Decizia civilă nr. 66/2013. Anulare proces verbal de contravenție

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 66/2013

Ședința publică din 06 Februarie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: P. I.

JUDECĂTOR: U. I. JUDECĂTOR: C. V.

GREFIER: P. R. A.

S-a luat în examinare recursul declarat de intimata C. N. DE A. ȘI

D. N. D. R. SA-S. D. N. B., împotriva sentinței civile nr. 5388 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu petenta SC T. T. I. S., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

În procedura verificării competenței instituită de dispozițiile Legii nr. 202/2010, în conformitate cu art. 159¹ alin. 4 din Codul de procedură civilă, Tribunalul apreciază că este competent din punct de vedere general, material și teritorial a judeca prezenta cauză, potrivit art. 2 pct. 3 Cod pr. civilă, coroborat cu art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001.

Instanța constată recursul la prim termen de judecată, fiind declarat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, motivat și comunicat.

Nemaifiind alte cereri și constatând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, tribunalul reține recursul în pronunțare.

Deliberând constată;

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr. 5388 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta SC T. T. I. S., împotriva procesului-verbal de contravenție nr. 4250827 din_, în contradictoriu cu intimatul CNADNR - DRDP C. - SECȚIA D. N. B. și pe cale de consecință s-a respins ca nefondată cererea de anulare a procesului-verbal atacat, s-a dispus înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 4.500 lei aplicată petentei cu sancțiunea avertismentului și s-a menținut în sarcina petentei obligația de plată a tarifului de despăgubire.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin procesul- verbal de contravenție nr. 4250827 din data de_ de CNADNR SA - DRPD - SDN B., s-a aplicat petentei sancțiunea amenzii în cuantum de 4.500 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002, constând în

aceea că la data_, ora 1715pe DN 15A, km 28+290 Viile Tecii, vehiculul A2S3 de categoria F cu nr. de înmatriculare_ /_, aparținând petentei, a circulat fără rovinietă valabilă.

Verificând din punct de vedere formal conținutul procesului-verbal de contravenție, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii, fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001.

Potrivit art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din R., constituie contravenție fapta de a circula fără rovinietă valabilă. În acest sens, instanța a reținut că petenta nu a făcut dovada că pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ avea rovinietă valabilă la data de_, ora 1715, procesul-verbal atacat fiind legal și temeinic.

Însă, în privința individualizării sancțiunii, instanța a apreciat că sancțiunea aplicată este excesivă raportat la pericolul social concret al faptei, la împrejurările în care s-a săvârșit aceasta, (conducătorul auto al petentei fiind convins că deține rovinieta valabilă achiziționată de administratorul societății, acesta achiziționând rovinieta la ora 1732, practic, la câteva minute după sancționarea societății petente, fiind, totodată, probată și achiziționarea de roviniete pentru zilele de 12, 13, 14, și 18 octombrie 2011 - vezi filele 8-9- conduita petentei fiind una ce nu conduce la

concluzia că în mod sistematic ar eluda prevederile legale în materie), astfel că a dispus înlocuirea amenzii contravenționale aplicată petentei cu sancțiunea avertismentului, în temeiul art. 7 coroborat cu art. 21 din OG nr. 2/2001.

Față de cele expuse, instanța a admis plângerea formulată, menținând obligația petentului la plata tarifului de despăgubire, întrucât nu s-a făcut dovada achitării altui tarif de despăgubire.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta C.N.A.D.N.R. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ

solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurată, în sensul obligării intimatei-petente la plata amenzii contravenționale.

În motivare s-a arătat că în mod nelegal instanța de fond a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, atâta timp cât prezumția de legalitate și temeinicie a procesul verbal de constatare a contravenției nr. 4250827/_ nu a fost răsturnată, însăși instanța de fond reținând faptul că procesul verbal contestat este legal și temeinic întocmit.

Nici in susținerea plângerii contravenționale formulate, nici în fața instanței, nu au fost depuse probe care să contrazică starea de fapt reținută prin procesul verbal de constatare a contravenției.

Este cunoscut în literatura de specialitate și în practica judiciară că sub aspectul legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție, acesta se bucură de prezumția de autenticitate, veridicitate și legalitate, el făcând dovada celor constatate de agentul constatator, până la proba contrarie. Intimata-petentă nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției.

Fapta contravențională a fost în mod corect reținută în sarcina intimatei- petente, având în vedere dispozițiile legale incidente în cauză. Astfel, conform art.8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002: "Fapta de a circula fără rovinieta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă"".

Rovinieta depusă de către aceasta în susținerea plângerii contravenționale a fost achiziționată după efectuarea controlului de către reprezentanții intimatei, ea nevând astfel nicio relevanță asupra contravenției reținute.

Se apreciază că intimata-petentă trebuia să depună toate diligențele pentru achiziționarea rovinietei anterior inițierii transportului și utilizării drumului național, apărările acesteia neputând fi primite.

Aceasta avea obligația de a deține rovinieta valabilă pentru data de_, dată la care a fost surprinsă utilizând rețeaua de drumuri naționale.

Se arată faptul că tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale poate fi achitat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.769/2010 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din R., atât prin intermediul distribuitorilor din țară cât și on-line.

Procesul verbal este temeinic și legal încheiat, cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001.

Acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii la încheierea sa, privitoare la data, locul întocmirii acestuia, numele, prenumele, semnătura agentului constatator. Ca urmare, nu suntem în prezența niciunuia dintre cazurile prevăzute de art. 17 din O.G. nr.2/2001, care ar putea atrage nulitatea absolută a procesului verbal de constatare a contravenției.

In ceea ce privește sancțiunea, aceasta este în mod corect reținută în raport de faptă și este aplicată în limitele prevăzute de lege.

A considera sancțiunea aplicată mult prea oneroasă atâta timp cât prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucura procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată, se consideră că duce la perturbarea ordinii de drept deschizând calea arbitrariului și lipsind norma juridică de echitatea și legalitatea aplicării acesteia.

Se consideră că mențiunile agentului constatator privind situația de fapt se bucura de prezumția de veridicitate, întrucât reprezintă constatări directe ale acestuia, în calitate de persoană care a asistat la săvârșirea contravenției și au fost consemnate într-un proces-verbal legal întocmit. Ar fi nerezonabil să se prezume contrariul, respectiv ca agentul constatator ar fi consemnat în mod voit o situație falsă urmărind sancționarea nedreaptă a recurentei-petente, ceea ce ar presupune săvârșirea mai multor infracțiuni de către agentul constatator.

Este cunoscut în literatura de specialitate și în practica judiciară că sub aspectul legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție, acesta se bucură de prezumția de autenticitate, veridicitate și legalitate, el făcând dovada celor constatate de agentul constatator, până la proba contrarie. In cazul de față, intimata-petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției.

Ca urmare, se apreciază că nu se justifică înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, având în vedere că procesul verbal este legal și temeinic întocmit iar fapta petentei este de o gravitatea crescută, acesta fiind și motivul pentru care legiuitorul a stabilit sancțiuni pecuniare ridicate în sarcina contravenienților.

In drept s-au invocat disp. art. 299-316 Cod procedură civilă, O.G.nr.2/2001, O.G. nr. 15/2002.

Tribunalul, analizând hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele, constată că recursul declarat de recurentă este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Intimatul CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ din

cadrul CNADNR SA a emis un proces-verbal de constatare a contravenției în cursul anului 2012, prin care petentul intimat a fost sancționată cu amendă contravențională pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din R. . Potrivit art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, petentul a fost obligată și la plata tarifului de despăgubire.

Actele conțin mențiunea că acesta a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2011 și a HG nr. 1259/2001.

.

Art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică definește înscrisul în formă electronică ca reprezentând o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar art. 4 pct. 3 din același act normativ prevede că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.

D. conținutul prevederilor art. 5 și 6 din Legea nr. 455/2011 rezultă că înscrisul în formă electronică căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică extinsă este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, iar cel căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile.

Aceste dispoziții legale relative la regimul juridic al înscrisurilor în formă electronică, coroborate cu prevederile de principiu ale 3 din același act normativ, atestă faptul că sfera de aplicabilitate a normelor instituite de Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică se circumscrie raporturilor juridice de drept privat, câtă vreme, conform textului de lege menționat, "nici o dispoziție a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voință și a libertății contractuale a părților";.

Or, procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator), reprezintă un act administrativ cu caracter unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravenționale sunt specifice dreptului public, cu mențiunea că procesul verbal de constatare a contravenție trebuie să îndeplinească condițiile specifice de fond și de formă reglementate de legea specială, respectiv O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002.

Prin urmare, contrar opiniei exprimate de recurentă, considerațiile asupra naturii juridice a procesului-verbal de contravenție susțin teza inaplicabilității prevederilor Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, respectiv a incompatibilității acestora cu normele care reglementează raporturile de drept

administrativ, astfel încât, emiterea înscrisului electronic nu poate fi asimilată cu încheierea unui proces-verbal de contravenție valid sub aspectul formei pe care acesta trebuie să o îmbrace prin prisma prevederilor legale mai sus relevate, câtă vreme legiuitorul nu a înțeles să instituie, în mod expres, posibilitatea întocmirii acestuia sub forma înscrisului electronic.

Această concluzie se impune și din perspectiva respectării tuturor garanțiilor vizând dreptul la apărare de care trebuie să beneficieze persoana față de care se antrenează răspunderea contravențională, în condițiile în care specificul raporturilor de contencios administrativ, cum este și cazul celui care derivă din exercitarea plângerii contravenționale, relevă o poziție de inegalitate în care se află părțile, determinată de prezumția de legalitate de care beneficiază actul administrativ.

Însă având în vedere faptul că petenta intimată nu a declarat recurs, prezentul recurs fiind declarat de C.N.A.D.N.R. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ,, tribunalul în aplicarea principiului că recurentei nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea principiul ce derivă din coroborarea prev. art. 296 cu ale art. 316 Cod proc. civ., nu va dispune anularea procesului-verbal de contravenție.

Raportat la considerentele de fapt și de drept mai sus relevate, tribunalul, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art.312 alin.1 și alin. 3 C.pr.civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta C.N.A.D.N.R. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ, împotriva sentinței civile 5388 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ , pe care o menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Respinge recursul declarat de C.N.A.D.N.R. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ, cu sediul în București, sector 6, b-dul Iuliu Maniu, nr. 401A, împotriva sentinței civile 5388 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ .

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

G.

IER,

I. P.

I. U.

V. C.

P. R.

A.

Red/dact: VC/VAH_ /4.ex

Jud. fond: O. C.V

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 66/2013. Anulare proces verbal de contravenție