Decizia civilă nr. 6754/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIE CIVILĂ Nr. 6754/2013
Ședința publică de la 11 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -I. A.
Judecător C. I.
Judecător DP
G. M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul S. V. împotriva sentinței civile nr. 820 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș în contradictoriu cu intimații C. S., C. LOCAL AL C. S., M. N., având ca obiect anulare act administrativ contract de închiriere nr. 1080/2010 încheiat cu C. Local al C. S. .
La apelul nominal, făcut în cauză, la prima și la a doua strigare se prezintă av. Borcuti G. cu împuternicire avocațială aflată la fila 20 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat nu este legal timbrat lipsind taxa judiciară de timbru în valoare de 2 de lei și nu are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea intimatei, M. N. - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Totodată, reține că deși legal citat recurentul cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 2 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 aferente judecării cererii formulate nu și-a îndeplinit această obligație. Motiv pentru care, invocă din oficiu, în temeiul art.137 C.pr. civilă coroborat cu art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 excepția nelegalei timbrări.
Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției și anularea recursului ca netimbrat. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției de netimbrare.
C u r t e a ,
Prin sentința civilă nr. 820 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș a fost respinsă acțiunea precizată formulată de
către S. V., în contradictoriu cu pârâții C. S., C. Local al comunei S., și M. N. .
A fost obligat reclamantul S. V. să plătească pârâtei M. N. suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerente se reține că prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, precizată pentru termenul de judecată din 22 mai 2012 reclamantul S.
V. a chemat în judecată pârâții C. S., C. Local al C. S. și M.
N. solicitând instanței ca în contradictoriu cu aceștia să dispună anularea contractului de închiriere nr.1080 din_ încheiat între C. Local al C. S. și M. N. pentru suprafata de pășune de 74,90 ha pe muntele Bătrâna.
La data de_ reclamantul a încheiat contractul de pășunat nr.2476 cu C. Local T. pentru suprafața de 247.07 ha situat pe muntele 2Bătrâna";.
Cu toate acestea la_ C. Local al C. S. încheie cu pârâta
M. N. contractul nr.1080 pentru o suprafață de 74,90 ha din același teren-pășune.
Reclamantul a arătat în dosar_ al Judecătoriei Vișeu de Sus s- a admis plângerea petentei C. T. în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală M. i și Comisia Județeană Maramureș, pentru aplicarea Legilor fondului funciar și s-a dispus modificarea în parte a Hot.1120 din _
, în sensul validării, în favoarea C. T. și a suprafeței de 327,92 ha pășune alpină identificată cu CF 755 M. i nr.top 673 compusă din două parcele, una în suprafață de 314,28 ha și alta în suprafață de 13,74 ha.
S-a arătat că este vorba de un bun proprietate publică reglementat de dispozițiile art.14 alin.2 din Legea nr.213/1998 și că contractul dreptului de proprietate sau de administrare, în speță de C. T. .
Reclamantul a arătat că prin HCL nr.11/_ în sensul că în loc de
M. I. se va trece M. N. ca titular al contractului de închiriere pentru suprafața de 74,90 ha de pe muntele "Bătrâna";.
Legea contenciosului administrativ asimilează actelor administrative și anumite contracte administrative, respectiv contracte încheiate de autoritățile publice având ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public.
Art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004 menționează că prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanței de contencios.
Secția comercială a ÎCCJ s-a pronunțat de altfel în acest sens, prin decizia nr.645/_ .
Reținând că potrivit art.8 alin.2 din Legea 554/2004 instanța de contencios este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigiu legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea și încetarea contractului administrativ.
Instanța reține că prin Hotărârea nr.11 din_ C. Local S. a procedat la repartizarea pășunilor alpine aparținând domeniului public al comunei, crescătorilor de animale-organizatori de stână, pe o perioadă de 5 ani.
Ulterior, la data de_ prin Hotărârea nr.12 se stabilește o taxă de închiriere în sumă de 15 lei/ha pe pășune pentru pășunile alpine repartizate conform HCL nr.11/_, cu obligații egale atât cât privește numărul de oi cât și suprafața de pășune pentru acel munte, în care sunt doi administratori de stână.
Totodată prin HCL nr.12/_ se rectifică HCL nr.11/_ în sensul că în loc de M. I. va fi trecută soția M. N. pentru muntele
"Bătrâna";.
Potrivit argumentării din preambulul aceste hotărâri nr.12/_ aceasta a fost adoptată cu avizul comisiilor de specialitate și în aplicarea Legii nr.72/2002-Legea zootehniei.
Contractul de închiriere nr.1080/_ ce vizează terenul-pășune alpină repartizat potrivit celor două hotărâri ale C. ui local menționate anterior, a fost emis în baza acestor acte administrative care au intrat în circuitul civil.
HCL nr.12/_ este emisă la aproximativ două săptămâni după încheierea contractului de administrare în discuție însă aceasta aduce o modificare de nume care nu produce consecințe juridice, M. N. fiind soția lui M. I., cel căruia îi fusese dată spre folosință suprafața de 74,90 pășune alpină anterior.
De altfel, cu privire la cele două hotărâri de consiliu local ce stau la baza încheierii contractului de administrare nr.1080/_ nu s-a solicitat a fi dispusă anularea.
Împotriva sentinței a declarat recurs S. V.,
solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat; în principal, casarea sentinței recurate și trimiterea dosarului spre rejudecare Secției Comerciale a T. ui Maramureș; în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii introductive conform petitelor sale.
În motivarea recursului arată că înmod nelegal instanța de fond a respins excepția necompetenței funcționale a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a T. ui Maramureș.
C. Local al comunei S. a încheiat cu numita M. N. contractul de închiriere nr.1080 în data de_ .
Potrivit tezei VI pct 2 din din Ordinului_ pentru aprobarea strategiei privind organizarea activității de îmbunătățire și exploatare a pajiștilor la nivel național, pe termen mediu și lung așa cum a fost modificat prin Ordinul nr._ ,, pentru punerea în valoare a pajiștilor și folosirea optimă a acestora, consiliile locale ale comunelor, orașelor, respectiv municipiilor, în baza cererilor solicitanților, încheie contracte de concesiune în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru suprafețele de pajiști disponibile, pentru o perioadă minimă recomandată de 10 ani, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație.
Or, așa cu rezultă din textul de lege, contractul încheiat între C. Local al comunei S. și M. N. este guvernat de dispozițiile cuprinse în OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că prin adoptarea HCL nr. 12/_ nu s-au încălcat dispoziții legale incidente în materie.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 45 alin.1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, "în exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri...", iar potrivit art. 49 alin. 1 din același act normativ,
"hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data
aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale de la data comunicării".
Reflectat la nivel constituțional, prin dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României, care prevăd că "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile", principiul neretroactivității se aplică și actelor normative ale autorităților administrației publice locale care, conform art. 81 din Legea 24/2000 prevăd ca "reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale ...nu pot contraveni Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior".
Efectele actului administrativ cu caracter indiviudual se produc numai pentru viitor și nu pot retroactiva.
Examinând recursul, instanța constată următoarele:
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurentului i-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art.19 din Legea nr.146/1997.
Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează: Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanță.
Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioara.
Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art.20 alin 3 din Legea nr 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ prin DECIZIA nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin Legea fundamentală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește, în cauza Weissman și alții contra România, că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări
financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, pag. 80-81, §§ 61 și următoarele, și Kreutz).
Constatând că recurentul, deși legal citat cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, nu a îndeplinit obligația de plată până la termenul stabilit, astfel că urmează a se aplica sancțiunea anulării recursului în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc.civ. recurentul va fi obligat să plătească intimatei M. N., suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Anulează ca netimbrat recursul declarat de S. V. împotriva sentinței civile nr.820 din_, pronunțată în dosarul nr._ al T. ui Maramureș pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul să plătească intimatei M. N., suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | |||||
A. | I. A. | C. | I. | D. | P. | M. N. ȚÂR |
Red. D.P. dact. GC 2 ex/_
Jud.primă instanță: S.O.
