Sentința civilă nr. 1473/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
4204
Dosar nr._ *
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1473
Ședința publică din 07 Martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. O. -judecător
G. ier M. S.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta D’A.
(fostă Manta) cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. D. G., în C.
, str. T. M., nr.48, ap.2, jud. C. în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. AL J. M. cu sediul în B. M., str. 22 D. nr.37, jud. M. având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că toate susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din hotărâre. Pronunțarea soluției a fost amânată pentru termenul de astăzi.
T.
Asupra cauzei de față :
Prin sentința civilă nr. 2861/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamanta D’A. M., fostă Manța, în contradictoriu cu pârâtul I. de P. al J. M. .
În considerentele sentinței s-a reținut: "Prin încheierea nr. 6069 din _
, Consiliul de disciplină constituit în baza Dispoziției Șefului I.P.J. M. din_, a propus aplicarea sancțiunii de destituire din poliție a agentului principal de poliție D’A. M., reținând că absentarea nemotivată începând cu_, constituie o faptă gravă raportat la criteriile prevăzute de art. 14 lit. a - g din OMAI 400/2004 și că s-a manifestat înțelelegere din partea unității pentru toate solicitările legale de absență de la serviciu, că s-a diminuat efectivul din teren și că agentul nu a manifestat nici un interes pentru clarificarea situației sale în raport cu unitatea din care face parte (f.76-80).
Urmare acestei propuneri, șeful I.P.J. M. a emis dispoziția nr. 3. din_ cu privire la destituirea din poliție a reclamantei D’ A. M., reținând că în perioada_ -_, aceasta s-a aflat în situația de învoire, concedii de odihnă, concedii medicale și fără plată, cronologia acestor stări de fapt neimputabile încheindu-se la_ .
Începând cu data de_, după încheierea perioadei de absență justificată, agentul principal de poliție D’ A. M. trebuia să se prezinte la serviciu, însă din constatările șefilor nemijlociți și directi, a rezultat că aceasta nu a revenit la serviciu și nici nu a făcut dovada existenței unor cauze independente de voința sa ori neimputabile, care să justifice acest lucru. Din probațiunea administrată în cursul cercetării disciplinare a rezultat cu certitudine că agentul de poliție D’ A. M. a absentat nemotivat de la serviciu.
Prin comportamentul său, reclamanta a încălcat dispozițiile art. 44 al. 1 și 3 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările ulterioare și pe cele ale art. 14 al. 1 din Ordinul MAI nr. 577/2008 privind programul de lucru al polițistului, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal.
Potrivit normei cuprinse în art. 57 lit. e din Legea nr. 360/2002 constituie abatere disciplinară absența nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu, abatere reținută în sarcina reclamantei.
Reclamanta nu a contestat temeinicia dispoziției menționate invocând în apărarea sa doar faptul că pârâtul nu putea aplica sancțiunea disciplinară atâta vreme cât pe rolul instanțelor se afla dosarul nr._ prin care a solicitat suspendarea raportului de serviciu pentru o perioadă de un an.
Susținerea reclamantei nu poate fi împărtășită de instanță având în vedere că nu s-a invocat încălcarea vreunei norme legale care ar putea atrage nulitatea actului administrativ contestat, în cauză nefiind îndeplinite cerințele art. 94 al. 1 și 4 raportat la art. 95 al. 2 din Legea nr. 188/1999 republicată și modificată.";
Împotriva sentinței a formulat recurs reclamanta, iar prin decizia civilă nr. 6582/_ Curtea de apel C. a admis recursul declarat și a casat sentința civilă nr. 2861 din_ pronunțată în dosarul nr._ al T. ui M.
, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În considerentele deciziei s-a reținut: "Astfel, raportat la existența pe rolul instanțelor de judecată a unui proces prin care se solicită suspendarea raportului de serviciu pe o perioadă de un an, instanța de fond s-a limitat la a invoca cerințele art. 94 alin. 1 și 4 raportat la art. 95 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 și la a statua în sensul că nu s-a invocat încălcarea vreunei norme legale care ar putea atrage nulitatea actului administrativ contestat.
O astfel de argumentare nu poate fi avută în vedere în condițiile în care instanței i s-a pus în vedere a analiza dacă există vreo legătură între dosarul nr.
_ al T. ui M. și prezenta cauză în care se contestă sancțiunea disciplinară aplicată reclamantei.
De asemenea, nu s-a verificat, raportat la înscrisurile depuse la dosar, dacă actele medicale invocate de către reclamantă (concedii medicale) au fost înaintate, înregistrate și operate în evidențele inspectoratului și dacă s-a ținut seama de acestea în procedura cercetării disciplinare efectuate. În legătură cu aceste concedii medicale instanța de fond trebuia să verifice și dacă există o procedură specială de avizare a acestor acte.";
În îndrumarul de casare, instanța de recurs a statuat: "Se impune a se lămuri dacă și de când a intrat în vigoare concediul fără plată solicitat de către reclamantă și dacă aceasta se afla, la data sancționării sale, în concediu fără plată/ concediu de odihnă sau absenta nemotivat de la serviciu.
Nu în ultimul rând, raportat la susținerile potrivit cărora cercetarea disciplinară s-a făcut fără încunoștințarea reclamantei recurente trebuie făcute cuvenitele precizări de către pârâtul intimat în sensul de a menționa dacă reclamanta a indicat o altă adresă decât cea de domiciliu pentru eventualele înștiințări raportat la statutul ei special și dacă, fiind în străinătate în perioada arătată a relevat o altă adresă de corespondență. Se impun a fi depuse la dosar și dovezile de încunoștiințare ale reclamantei cu privire la cercetarea disciplinară, despre care pârâtul susține că s-au realizat la locul de muncă respectiv domiciliu.
Apreciind că instanța de fond trebuie să verifice în concret conținutul Ordinului MAI nr. 400/2002 la care se face referire în apărările intimatei în condițiile în care acesta nu este publicat în Monitorul Oficial și nici nu este depus la dosar.";
În rejudecarea cauzei, tribunalul a încuviințat proba cu înscrisuri, la dosar fiind depuse, în copie: Ordinul MAI nr. 516/_ privind acordarea asistenței medicale în rețeaua sanitară a Ministerului Administrației și Internelor (f.25-45), acte medicale din partea reclamantei.
Părțile au depus la dosar concluzii scrise.
T. a solicitat Direcției Județene de Evidență a Persoanelor comunicarea adresei de domiciliu a reclamantei D’ A. M. (f.49).
Cu privire la Ordinul MAI nr. 400/_ privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administrației și Internelor, instanța a constatat că a fost depus în copie la dosarul de fond (f.109-147), acesta nefiind modificat după susținerile reprezentantului pârâtului.
T. va reține următoarele:
Prin acțiunea precizată ulterior, reclamanta D’ A. M. a chemat în judecată pârâtul I. de P. al J. M. solicitând anularea dispoziției nr. 3. din_ emisă de Șeful I. ui de P. al J. M.
, prin care a fost sancționată cu "destituire din poliție";, reintegrarea în postul avut anterior, cu plata drepturilor bănești începând de la aplicarea sancțiunii și până la reintegrarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta a solicitat în cursul lunii februarie 2011 suspendarea activității pe care o desfășura, ca agent principal de poliție, pe o perioadă de un an, motivat de faptul că în_ urma să se căsătorească cu cetățeanul italian D. e D’A., lucru care s-a și întâmplat și trebuia să facă tratament în Italia, fiind suferindă de mai multe maladii.
Deoarece solicitarea sa nu a fost aprobată, a formulat acțiune în contencios ce a format obiectul dosarului nr._ și cu toate că pârâtul știa de acțiune a trecut la cercetarea administrativă în urma căreia i-a aplicat sancțiunea destituire din poliție.
Urmare procedurii prealabile declanșată la_ nu a primit nici un răspuns.
În drept a invocat dispozițiile art. 7 și 18 din Legea 554/2004.
Prin încheierea nr. 6096 din_, Consiliul de disciplină constituit în baza Dispoziției Șefului I.P.J. M. din_, a propus aplicarea sancțiunii de destituire din poliție a agentului principal de poliție D’A. M., reținând că absentarea nemotivată începând cu_ constituie o faptă gravă raportat la criteriile prevăzute de art. 14 lit. a - g din OMAI 400/2004 și că s-a manifestat înțelegere din partea unității pentru toate solicitările legale de absență de la serviciu, în sensul că s-a diminuat efectivul din teren, iar agentul nu a manifestat niciun interes pentru clarificarea situației sale în raport cu unitatea din care face parte.
Urmare acestei propuneri, șeful I.P.J. M. a emis dispoziția nr. 3. din_ cu privire la destituirea din poliție a reclamantei D’ A. M., reținând că în perioada_ -_, aceasta s-a aflat în situația de învoire, concedii de odihnă, concedii medicale și fără plată, cronologia acestor stări de fapt neimputabile încheindu-se la_ .
Din analiza înscrisurilor aflate în dosarul de fond, instanța a constatat că niciun moment reclamanta nu a solicitat pârâtului acordarea concediului medical, ulterior datei de_ .
În plus, astfel cum a învederat pârâtul, actele medicale depuse ulterior la dosar era necesar să respecte procedura indicată în dispozițiile Ordinului MAI nr. 516/_ privind acordarea asistenței medicale în rețeaua sanitară a Ministerului Administrației și Internelor.
Din corespondența purtată de pârât cu reclamanta, care, potrivit evidențelor Direcției Județene de Evidență a Persoanelor încă mai figura în data de_ ca având adresa de domiciliu în Dragomirești, str. 1 D. 1918, nr. 119, jud. M. (f.49), a rezultat că aceasta a fost înștiințată despre toate demersurile efectuate în etapa cercetării prealabile, reclamantei acordându-i-se oportunitatea de a solicita concediu medical pe baza înscrisurilor medicale doveditoare stării sale, oportunitate de care aceasta nu a uzat.
Astfel, anterior emiterii dispoziției nr. 6096 din_ (f.59), potrivit procesului verbal întocmit la domiciliul indicat, s-a reținut că mama
reclamantei a relatat că fiica sa se află în Italia împreună cu soțul și nu a mai răspuns la telefon în ultima lună.
La aceeași adresă (singura cunoscută) i s-a comunicat mamei reclamantei (f.65, 69) că aceasta este citată să se prezinte în data de_, respectiv_, la sediul P. i.
Apoi, i s-au comunicat în aceeași modalitate reclamantei, prin mama acesteia, încheierea nr. 6096 din_ și dispoziția nr. 3. din_ cu privire la destituirea din poliție.
În data de_ reclamanta D’A. M. a înregistrat o contestație la sediul pârâtului împotriva încheierii nr. 6096 din_, denotând astfel că a avut cunoștință de toate actele ce i s-au comunicat, iar comunicarea a respectat dispozițiile legale.
În dovedirea faptului că singura solicitare a reclamantei D’A. M. a fost în sensul acordării unui concediu fără plată pe o perioadă de un an, la dosarul cauzei există corespondența purtată între reclamantă și pârât (f.106- 108), în care pârâtul motiva refuzul acordării concediului fără plată prin abrogarea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Mai mult, se arăta că, din cauza lipsei din dosarul de cercetare disciplinară a documentelor medicale relevante, solicitarea reclamantei a fost respinsă, având în vedere și reforma instituțională aflată în derulare.
T. reține că pe rolul acestei instanțe s-a aflat dosarul nr._ având ca obiect acțiunea în contencios administrativ și fiscal prin care reclamanta D’A. M. (fostă Manta) a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul I. de P. al J. M. să dispună obligarea acestuia la a-i aproba suspendarea pe un an a activității în temeiul dispozițiilor art.67 alin1 din Legea nr.360/2004 privind Statutul Polițistului, coroborat cu art.95 alin.2 din Legea nr.188/19999 privind Statutul Funcționarilor publici, precum și art.49 alin.1 Cod muncii.
Prin sentința civilă nr.113 din 9 ianuarie 2012 cererea reclamantei a fost respinsă, soluția rămânând irevocabilă prin respingerea recursului formulat, de către Curtea de apel C. prin decizia civilă nr. 3088 din data de 11 aprilie 2012.
Raportat la cele expuse, instanța va aprecia că, la data sancționării sale, reclamanta nu se afla în concediu fără plată, întrucât i-a fost respinsă cererea formulată în acest sens, reclamanta nu a solicitat nici acordarea concediului medical, printr-o cerere la care să anexeze acte medicale, ci absenta nemotivat de la serviciu, ca atare, cererea sa este nefondată, motiv pentru care se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta D’A. M. ( fostă Manta), cu domiciliul procesual ales la Cab. av.
D. G., în C. N., str. T. M., nr. 48, ap. 2, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul I. de P. al J. M., cu sediul în B. M., str. 22 D.
, nr. 37, jud. M. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi, 07 Martie 2013.
PREȘEDINTE | GREFIER | |
O. A. C. | S. | M. |
Red./Tred. A.C.O./_ - ex
