Sentința civilă nr. 111/2013. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR.111/2013

Ședința publică din data de 5 februarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. L. RUS GREFIER: M. V. -G.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind acțiunea formulată de reclamantul R. I., în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C., având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 29 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin contestația înregistrată în data de_, reclamantul R. I. a solicitat instanței anularea Hotărârii nr. 33286 din data de_ pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, emise de către pârâta C.

J. de P. C., prin care s-a respins cererea formulată de reclamant, cu cheltuieli de judecată.

Reclamantul arată că a depus actele menționate în cuprinsul Hotărârii nr. 33286 din data de_, dar pârâta a respins cererea pe motiv că nu a depus acte suficiente în dovedirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000. Precizez că pârâta nu i-a comunicat nicio adresă prin care să-i pună în vedere să depun acte suplimentare în dovedirea cererii sale.

Considera reclamantul că îndeplinește toate condițiile pentru a primi această pensie, deoarece a fost persecutat etnic, fiind obligat să își schimbe domiciliul.

În data de_, reclamantul R. I. a depus la dosarul cauzei "concluzii scrise";, prin care solicită admiterea cererii de chemare în judecată formulate de reclamant, să se dispună anularea Hotărârii nr. 33286/_ ; cu obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii prin care reclamantului să îi fie recunoscută calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 începând cu data de 27 mai 2011; cu plata cheltuielilor de judecată.

Reclamantul arată că a fost nevoit ca împreună cu părinții săi, să părăsească satul natal Urca și să se refugiem mai multe luni în localitatea Tritenii de Jos din județul C., din cauza persecuțiilor etnice la care era supusă populația de naționalitate română.

La momentul la care reclamantul a depus cererea pentru a benefica de prevederile Legii nr. 189/2000, a atașat toate documentele necesare, dar pârâta a considerat că nu sunt suficiente, iar prin Hotărârea nr. 33289/_ a fost respinsă solicitarea reclamantului.

În motivarea hotărârii se arată că detaliile furnizate prin declarațiile martorilor nu sunt suficiente pentru a se stabili calitatea de refugiat a subsemnatului.

Conform declarației martorului C. V., audiat la termenul din data de 29 ianuarie 2013, rezultă că reclamantul s-a refugiat împreună cu familia sa din satul Urca, jud, C., în satul Tritenii de Jos, jud. C., fugind din calea armatelor maghiare și germane și a liniei frontului. Același martor arată că întreg satul s-a refugiat de teama persecuțiilor etnice, iar la întoarcere au găsit toate casele devastate. Totodată, martorul a mai arătat că localitatea Urca din județul C. se găsea sub administrație maghiară în anul 1944.

În ceea ce îl privește pe martorul B. I., arată că acesta a suferit o intervenție chirurgicală și nu se poate prezenta la instanța de judecată.

Reclamantul arată faptul că pârâta nu i-a solicitat nicio completare a declarațiilor martorilor pe care le-a atașat cererii inițiale, sens în care reclamantul a considerat că dosarul său este complet.

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea 189/2000 se consideră beneficiari ai dispozițiilor legale și copiii minori ai persoanelor refugiate, întrucât aceștia nu aveau posibilitatea stabilirii unui alt domiciliu, iar privațiunile la care au fost supuși părinții i-au afectat și pe copiii lor minori.

Prin Normele de aplicare a prevederilor OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cetățeanul român care a suferit persecuții din motive etnice, cum ar fi strămutarea în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de prevederile art. 1 din OG nr. 105/1999.

Prin urmare, date fiind toate probele administrate în prezenta cauză, reclamantul considera că este îndreptățit la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, deoarece a fost nevoit să se refugieze cu părinții săi într-o altă localitate de teama persecuțiilor etnice.

Examinând contestația, Curtea reține că este întemeiată pentru considerentele ce urmează:

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu; a făcut parte din detașamentele de muncă

forțată; a fost supraviețuitoare a trenului morții; este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.

Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999 se poate realiza în condițiile definite de art. 4 al aceluiași act normativ.

Prin Hotărârea nr. 33286/_ emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000 s-a respins cererea formulată de contestatoarul

R. I. cu mențiunea că actele sunt insuficiente în dovedirea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.

Atât în fața organului administrativ cât și în instanță, pentru dovedirea refugiului, reclamantul a depus declarații autentificate ale martorilor B. I., C.

V., acesta din urmă fiind audiat nemijlocit de către instanță.

Curtea, în analiza probei testimoniale administrată, constată că declarațiile martorilor sunt pertinente, având legătură cu obiectul cauzei.

De asemenea, mărturia testimonială este concludentă în cauză, martorii arătând instanței detalii ale refugiului reclamantului, împreună cu familia sa, relatând fapte pe care le-au cunoscut direct și în care a fost implicați personal.

Pe cale de consecință, Curtea va statua că, contestatorul este îndreptățit să se bucure de efectele O.G. nr. 105/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, motiv pentru care în temeiul art. 7 alin. 4 raportat la art. 1 lit. c din acest act normativ se va admite contestația cu consecința anulării hotărârii atacate.

În temeiul aceleași dispoziții legale coroborate cu art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 intimata va fi obligată să recunoască contestatorului calitatea de refugiat în perioada_ -_ și să-i acorde drepturile bănești ce i se cuvin potrivit prevederilor O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de_ .

În temeiul art.274 alin.1 C.proc.civ., pârâta C. J. de P. C. va fi obligată să plătească reclamantului R. I. suma de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite contestația formulată de reclamantul R. I., cu domiciliu în C. -N.

, B-dul 21 D. 1989 nr. 70, bl. Corp II ap. 2, județul C., în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C., cu sediul în C. -N., str. George C. nr. 2, județ C. .

Anulează hotărârea nr.33286/_ a Casei Județene de P. C. - Comisia pentru aplicarea Legii 189/2000.

Obligă pârâta să emită o hotărâre prin care să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr.189/2000 și să îi acorde drepturile prevăzute de lege pentru perioada_ -_, începând cu data de_ .

Obligă pârâta C. J. de P. C. să plătească reclamantului R. I. suma de 300 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

GREFIER

S.

L. RUS

M.

V.

-G.

Red.SLR/dact.MS 3 ex./_

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 111/2013. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000