Sentința civilă nr. 1325/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 1325/2013
Ședința publică din 25 Iunie 2013 Tribunalul format din: PREȘEDINTE: P. A. D. ,
președinte secție penală GREFIER: M. C. N.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamant C. M. împotriva pârâtei A. F. P. B., chemat în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect contestație act administrativ fiscal restituire taxă pentru emisii poluante .
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 17 iunie 2013, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de sa formula concluzii scrise la termenul de azi, când:
Deliberând constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus, precizată ulterior, reclamanta C. M., a chemat în judecată pârâta A. F. P. B.
, solicitând obligarea acesteia la restituirea sumei de 7.338 lei, achitată cu titlu de taxă pentru emisii poluante provenite de la autovehicule și la plata dobânzii legale începând cu data achitării taxei și până la restituirea acesteia, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a relevat, în esență, faptul că reclamanta a achiziționat un autoturism second-hand, dintr-un stat membru al U.E, pentru înmatricularea căruia a achitat taxa pentru emisii poluante, apreciindu-se că perceperea taxei și condiționarea înmatriculării în România a unui autovehicul de plata acesteia contravine normelor europene dar și celor constituționale.
În concret, s-a menționat că, prin O.U.G. nr. 1/2012 ce conține norme de suspendare a unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012, s-a creat un regim discriminatoriu de aplicare a taxei, încălcându-se principiul care a stat la baza adoptării legii,
"poluatorul plătește";, ca urmare a faptului că nu toate autovehiculele care poluează sunt supuse acestui regim; că aceste norme interne în baza cărora a fost percepută taxa contravin dispozițiilor art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene întrucât au ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state, în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piața națională, asemeni vechilor reglementări (O.U.G. nr. 50/2008) a căror neconformitate cu dreptul comunitar a fost constatată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârile Tatu și Nisipeanu contra României și că, potrivit jurisprudenței constante a instanței europene precizate,
contribuabilii au dreptul la restituirea taxei prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european și corelativ, statul are obligația de a o restitui, reținerea dreptului enunțat constând în aceea că un stat membru nu poate profita, iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere, ca urmare a aplicării unei dispoziții fiscale naționale incompatibile cu dreptul european.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 11 alin.2, art. 148 alin.2 din Constituție, art. 110 TFUE, art. 117 lit. "d"; și art. 124 din Codul de procedură fiscală, art. 1 alin.1, art. 2 alin.2, art. 7 alin. 5, art. 8, art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 274 Cod procedură civilă.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară și timbru judiciar, anulate la
dosar.
Pârâta, legal citată, prin întâmpinarea depusă la dosar, formulată în numele său
de Direcția Generală a F. P. B. -Năsăud, a solicitat respingerea acțiunii introductive, ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat că taxa achitată a fost stabilită de organul fiscal în conformitate cu dispozițiile legale; că taxa în cauză se plătește cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul; că CJCE a arătat că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv și că jurisprudența CJE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de alte autovehicule de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a autovehiculului de import și în consecință i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporată într-un autovehicul național similar.
Pe de altă parte, s-a relevat că textul art. 110 din Tratat trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului de asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, acestea exced valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second - hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Totodată, pârâta a precizat că, din analiza dispozițiilor legal rezultă că determinarea taxei de poluare se realizează pe baza unor criterii obiective și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigențele stipulate de CJCE sunt respectate.
Prin urmare, s-a apreciat că existența taxei de poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, cât timp aceasta nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat, ci pentru înregistrarea acestuia în vederea punerii în circulație, astfel încât aceasta nu constituie o taxă vamală în senul art. 25 din Tratat.
În privința cererii de plată a dobânzii s-a arătat că Ordinul nr. 1899/2004 nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de restituire nu s-a soluționat în terme legal.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115 - 118 Cod procedură civilă și ale ordinului nr. 1899/2004.
În cauză, pârâta a formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., solicitându-se obligarea acesteia la plata sumei solicitată de reclamant, și a cheltuielilor de judecată, în ipoteza admiterii acțiunii principale, în motivare relevându-se că, deși entitatea care încasează taxa este pârâta, destinatarul sumelor încasate este, conform ar. 5 alin.4 din O.U.G. nr. 50/2008 chemata în garanție.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 60 - 63 Cod procedură civilă și ale
O.U.G. nr. 92/2003.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma acțiunii introductive, tribunalul reține că reclamantul a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat aparținând Uniunii Europene, pentru înmatricularea căruia a fost nevoită să achite taxa de poluare a cărei restituire se solicită.
În prezent, compatibilitatea Legii nr. 9/2012 cu prevederile drepturilor Uniunii, respectiv art. 110 din T.F.U.E, trebuie analizată prin raportate la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 vizând forma inițială a O-U-G nr. 50/2008, respectiv cauza C- 263/10, vizând forma de după data de_ a actului normativ indicat, cauze având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu, respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit, pe cale de interpretare, că articolul 110 din TFUE trebuie interpretat în senul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
În interpretarea textului menționat C.J.U.E, a plecat de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei precizate ajungând la concluzia că, deși obiectivul principal urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante, sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a șine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața menționată a vehiculelor de ocazie nu sunt gravate în nici un fel de o asemenea sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții OUG 50/2008 are ca efect descurajarea importului unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre al UE.
Prin urmare, taxa de poluare impusă ca obligație legală prealabilă menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii, fără să existe vreo normă juridică cu un efect echivalent față de vehiculele de ocazie, având aceeași vechime și aceeași uzură, cumpărate de pe piața internă.
Hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obține a unei hotărâri preliminare sunt, conform art. 267 din T.F.U.E, obligatorii nu doar în cauza
pendinte care a generat sesizarea, ci în toate cauzele similare deduse judecății și produc efecte retroactive.
În același sens s-a pronunțat de altfel C.J.U.E ți în cauza Nisipeanu ( C- 263/10), în care au fost analizate formele ulterioare ale O.U.G. nr. 50/2008.
Prin urmare, în privința taxei de poluare prev. de Legea nr. 9/2012, urmează a se reține că reglementarea națională în vigoare la data plății taxei este incompatibilă cu norma europeană.
În consecință, taxa de poluare plătită cu chitanța seria TS8 nr. 3225577/_ nu mai are bază legală în dreptul intern, considerent pentru care se impune a fi restituită.
Dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără un temei legal, se impune a se restitui nu doar suma plătită ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil, ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume, pentru a se asigura o justă și integrală reparare a prejudiciului încasat prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal.
În sensul celor de mai sus s-a pronunțat și C.J.U.E în cauza M. Irimie ( cauza C-565/11) în care s-a statuat că dreptul Uniunii trebuie interpretat că se opune unui regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Prin urmare, odată cu restituirea sumei achitate se impune și plata dobânzii legale aferente sumei încasate de pârâtă, cu începere de la data încasării și până la data plății efective, calculată conform O.G nr. 13/2011.
În baza textelor de lege evocate mai sus, tribunal va admite acțiunea civilă formulată și, în consecință, va obliga pârâta să restituie reclamantei suma achitată cu titlu de taxă de poluare și să plătească dobânda legală aferentă, de la data achitării taxei și până la data restituirii efective a acesteia.
Reținând culpa procesuală a pârâtei, în baza disp.a rt. 274 cod civil se va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, către reclamantă, reprezentând onorariul avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, conform dispozitivului.
Potrivit disp.art. 1 alin. 1 și art. 5 alin. 1 și 3 din O.U.G. nr. 50/2008 taxa se calculează de autoritatea competentă, se plătește de către contribuabil într-un cont distinct la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. și constituie venit la bugetul F. pentru M., care gestionează această sumă.
Așa fiind, având în vedere că, în final, sumele achitate cu titlu de taxă de poluare constituie venit la bugetul F. pentru M., în baza disp.art. 60 Cod procedură civilă, tribunalul va admite chemarea în garanție formulată de pârâtă și în consecință, va obliga chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei suma achitată cu titlu de taxă de poluare, dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă a acesteia și cheltuielile de judecată, corespunzător dispozitivului prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite acțiunea formulată de reclamanta C. M. cu domiciliul ales în B.
, str. Alba I., nr. 8, jud. B. Năsăud împotriva pârâtei A. F. P. B. cu sediul în B., str. 1 D. nr. 6-8, jud. B. Năsăud și în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 7.338 lei reprezentând taxă pentru emisiile poluante și să plătească reclamantei dobânda legală aferentă calculată de la data achitării taxei și până la data restituirii efective a acesteia.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 639,90 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă și obligă chemata în garanție A. F. PENTRU M. cu sediul în B., splaiul independenței, nr. 294, corp A, sector 6, să restituie pârâtei suma de 7.338 lei cu titlu de taxă pentru emisiile poluante, dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data achitării taxei până la restituirea efectivă a acesteia, precum și suma de 639,90 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |||
P. | A. D. | M. | C. | N. |
