Decizia civilă nr. 476/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 476/2013
Ședința publică din data de 26 Septembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B.
GREFIER I. D. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul S. V., împotriva sentinței civile nr.11950/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata DS V. ȘI PENTRU SA B. -N. consilier juridic Mutu I. N. ,lipsă fiind lipsind recurentul-petent - S. V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
La dosar s-a depus întâmpinare cu respectarea dispozițiilor art. 114 1Cod procedură civilă, astfel încât Tribunalul apreciază că nu se impune acordarea unui termen de judecată pentru comunicare întâmpinării.
Reprezentantul intimatei nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și dispune dezbaterea recursului pe fond.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondt cu consecința menținerii ca legală si temeinică a sentinței civile atacate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 11590/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul Ș. V., împotriva procesului verbal de contravenție seria BN nr. 03145 din data de_ emis de intimata
DS V. ȘI PENTRU SA A JUDEȚULUI B. -N., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție nr. 03145, încheiat la data de_ de către intimata D. Sanitar V. și pentru
SA B. -N., petentul a fost sancționat contravențional cu 3.000 lei amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. art. 3 ind. 1 lit. b pct. 1 din HG 984/2005, reținându-se că în data de_, ora 11,30, petentul a fost supus unui control în trafic pe raza localității Viișoara, jud. B. -N., ocazie cu care s-a constatat că transporta, cu mijlocul auto nr._, un număr de 21 suine, cu greutate de cca. 10-15 kg. Acesta nu deținea autorizație de transportator și nici autorizație pentru mijloc de transport animale vii. Animalele nu erau identificate și nu existau documente sanitar veterinare pentru acestea.
În soluționarea plângerii contravenționale trebuie observate prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, daca aceștia s- au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.
Cercetând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității întocmirii si observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța a constatat că procesul-verbal nr.
03145/_ încheiat de intimată cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia, procesul verbal de constatare si sancționare a contravenției face prin el însuși dovada situației de fapt reținute de agentul constatator si nu mai trebuie completat cu alt mijloc de probă extrinsec, iar instanța de judecată este abilitată de lege să verifice temeinicia acestuia, raportat la motivele de fapt consemnate în plângere.
Trebuie menționat că petentul nu s-a prezentat în instanță și prin plângere a propus proba cu înscrisuri, pe care le-a atașat plângerii contravenționale, mai precis copia cărții sale de identitate și contractul de vânzare-cumpărare, prin care a achiziționat vehiculul cu care a transportat suinele în cauză.
Faptul că procesul verbal, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta nu face proba contrarie, nu constituie o încălcare a prezumției de nevinovăție, ci o modalitate de stabilire legală a vinovăției în raport cu art. 6 alin. 2 din Convenția europeana a drepturilor omului. Astfel, este necesar ca reclamantul să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de către polițist, nefiind mai puțin adevărat că această abordare este justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței. Curtea a reținut că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării.
Susținerile petentului referitoare la faptul că nu deținea autorizația impusă de lege întrucât autoturismul cu care transporta suinele era nou achiziționat și nu îndeplinise procedurile administrative de înscriere pe numele său sau faptul că organele constatatoare nu i-au aplicat nicio sancțiune pe loc, sunt elemente subiective care nu pot duce la înlăturarea prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal contravențional, cu atât mai mult cu cât primul nu are nicio relevanță în speță, iar al doilea nu a fost probat de către petent.
Mai mult, susținerile petentului referitoare la proveniența suinelor nu sunt, prin natura sa, de natură a-l exonera de la aplicarea măsurii sancționatoare, cu atât mai mult cu cât agentul constatator a decis să individualizeze în favoarea contravenientului sancțiunile aplicate, în sensul de a nu consemna încălcarea art. 3 lit. b pct. 9 din HG 984/2005 și printr-o altă modalitate alternativă, respectiv lipsa documentelor justificative privind originea suinelor.
Din aceste considerente, instanța constată că petentul a săvârșit contravenția arătată anterior astfel încât va menține procesul verbal în ceea ce privește aceasta faptă contravențională.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța va avea în vedere dispozițiile 21 alin.3 din OG nr. 5/ 2001 :"; sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal";.
Instanța a constatat că petentul a fost sancționat cu amenda de 3.000 lei, limitele fiind de la
3.000 lei la 6.000 lei, nefiind întrunite elementele care să justifice înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul, individualizarea faptei imputate petentului făcându-se în mod corect, fiind orientată spre minimul legal.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurentul S. V. solicitând admiterea recursului.
În motivare, se arată că recurentul se consideră nevinovat iar cuantumul acestei amenzi este de neconceput pentru o persoană la care venitul lunar este minimul pe economie, iar din acest venit trăiește o familie formată din 4 persoane. Se mai arată că aceste amenzi sunt nepotrivite deoarece crescătorii de animale nu au o situație materială care să le permită achitarea lor.
Recurentul mai arată că numai un procent de 10% dintre crescătorii de animale au animalele crotaliate și asta nu din vina lor ci din vina doctorilor veterinari pe care nu-i interesează această situație.
Intimata DS V. și pentru SA B. -N. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurată, ca temeinică și legală.
În motivare s-a arătat că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, neexistând motive pentru modificarea ei.
Recurentul nu indică nici un motiv de nelegalitate al sentinței atacate, ori conform disp. art. 304 Cod proc. civilă "modificarea sau casarea unei hotărâri se poate face numai pentru motive de nelegalitate".
Nici dacă se cercetează cauza prin prisma art. 3041 din Codul de proc. civilă nu există nici un temei pentru a fi admis recursul și nici recurentul nu indică vreunul.
După cum se poate observa recurentul prezintă în motivare aspecte care nu au nici o legătură cu prezenta cauză și evident nu au nici o relevanță sub aspectul admiterii recursului ( exp. prezintă un punct de vedere personal privitor la situația crescătorilor de animale).
Instanța de fond a reținut legal și temeinic că "petentul a săvârșit contravenția...astfel încât va menține procesul verbal în ceea ce privește fapta contravențională";. De asemenea, în mod corect instanța de fond a constatat că « petentul a fost sancționat cu amenda de 3.000 lei, limitele fiind de la 3.000 lei la 6.000 lei, nefiind întrunite elementele care să justifice înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertismentul, individualizarea faptei imputate petentului făcându-se în mod corect, fiind orientată spre minimul legal».
Instanța de fond a avut în vedere la pronunțarea soluției gradul de pericol social ridicat al faptei, principalul argument pentru care sancțiunea aplicată trebuie menținută
Așa cum am arătat și prin întâmpinarea depusă cu ocazia judecării fondului cauzei pericolul social, apreciat corect, este mare în primul rând pentru că legiuitorul 1-a stabilit ca atare limitele legale ale sancțiunii fiind ridicate și apoi pentru că răspândirea unor boli la animale constituie un pericol social grav.
Contravenția prevăzută de lege este una de pericol, iar susținerile recurentului nu pot constitui temei de admitere a recursului din moment ce nici una din probele existente la dosar nu justifică o asemenea soluție, iar aplicarea unui simplu avertisment nu poate atinge scopul sancțiunii contravenționale ce se aplică în acest caz.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ,
tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, realizând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Astfel, tribunalul constată că în mod judicios prima instanță a respins plângerea contravențională formulată de petentul recurent Ș. V., reținând legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție seria BN nr. 03145 încheiat la data de_ de către intimata D.
S. V. și pentru SA B. -N. .
În acest sens, corect a statuat instanța de fond asupra legalității actului constatator, acesta nefiind afectat de cauze de natură a atrage sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul criticilor de netemeinicie, tribunalul reține că sarcina probei în procedura soluționării plângerii contravenționale revine contravenientului, iar nu organului constatator, prin exercitarea plângerii contravenționale cel dintâi supunând instanței legalitatea și temeinicia procesului-verbal, petentul având posibilitatea să administreze probe cu privire la temeinicia actului sancționator (situația de fapt expusă), mențiunile inserate sub acest aspect având valoarea unei dovezi depline până la proba contrară, prin prisma autorității cu care agentul constatator a fost investit de stat. Împrejurarea că sarcina îi incumbă acestuia nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilabilă dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta.
Or, întemeiat s-a reținut de către instanța de fond că starea de fapt menționată de agentul constatator nu este infirmată de probele administrate în cauză.
În speță, petentul recurent nu a contestat săvârșirea faptei contravenționale ci, argumentând în sensul relevării unor circumstanțe personale dar și de fapt speciale, solicită exonerarea de răspundere contravențională.
În acest sens, tribunalul constată că în mod corect a statuat prima instanță că împrejurările invocate de petent (autoturismul cu care transporta suinele era nou achiziționat și nu îndeplinise
procedurile administrative de înscriere pe numele său sau faptul că organele constatatoare nu i-au aplicat nicio sancțiune pe loc) nu sunt, prin natura sa, de natură a-l exonera pe petent de răspundere contravențională, starea de fapt prezentată de recurent necircumscriindu-se nici uneia dintre cauzele ce înlătură caracterul contravențional al faptei prevăzute de art. 11 din OG 2/2001.
În privința argumentului vizând nivelul scăzut al veniturilor sale și situația familială, acestea nu fundamentează, în baza nici unui text de lege, exonerarea de răspundere contravențională, iar în același timp, nu reprezintă criterii de individualizare a sancțiunii contravenționale dintre cele enumerate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001. Mai mult, așa cum corect sesizează instanța fondului, petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantumul minim prevăzut de lege.
Așadar, pentru considerentele expuse, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, tribunalul urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de petentul-recurent Ș. V., în cauză nefiind incidente nici alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate și din oficiu de instanță conform art. 3041Cod procedură civilă, de natură a afecta valabilitatea sentinței
recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de recurentul Ș. V. , cu domiciliul în B., nr. 290, jud. Harghita împotriva sentinței civile nr. 11590/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | G. | IER, | |||||
A. | P. M. D. | E. | L. | L. | T. B. I. D. | M. |
Red/dact: MAP/HVA _
Jud. fond: MNL
