Decizia civilă nr. 95/2013. Anulare proces verbal de contravenție
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 95/2013
Ședința publică din data de 14 Februarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. JUDECĂTOR D. E. L. JUDECĂTOR L. T. B. GREFIER I. D. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul I. J. DE P. B. N. împotriva sentinței civile nr.843/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din 31 ianuarie 2013 susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea hotărârii fiind amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de 7 februarie 2013 și respectiv pentru data de azi 14 februarie 2013.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 843/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._ a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul B. G. împotriva procesului- verbal de constatare a contravenției seria CP nr. 0527163, întocmit la data de_, de către lucrătorii intimatului I. J. DE P. B. N. si, în consecință a fost anulat, ca nelegal și netemeinic, procesul-verbal de contravenție mai sus menționat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de_, ora 17, agentul constatator din cadrul Secției nr. 5 Poliția Rurală Petru Rareș a întocmit procesul-verbal seria CP nr. 0527163, act prin care petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prev. de art.48 din Legea nr.136/1995 privind asigurările si reasigurările în România cu o amendă în cuantum de 1.000 lei, reținându-se că, în aceeași zi, petentul a condus pe DJ 171 din localitatea Târlișua, autoutilitara marca MAN cu număr de înmatriculare_, aparținând SC UNICFLOR MARK SRL, cu sediul in Comuna Târlișua, sat Racatesu, jud. B. -N., având polița de asigurare expirată.
Din cuprinsul actului sancționator, instanța a mai reținut că petentul a refuzat să semneze procesul verbal de contravenție.
Totodată, instanța a reținut că procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției este un înscris oficial, autentic si beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie în măsura în care a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de lege. Aceasta prezumție este însa una relativa, făcând dovada asupra stării de fapt reținute până la proba contrara. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat si Curtea CEDO (Cauza Anghel împotriva României), prezumțiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata și materia contravenționala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, daca sunt îndeplinite doua condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, precum și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauza, atât miza litigiului - dată de sancțiunea aplicata contestatorului - cât si asigurarea posibilității petentului de a-si dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate si temeinicie permit aplicarea acestei prezumții.
Analizând legalitatea procesului-verbal de contravenție în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 și având în vedere susținerile petentului în sensul ca procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor trebuia întocmit pe numele persoanei juridice care deținea în proprietate autoutilitara, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 48 alin.1 din Legea
136/1995, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în România, precum și tramvaie au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule în limitele teritoriale de acoperire și să mențină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare, precum și să aplice pe parbrizul vehiculului sau într-un alt loc vizibil din exterior vigneta.
Totodată, s-a reținut că, potrivit art. 64 alin.1 din legea menționată, "încălcarea de către persoanele fizice sau juridice a obligației de asigurare prevăzute la art. 48 și 56 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei și cu reținerea certificatului de înmatriculare/înregistrare a vehiculului, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării";, iar constatarea și aplicarea acestora se fac de către personalul poliției.
Astfel, din dispozițiile legale menționate rezulta că poate avea calitatea de subiect activ al contravenției prev. de art. 48 alin.1 si sancționata de art.64 alin.1 din Legea 136/1995 persoana fizica sau juridica care are în proprietate vehiculele suspuse înmatriculării.
Din certificatul de înmatriculare depus la dosar de către petent (fil. 8) în dovedirea susținerilor sale, instanța fondului mai reține că proprietar al autoutilitarei în discuție este SC
"UNICFLOR MARK"; SRL, cu sediul in comuna Târlișua, sat Racatesu, jud. B. -N., respectiv că, în speță, doar această persoană juridică putea să aibă calitatea de subiect activ al contravenției prev. de art.48 alin.1.
Raportat la soluția adoptată, în temeiul disp. art. 274 Cod pr.civ., a dispus obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 400 lei, reprezentând onorariu avocațial (conform delegației avocațiale și a chitanței depuse la dosar de av. Dehelean R. ă C. -M. - fil. 15).
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurentul I. de P. J.
-N. solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurată în sensul exonerării recurentului de la plata cheltuielilor de judecată.
Recurentul precizează că în calitate de intimat în dosarul mai sus menționat, a transmis prin poșta militară (dovadă, borderoul nr. 154 din_ ) întâmpinarea nr._, pentru primul termen de judecată din data de_ .
În cuprinsul întâmpinării, recurenta și-a precizat poziția procesuală în sensul neopunerii anulării procesului-verbal atacat, întrucât este lovit de nulitate absolută, persoana sancționată neîndeplinind calitatea specială cerută de lege pentru reținerea contravenției prevăzute de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, anume de a fi proprietarul vehiculului aflat în circulație fără asigurare pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terților prin accidente de circulație. Având în vedere faptul că sentința Judecătoriei Beclean nu cuprindea nicio referire la poziția procesuală exprimată de intimată sau cu privire la formularea apărărilor în cauză (respectiv depunerea întâmpinării nr. 133.672 la data primului termen de judecată din_ ), recurenta a constatat (în data de_, la arhiva instanței) lipsa la dosar a întâmpinării nr._, transmisă
prin poșta militară, conform actelor următoarelor acte doveditoare:
Borderorul nr. 154 din_, poziția 5 (nr. întâmpinării 133.672, alături de alte întâmpinări în cadrul dosarelor aflate pe rolul Judecătoriei Beclean);
Adresa S.R.I. nr. 2898175 din_ însoțită de borderoul seria C nr. 4. din_ care atestă faptul că documentul nr. 133.672 a fost predat Judecătoriei Beclean la data de_ (persoana care a semnat primirea fiind numitul P. A. );
Listări de pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro) din care rezultă faptul că celelalte întâmpinări transmise cu aceeași ocazie prin poșta militară au fost depuse la dosarele aferente, fiind acordate termene pentru comunicare, respectiv studiul acestora.
In condițiile în care instanța de fond a procedat la judecata cauzei fără a avea în vedere poziția procesuală a intimatei (prin care nu s-a opus anulării procesului-verbal lovit de nulitate absolută) din motive neimputabile, se solicită admiterea recursului și de a modifica sentința atacată în sensul respingerii cheltuielilor de judecată, cu aplicarea art. 275 Cod.pr.civ, pentru considerentele următoare:
În speță, sunt incidente prevederile art. 275 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora dacă pârâtul recunoaște la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
Aceste dispoziții sunt aplicabile cheltuielilor ocazionate de proces și nu prevăd nicio derogare de la regula instituită în partea finală a textului.
Așadar, prin art. 275 C.pr.civ, s-a instituit o excepție de la regula acordării integrale a cheltuielilor de judecată părții căreia i s-au admis (în parte/întregime) pretențiile (potrivit art. 274 C.pr.civ.). Pentru a fi incident art. 275 C.pr.civ., trebuie îndeplinite următoarele condiții:
recunoașterea să fie făcută în fața primei instanțe și nu în apel, în recurs sau cu ocazia rejudecării;
recunoașterea să fie totală și să privească toate pretențiile părții adverse;
recunoașterea să fie expresă și efectivă (să nu fie dedusă din alte împrejurări).
d) înainte de sesizarea instanței, prin cererea de chemare în judecată, pârâtul să nu fi fost pus în întârziere sau de drept pus în întârziere.
Se precizează faptul că deși au fost îndeplinite toate condițiile pentru a se aplica prevederile art. 275 C.pr.civ., instanța de fond nu le-a analizat, acordând cheltuieli de judecată în temeiul art. 274 C.pr.civ.. (sentința civilă nr. 843/2012 nu cuprinde nicio referire cu privire la aspectele invocate pe partea intimată în cuprinsul întâmpinării nr._, de altfel inexistentă la dosar).
De asemenea, în această situație (în care organul de constatare a aplicat, în mod eronat, o sancțiune contravențională, cu încălcarea vădită a prevederilor legale - motiv indiscutabil de nulitate absolută) recurentul-intimat nu are posibilitatea anulării actului sancționator, pe cale administrativă (principiul reversibilității actelor administrative nefiind aplicabil), anterior sesizării instanței de judecată. Din acest motiv, procedura contencioasă, care este susceptibilă de acordarea cheltuielilor de judecată, este singura posibilitate de îndreptare a cazurilor de nulitate absolută, inclusiv atunci când actul sancționator conține erori materiale.
In consecință, prin neaplicarea art. 275 Cod.pr.civ., se ajunge în situația în care instituția din care face parte organul constatator suportă cheltuielile procesuale (care pot constitui motiv de speculare pentru partea adversă), în condițiile în care nu are posibilitatea îndreptării erorilor materiale, modificării sau anulării proceselor-verbale lovite de nulitate absolută, aceste măsuri aparținând exclusiv instanței de judecată cu ocazia verificării legalității și temeiniciei acestora (evident, în urma sesizării prin plângere contravențională).
Tribunalul, examinând în baza prevederilor art.304 și art.3041Cod procedură civilă hotărârea atacată,
atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că
aceasta este temeinică și legală nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare, instanța de fond făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Față de conținutul criticilor formulate de recurentul IPJ B. -N., se impun următoarele precizări:
Efectul devolutiv particular al recursului reglementat de prevederile art. 304 ind. 1 C.pr.civ. în cazul hotărârilor care nu sunt supuse apelului, este limitat de aplicarea principiului "tantum devolutum quantum apellatum"; în sensul că, ținând cont de principiul disponibilității, instanța de control judiciar nu poate proceda la analiza hotărârii atacate decât în limitele stabilite de recurent, cu observarea faptului că în cauza de față nu sunt date motive de nulitate absolută care să poată fi invocate și din oficiu.
Prin urmare, tribunalul constată că în cauză IPJ B-N a declarat recurs, criticând modul în care instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor art. 274 C.pr.civ., obligând-o la plata cheltuielilor de judecată efectuate de petentul intimat.
Astfel, respectând aceste limite, tribunalul constată că în mod judicios prima instanță a reținut nelegalitatea procesului-verbal de contravenție împotriva căruia s-a exercitat plângerea contravențională de către petentul intimat, apreciind asupra lipsei calității acestuia de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa.
Este real că recurenta a făcut dovada în fața instanței de recurs că a formulat și comunicat întâmpinare cu ocazia judecării cauzei în primă instanță (întâmpinare care dintr-o omisiune nu a fost atașată la dosarul cauzei), prin care a opinat pentru anularea procesului-verbal de contravenție pentru incidența motivului de nelegalitate invocat în plângerea contravențională, însă aprecierea acesteia că în cauză sunt incidente prevederile art. 275 C.pr.civ. nu este corectă, pentru următoarele argumente:
Procesul-verbal de contravenție, materializând o manifestare de voință unilaterală a unei autorități publice (prin intermediul persoanelor care au calitatea de agent constatator), reprezintă un act administrativ cu caracter unilateral, emis în vederea executării legii și care dă naștere unor raporturi juridice de constrângere între o autoritate publică, pe de o parte, și autorul contravenției, pe de altă parte, aspecte ce fundamentează concluzia că raporturile juridice care iau naștere în materie contravenționale sunt specifice dreptului public, astfel încât, natura juridică a litigiului contravențional este, neîndoios, cea de litigiu care intră în sfera contenciosului administrativ. Această calificare corespunde celei consacrate prin Decizia nr. 349/2003 a Curții Constituționale.
Este real că dispozițiile art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează competența judecătoriilor în soluționarea plângerilor contravenționale exercitate împotriva proceselor-verbale de contravenție, însă această prevedere nu operează modificări asupra naturii juridice a litigiului, astfel încât, atunci când se constată nelegalitatea actului autorității publice, persoana vătămată prin însăși emiterea lui este îndreptățită nu doar să solicite anularea acestuia, ci și repararea pagubei (conform prevederilor de principiu ale art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ), în noțiunea de pagubă incluzându-se și cheltuielile efectuate de persoana vătămată prin emiterea actului nelegal în vederea anulării acestuia, fără a distinge după cum este incidentă sau nu excepția de la principiul revocabilității actelor prevăzută de art. 1 alin. 6 din aceeași lege, la care pare că face trimitere recurenta.
Astfel, câtă vreme instanța de fond a dispus, în mod legal și temeinic, anularea procesului- verbal de contravenție ca efect al plângerii contravenționale exercitate de petentul intimat, culpa procesuală a organului constatator și fundamentul aplicării prevederilor art. 274 C.pr.civ. (independent de poziția exprimată prin întâmpinarea formulată în cauză) rezidă în dresarea în mod nelegal a procesului verbal de contravenție, prin aplicarea greșită a prevederilor Legii nr. 136/1995, astfel încât se impunea obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de petent în vederea exercitării plângerii contravenționale, acestea cuantificând suma de 400 lei și reprezentând onorariu avocațial conform chitanței depuse la dosarul fond, cuantum pe care tribunalul îl apreciază ca întrunind criteriile de proporționalitate și rezonabilitate pe care le instituie prevederile art. 274 alin. 3 C.pr.civ.
Așadar, pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, tribunalul urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat de recurentul IPJ B. -N., în cauză nefiind incidente nici alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate și din oficiu de instanță conform art. 3041Cod procedură civilă, de natură a afecta valabilitatea sentinței recurate.
Totodată, având în vedere același criteriu al culpei procesuale, tribunalul va obliga recurentul, în temeiul prevederilor art. 274 C.pr.civ., rap. la art. 316 C.pr.civ., cu trimitere la art. 298 C.pr.civ., să plătească intimatului cheltuieli de judecată efectuate în recurs în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța depusă la dosar (f. 29 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul I. J. DE P. B. N.
împotriva sentinței civile nr.843/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._ .
Obligă recurentul să plătească intimatului B. G. cheltuieli de judecată în cuantum de 200 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
M. A. P. | D. E. | L. | L. | T. B. I. D. | M. |
MAP/HVA_ /44ex
Jud. fond:V. M.L
