că nu are atributii proprii.
Nici Legea nr. 18/1991, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 221/2009 și nici Legea 10/2001, pe care reclamantul își întemeiază acțiunea, nu confera nici un fel de atributie primariilor, astfel încât în speta nu se poate retine calitatea procesuală pasiva a primăriei nici din perspectiva acestor legi speciale.
In ceea ce priveste parata C. L. de aplicare a Legii 18/1991 I. conform art. 50 si urm din Legea 18/1991 aceasta are calitate procesuala doar in aplicarea legilor fondului funciar avind practic atributii doar in domeniul de aplicare a acestor legi reparatorii, nu și în domeniul de aplicare Legii 10/2001 sau a Legii 221/2009 soluția tribunalului fiind legală sub acest aspect.
In ceea ce priveste insa cererile formulate in temeiul legilor fondului funciar in contradictoriu cu parata Comisie, nu se poate considera ca respectiva Comisie nu ar avea calitate procesual pasiva, deoarece potrivit art. 8 si urm din Legea 18/1991 republicata și art. 51 si urm din Legea 18/1991 existenta acestei comisii fiind justificata chiar de necesitatea aplicării acestei legi.
Prima instanta a retinut ca pentru atacarea modalitaii de solutionare a solicitarilor sale in conditiile si termenele prevazute de Legea nr. 18/1991 se poate adresa instantei de drept comun, respectiv Judecatoria Gherla, însă reclamantul a formulat petite si sub aspectul solutionarii pe fond a solicitarilor sale in temeiul legilor fondului funciar, solicitari care trebuiau examinate de catre prima instanta chiar fie si numai sub aspectul competentei materiale invocate in considerentele acestei hotarari.
Față de cele de mai sus, Curtea consideră ca in mod gresit prima instanta a apreciat ca parata C. L. de aplicare a Legii 18/1991 I. nu are calitate procesual pasiva pentru formulate în temeiul legilor fondului funciar, iar în temeiul art. 312 C. pr. civ., va admite recursul, va casa în parte sentinta atacată respectiv în ce privește soluția dată petitelor formulate în temeiul legilor fondului funciar în contradictoriu cu C. L. de Aplicare a Legii nr.18/1991 I. și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în aceste limite, mentinind pe cale de consecinta restul dispozitiilor sentintei recurate în modul în care s-a arătat deja.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul O. V. împotriva sentinței civile nr.12236 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. pe care o casează în parte, respectiv în ceea ce privește soluția dată petitelor formulate în temeiul legilor fondului funciar în contradictoriu cu C. L. DE
F. F. I. și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în aceste limite. Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. L. R. A. A. M. C. I.
GREFIER
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 3 ex./_
Jud.fond: A.G.C.
