Decizia civilă nr. 421/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 421/2013
Ședința publică din data de 16 Ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol judecarea recursurilor promovate de pârâții P. M. S. M., Ț. C. D. și Ț. C. V. și chematul în garanție C. LOCAL AL
M. S. -M., împotriva sentinței civile nr. 7872 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanții C. S.
, C. I., K. L., K. I., C. A., C. M., C. A., C.
M., C. M., K. M., K. E., M. N., M. A., M. M. B.
, N. I., Ș. M. DAN, Ș. V. M., L. A., R. ANA, P. J. S. -M. ,
C. N., C. A. Jr., C. E. E. C. O. E., B. M., T. E.
, B. P. J., C. N., C. B., M. I., C. E., C. S., C.
C. | , K. M. | JR, K. | A., K. | E. | și chemtații în garanție I. | I. | , S. |
M. | , POP V. | , SC S. | P., M. | S. M. R. DE C. P. | M. |
, P. M. S. -M., având ca obiect - anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-pârât P.
M. S. -M. prin avocat Călin Stegăroiu, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 13 din dodsar, recurenții-pârâți Ț. C. D. și Ț. C. V. prin avocat Podaru Ovidiu și intimații-reclamanți prin avocat Buzgar A., care depune la dosar împuternicire avocațială din_, lipsind celelalte părți litigante.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
Dovezile de îndeplinire a procedurii de citare cu intimații C. M. și K.
M. au fost restituite la dosar cu mențiunea destinatar mutat, însă viciul de procedură este acoperit prin prezența reprezentantului convențional, la acest termen de judecată.
Recursurile promovate de pârâtul P. M. S. -M. și chematul în garanție C. Local S. -M. sunt legal timbrate, cu taxa judiciară de timbru în valoare de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, conform dovezilor aflate la filele 37 și 39 din dosar, lipsind dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului
judiciar aferent recursului promovat de pârâții Ț. C. D. și Ț. C.
V. .
Prin serviciul registratură, la data de_ și ulterior la data de_ P. Județului S. -M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în trei exemplare, iar la data de_ intimații-reclamanți au depus întâmpinare, în patru exemplare.
Instanța comunică reprezentanților părților prezente câte un exemplar al întâmpinărilor depuse la dosar, iar față de lipsa dovezii privind plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente recursului promovat de pârâții Ț. C. D. și Ț. C. V., reprezentantul recurenților arată că aceasta va fi depusă până la momentul închiderii dezbaterilor, sub rezerve anulării recursului ca netimbrat.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul recurentului P. M. S. -M. solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 7872 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj, trimiterea cauzei spre rejudecare.
O primă critică vizează nemotivarea hotărârii instanței de fond, nu se identifică în mod concret ce prevedere legală apreciază instanța de fond că nu a fost respectată cu prilejul emiterii actelor administrative, atât cu privire la PUZ cât și cu privire la autorizațiile de construire.
În contextul în care se rețin doar chestiuni de ordin general, fără o trimitere concretă la un text de lege care să justifice soluția de admitere a acțiunii, se apreciază că hotărârea nu este motivată deși aceasta constituie o cerință pentru ca hotărârea să existe și să nu fie lovită de nulitate.
Atât practica juridică națională cât și practica CEDO sunt concordante în sensul că hotărârea judecătorească trebuie să conțină acele elemente care să permită justițiabilului și instanței de control să identifice un raționament clar, precis, de la ipoteză la concluzie, pe baza căruia instanța ajunge la a dispune ceea ce este cuprins în dispozitivul hotărârii.
Acest raționament este confirmat și de întâmpinările depuse de intimații persoane fizice și P. Județului S. M., care solicită completarea hotărârii.
Din prisma acestui motiv de recurs trebuie analizat dacă se regăsește vreun motiv care să justifice soluția pronunțată de prima instanță.
Un alt motiv de recurs vizează nesoluționarea cererii din dosarul conexat, întreaga acțiune formulată de P. Județului S. M. nu a fost soluționată de instanța de fond, iar sub acest aspect nu poate fi vorba despre o completare a hotărârii, deși rațiunea pentru care au fost conexate cele două dosare a fost aceea de a exista o unitate de judecată. P. Județului S. M. a solicitat pe cale principală anularea HCL prin care a fost aprobat PUZ, iar intimații-reclamanți au formulat aceeași solicitare pe calea excepției de nelegalitate.
Totodată se critică expertiza efectuată în cauză. Solicită a se observa că prin întâmpinarea formulată de intimații persoane fizice se relevă că a fost vorba despre o expertiză în construcții, însă în realitate obiectivele vizau planul urbanistic și cum la acel moment nu existau experți în urbanism, ca atare s-a apelat la un specialist, fiind numit d-l Elkan G. . În aceeași măsură au fost numiți experți asistenți, respectiv un expert constructor și un arhitect, acesta din urmă făcând parte din comisia de specialitate a autorității publice.
O primă problemă constă în aceea că obiectivele propuse nu au fost cenzurate de către instanță, în sensul de a se solicita experților să ajungă la concluzii ferme asupra unor probleme punctuale. Astfel d-l Elkan G. a considerat că poate să treacă de legalitatea actului administrativ, făcând propuneri cu privire la oportunitatea actului administrativ. În consecință concluziile specialistului erau justificate prin cutume și bunul simț urbanistic, deși opiniile experților asistenți se raportau la cadrul legislativ existent.
În contextul în care există o prezumție de legalitate a actului administrativ iar reclamantul este chemat să o răstoarne, iar singurele probe administrate reprezintă păreri contradictorii ale unor specialiști, din care unul și-a spus părerea cu privire la legalitatea actului, deși acesta era atributul instanței, probațiunea administrată contravine principiului instituit de art. 129 C.pr.civ.
Instanța de recurs este nevoită a analiza dacă se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, în condițiile în care era vorba despre o expertiză în construcții,
așa cum susțin intimații și s-a solicitat părerea unor specialiști în urbanism, acestea fiind contradictorii, concluzia d-lui Elkan G. este bazată doar pe cutumă și pe bunul simț urbanistic, iar la momentul în care instanța a rămas în pronunțare existau experți specialiști în urbanism, la care se mai adaugă și motivarea lacunară a hotărârii.
Față de întâmpinarea depusă de intimații-reclamanți, se relevă că un motiv al disputei dintre părțile litigante îl constituie existența sau inexistența unui PUG al M. S. -M., chestiune care nu a fost tranșată în mod legal de către prima instanță.
Încă prin fața instanței de fond reclamanții au susținut că "așa zisul PUG al M. S. -M. efectuat în anul 1997 (…) nu conține avizele legale necesare";, existând o contradicție logică serioasă și care afectează legalitatea hotărârii pronunțată de prima instanță.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului declarat de P.
M. S. -M., fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul recurenților Ț. C. D. și Ț. C. V. solicită admiterea recursurilorlui declarat de pârâții persoane fizice, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare către Tribunalul Cluj, cu precizarea că susține concluziile formulate de către apărătorul recurentului P.
M. S. -M. .
Cu privire la admisibilitatea recursului raportat la nepronunțarea instanței de fond în privința acțiunii formulată de P. Județului S. -M. se relevă că se impune a se face distincție între împrejurarea când o nepronunțare poate fi cenzurată pe calea recursului și când se impune completarea hotărârii.
Completarea acțiunii se impune atunci când un petit este analizat în considerentele hotărârii însă instanța omite a se pronunța în dispozitiv. Atunci când un petit este în totalitate ignorat, nefiind analizat și nici nu se pronunță o soluție, nu poate fi vorba despre o completare a hotărârii, întrucât în această din urmă ipoteză instanța doar pronunță o soluție formală.
Ori în speță hotărârea nu cuprinde în considerente și nici în dispozitiv vreo trimitere la acțiunea formulată de P. Județului S. -M., iar din această perspectivă apreciază că sentința instanței de fond trebuie corectată pe calea recursului.
O altă chestiune vizează nemotivarea hotărârii. Art. 261 pct. 5 C. pr.civ. precizează că motivarea trebuie arătate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței dar și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
În susținerea acțiunii reclamanții au indicat motivele pentru care actele administrative sunt nelegale și se impun a fi anulate, respectiv înlăturate pe calea excepției de nelegalitate, în timp ce pârâții au formulat apărări potrivit cărora cele două acte sunt legale însă instanța nu a analizat niciunul din motivele evocate de pârâți, iar din acest punct de vedere motivarea este unilaterală, fiind preluate doar argumentele reclamanților. De asemenea nu se arată de ce considerentele expuse de pârâți au fost înlăturate, raportat la soluția pronunțată.
Cu privire la susținerile reclamanților solicită a se observa că nici acestea nu sunt motivate, ci preluate ca atare.
O altă chestiune vizează împrejurarea că instanța preia anumite susțineri din expertiză, în contextul în care expertul desemnat la acel moment nu avea specializarea în urbanism. Orice expert nu poate să se pronunțe decât asupra unor chestiuni tehnice în privința cărora părțile și instanța consideră că sunt necesare a fi lămurite, însă d-l expert din prezenta speță analizează domeniul juridic, iar concluziile acestora sunt preluate de către instanță fără vreo motivare.
Instanța putea să verifice ce avize sunt necesare și care anume lipsesc, iar nu să preia ideile expertului, despre ce avize este vorba, etc.
Nici la acest moment nu se poate deduce care sunt în concret motivele de nelegalitate. Deși s-a afirmat că s-a autorizat P+2E+M, expertul susține că s-a construit P+ 3E+M, iar pentru acest motiv instanța a apreciat că actul nu este legal, dispunând anularea lui. În consecință acesta nu poate constitui un motiv de nulitate, având în vedere că motivul de nulitate trebuie să existe anterior sau concomitent emiterii actului administrativ. Ori construirea ilegală, care este imputabilă beneficiarului, nu constituie un motiv de nulitate, ci eventual un motiv de sancționare a beneficiarului de către organele administrative competente.
Pentru motivele evocate solicită admiterea recursurilor, astfel cum acestea au fost formulate și depune la dosar concluzii scrise.
În privința cheltuielilor de judecată depune la dosar dovezile privind cheltuielile avansate, arătând totodată că vor fi solicitate în ipoteza trimiterii cauzei spre rejudecare.
Reprezentanta intimaților-reclamanți solicită respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea hotărârii atacate pe care o apreciază temeinică și legală.
Cu privire la primul motiv de recurs, cel a nepronunțării asupra acțiunii formulată de P. Județului S. -M., arată că s-a invocat inadmisibilitatea motivului, în temeiul 2812pct a C. pr.civ. În opinia sa este vorba despre completarea unei hotărâri iar nu un motiv de nelegalitate al hotărârii pronunțate, dat fiind faptul că instanța de fond a analizat acțiunea în cuprinsul considerentelor, iar faptul nepronunțării constituie o simplă omisiune.
Referitor la cel de al doilea motiv de recurs, referitor la neanalizarea fondului cauzei și nemotivarea hotărârii, solicită a fi respins ca nefondat, dat fiind că instanța de fond a avut în vedere toate apărările formulate de către părțile litigante, iar în final a îmbrățișat argumentele și motivele de nelegalitate invocate de reclamanți, având în vedere totodată și concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.
Față de cel de al treilea motiv de recurs care vizează neregularitățile cu privire la expertiza tehnică efectuată în cauză solicită a se observa că prima
instanță a pus în discuția tuturor părților necesitatea efectuării unei expertize, toate opinând spre efectuarea unei expertize în construcții, în urma verificărilor listei cu experți la acel moment. Deși d-l Elkan G. figurează pe lista experților în construcții, la bază este arhitect și are cunoștințe temeinice, fiind printre cei care au elaborat planul de urbanism al M. C. -N., astfel încât nu se pune problema competenței d-lui expert în privința expertizei efectuate.
De altfel în etapa recursului nu se poate pune în discuție că expertiza încuviințată la fond nu a fost efectuată în mod corect, orice obiecțiuni față de această probă trebuiau lămurite la fondul cauzei.
În ce privește fondul cauzei solicită a se observa că instanța a reținut, contrar celor afirmate de către recurenți, încălcarea dispozițiilor art. 65 al. 1 și 2 din Legea nr. 350/2001, art. 47 art. 1 din Legea nr. 350/2001, art. 6 din Legea nr. 50/1991, iar în acest context nu se poate susține că hotărârea pronunțată de prima instanță este nemotivată. De asemenea instanța de fond a avut în vedere că PUG S. -M. nu are avizele obligatorii, că s-a apelat la un instrument, certificatul de urbanism, prin care pârâții Ț. l-au solicitat doar informativ, iar nu pentru eliberarea PUZ.
Totodată solicită a fi respinse susținerile părților adverse conform instanța a îmbrățișat doar argumentele evocate de către reclamanți, în contextul în care
instanța de fond a reținut doar o parte din apărările evocate de aceștia.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului, fără acordarea cheltuielilor de judecată.
Curtea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 7.872 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins excepția lipsei de interes a reclamanților.
Prin aceeași sentință s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții C. S., C. I., K. I., C. A., C. M.
, C. A., C. M., C. M., K. M., K. E., M. N., M.
A., M. M. B., N. I., Ș. M. DAN, Ș. V. M., L. A., R.
ANA, C. N., C. A. JR., B. M. născută C., C. E. E.
născută T., T. E. născută C., C. O. E., B. P. JOZSEF, în contradictoriu cu pârâții P. M. S. M., C. LOCAL AL M. S.
-M., Ț. C. D., Ț. C. V. .
S-a admis excepția de nelegalitate a H.C.L. nr.49/2007 pentru aprobarea PUZ emisă de pârâtul C. Local S. -M. .
S-a anulat A.C. nr. 830/_ emisă de pârâtul C. Local S. -M. în favoarea pârâților Ț. C. D., Ț. C. V., iar pârâții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 24.639,3 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut nelegalitatea actului administrativ prin care a fost aprobată documentația pentru PUZ aferent blocului de locuințe situat în mun. S. M., str. O., nr. 21, motivat în principal, de lipsa avizelor necesare.
S-a mai reținut, ca o consecință a nelegalității H.C.L. nr. 49/2007, și nelegalitatea autorizației de construire nr. 830/_ emisă de către pârâtul C. Local al M. S. M. în favoarea pârâților Ț. C. D. și Ț. C.
V. .
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții P. M. S. M., Ț. C. D. și Ț. C. V. și chematul în garanție C. LOCAL AL M.
S. -M.
.
În motivarea recursului C. UI LOCAL AL M. S. -M.
se solicită casarea hotărârii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare și, în subsidiar, respingerea în întregime a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, recurentul critică hotărâre instanței de fond sub aspectul respingerii excepție lipsei interesului reclamanților, susținând că nu s-a dovedit o încălcare a dreptului sau al interesului lor legitim.
Se mai arată că reclamanții nu pot susține vătămarea unui interes public prin emiterea autorizației de construire nr. 830/2007 prin invocarea inexistenței unui PUG al municipiului, fără să realizeze consecințele nulității tuturor autorizațiilor de construire emise în zona în cauză.
În recursul pârâtului P. M. S. -M.
(f.7) se solicită, în principal, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea hotărârii cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată.
Cu privire la casarea cu trimitere spre rejudecare, recurentul arată că prima instanță nu a soluționat cererile formulate în dosarul conexat nr._ în care reclamantul P. județului S. M. a formulat, la rândul său, cerere de anulare a H.C.L. nr. 49/2007 și a autorizației de construire nr. 830/2007.
În continuarea motivării recursului, recurentul critică hotărârea instanței de fond pentru motive de nelegalitate.
În motivarea recursului pârâților Ț. C. D., Ț. C. V.
(f.18) se solicită casare hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, în ceea ce privește solicitare principală de casare cu trimitere spre rejudecare, pârâții arată că instanța de fond nu a analizat cererile formulate în acțiunea conexată.
P. JUDEȚULUI S. M. a formulat întâmpinare
în care a solicitat păstrarea în totalitate a sentinței recurate (f.40).
Reclamanții au solicitat respingerea recursurilor (f.43).
În privința nepronunțării instanței de fond asupra acțiunii conexate, susțin că sunt incidente dispozițiile art. 2812alin. 1 C.pr.civ., respectiv formularea unei cereri de completare a hotărârii.
Analizând recursurile formulat din perspectiva dispozițiile art. 3041 C.pr.civ., Curtea le-a apreciat ca fiind fondate în ceea ce privește solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare din următoarele considerente
:
La dosarul de fond la data de 13 martie 2009 a fost conexată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul P. jud. S. -M. înregistrată în dosarul nr._ al Tribunalului S. -M. prin care se solicită anularea H.C.L. nr. 49/2007 precum și a autorizației de construire nr._ .
Rezultă din cuprinsul hotărârii recurate că instanța de fond nu a analizat petitele formulate în cererea conexată.
În cuprinsul considerentelor hotărârii recurate nu se face nicio mențiune în privința cererii conexate.
Mai mult, instanța de fond omite a se pronunța în contradictoriu cu o parte din litigiu, respectiv P. județului S. -M., deși cererea de chemare în judecată formulată de către acesta a fost conexată prezentei cauze.
Față de această stare de fapt, Curtea constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 2812alin. 1 C.pr.civ., omisiunea instanței vizând nepronunțarea asupra unei cereri de chemare în judecată în integralitatea ei, fiind ignorată atât existența părților din acel litigiu cât și a petitelor formulate de către reclamantul din acel dosar.
Nu prezintă relevanță faptul că instanța de fond a analizat aceleași acte administrative ce se solicită a fi anulate și în acțiunea conexată, în condițiile în care apărările părților din acel litigiu nu au fost verificate.
În consecință, față de cele menționate, în temeiul art. 312 C.pr.civ., constatând că instanța de fond a soluționat litigiul fără a intra în cercetarea fondului cauzei înregistrată sub nr._, se vor admite recursurile formulate, se va casa hotărârea recurată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalului C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursurile declarate de pârâții C. | LOCAL AL M. | S. -M. , | |||
P. | M. S. -M. și Ț. C. D. | , | Ț. C. | V. | împotriva |
sentinței civile nr. 7.872 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, D. M. | JUDECĂTOR, F. T. | JUDECĂTOR, M. H. |
GREFIER, D. C. |
Red.M.D./_ .
Dact.H.C./3 ex.
J. fond: A.R. lescu.
