Decizia civilă nr. 756/2013. Anulare proces verbal de contravenție
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIA Nr. 756/R/2013
Ședința publică din data de 05 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. G. C. JUDECĂTOR: I. N. B. JUDECĂTOR: S. T. GREFIER: D. B.
S-a luat spre examinare recursul promovat de recurentul M. C. N., D.
P. L. împotriva sentinței civile nr. 12357/2012 pronunțată în data de_ în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N. privind și pe intimata C. M. având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în temeiul dispozițiilor art. 242(2) C.pr.civ., astfel, apreciind că la dosar sunt suficiente acte pentru justa soluționare a cauzei va reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosarul cauzei.
T. UL
Prin sentința civilă nr. 12357/2012 pronunțată în data de_ în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta C. M., cu domiciliul în C. -N., str. E. T. nr.29, jud.C., în contradictoriu cu intimatul M. C. -N. - DP COMUNITARA, cu sediul în C. -N., str. M. nr.3, jud. C. .
A fost modificat procesul-verbal de contravenție nr.1638/_, în sensul că a fost înlocuită sancțiunea amenzii în cuantum de 200 lei aplicată petentei cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele :
La data de_ a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Direcției Poliției Comunitare C. -N. procesul-verbal de contravenție nr.1638, prin care petentei i-a fost aplicată o amendă în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.10 lit. a din H.C.L. nr.26/2010, și anume pentru faptul că la data de_, ora 0958, s-a constatat că aceasta a încălcat prevederile legale mai sus menționate, pe domeniul public aparținând M. ui C. -N., str. P. Roșca nr.3, amenajat ca loc de parcare cu plată, cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ .
Examinând mai întâi legalitatea actului de constatare în litigiu, instanța de fond apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă prevăzute de
O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție în litigiu, întrucât în cuprinsul motivării în fapt a plângerii petenta a recunoscut faptul că la data și ora menționate în procesul-verbal de contravenție a oprit autoturismul timp de câteva minute pe str. P. Roșca nr.3 din C. -N., amenajată ca loc de parcare cu plată și a părăsit autoturismul pentru a merge la un birou de executor judecătoresc de pe strada respectivă pentru a depune niște acte, instanța apreciază că situația de fapt consemnată de agentul constatator corespunde realității și, prin urmare, că în mod întemeiat a fost sancționată aceasta pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.10 lit. a din H.C.L. nr.26/2010.
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din O.G. nr.2/2001 - care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care coroborat cu art.38 alin.3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului), instanța a considerat că în speță sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra consecințelor contravenționale la care se expune prin nerespectarea regulilor privind circulația pe drumurile publice.
Opinia instanței are la bază pe de o parte disp. art.5 alin.5 din O.G. nr.2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), art.21 alin.3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de "împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului";), precum și art.7 alin.3 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune; pe de altă parte, instanța are în vedere gradul redus de pericol social concret al contravenției reținută în sarcina petentei, precum și circumstanțele personale ale acesteia (respectiv vârsta înaintată și faptul că aceasta este pensionară).
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs în termen legal M. C. -N.
, DP L. care solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, pentru motivul prevăzut de art 304 pct. 9 Cod procedură civilă cu consecința respingerii plângerii contravenționale.
Este considerată sentința civilă mai sus menționată nelegală pentru următoarele considerente:
Deși instanța arată că starea de fapt reținută corespunde realității, iar fapta săvârșită de către petentă întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, în baza interpretării probelor existente la dosar s-a procedat la înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
Apreciază că sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 200 de lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind stabilită la nivelul minim prevăzut de lege pentru contravenția reținută, iar sancțiunea avertismentului nu este suficientă pentru a forma convingerea că petentul se conformează conduitei, prin raportare la dispozițiile HCL 26/2010. motiv pentru care consideră că nu se justifică reindividualizarea sancțiunii aplicate. Din nici o prevedere a O.G. 2/2001 nu rezultă obligativitatea menționării în cuprinsul procesului-verbal a criteriilor de individualizare a pedepsei. Aceste criterii trebuie doar avute în vedere de către agentul constatator la aprecierea gravității faptei contravenționale.
În speță, sunt de părere că sancțiunea contravențională a fost corect individualizată raportat la faptul că petenta a încălcat prevederile art. 10 lit. A din HCL 26/ 2010, parcând autoturismul într-o zonă amenajată ca parcare cu plată, fără a deține tichet sau abonament de parcare valabil.
Parcarea este regulamentară dacă, conducătorul auto, la parcare, afișează pe bord, în interiorul autovehiculului, vizibil din exterior, tichetul valid, potrivit instrucțiunilor înscrise pe el sau abonamentul de parcare. Fotografiile depuse în probațiune dovedesc faptul că, la momentul controlului, pe bordul autovehiculului, nu era afișat nici un tichet sau abonament de parcare valabil. Sub acest aspect, apreciază ca admiterea în parte a plângerii nu este o soluție legală și temeinica, din moment ce forța probantă a procesului verbal nu a fost răsturnată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa. De altfel, prin plângerea formulată, petenta a recunoscut săvârșirea faptei.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 16 din OG 2/2001 "procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea.";
Reiese așadar, contrar susținerilor recurentei, că OG 2/2001 prevede obligativitatea indicării criteriilor de individualizare a sancțiunii.
În speță, petenta este pensionară, are o pensie mică dat fiind faptul că a fost cadru didactic, are 70 de ani și a staționat la momentul constatării contravenției preț de câteva minute până când s-a deplasat la biroul unui executor judecătoresc aflat pe acea stradă. La dosarul cauzei nu există dovada faptului că a mai fost sancționată și anterior pentru aceeași contravenție prin urmare apreciem că sancțiunea avertismentului este suficientă de această dată și ea corespunde gradului de pericol social al faptei petentei.
Prin urmare, în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civ. se va respinge ca nefundat recursul declarat de M. C. -N. - DP COMUNITARA, împotriva sentinței civile nr. 12357/2012 pronunțată în data de_ în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N.
, ce va fi menținută în totalitate.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul declarat de M. C. -N. - DP COMUNITARA, cu sediul în C. -N., str. M. nr.3, jud. C. împotriva sentinței civile nr. 12357/2012
pronunțată în data de_ în dosarul cu nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2013
PREȘEDINTE, A. G. C. | JUDECĂTOR, I. N. B. | JUDECĂTOR, S. T. |
GREFIER, D. B. |
Red.S.T./C.B./2 ex./_
Jud. fond: R. D.