Sentința civilă nr. 6100/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI A. SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 6100/2013
Ședința publică din data de 8 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C. Grefier L. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei în Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul Z. I. în contradictoriu cu pârâta C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul, personal și asistat de av. Buha I., precum și reprezentantul pârâtei consilier juridic G. Crăciun.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța pune în discuție exc epția lipsei pr oc edurii pr eal abi le
invocată de cale de întâmpinare de către pârâtă și exc epția inadm isibilității
ridicată din oficiu de instanță la termenul data de 11 martie 2013.
Reprezentanta pârâtei solicită admiterea excepțiilor.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepțiilor pe considerentul că în luna iulie 2012 a luat la cunoștință de actele de la dosar și a respectat procedura prealabilă, iar deciziile emise de pârâtă nu le-a primit niciodată.
Deliberând, instanța respinge excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtă întrucât din înscrisul intitulat "Precizare"; depus de reclamant la CAS reiese că acesta a înțeles să conteste sumele indicate prin adresa primită, iar instanța apreciază că s-au respectat prev. art. 206 alin. 1 și 2 lit. b și alin. 2 Cod pr. fiscală cu privire la indicarea obiectului contestației. Modalitatea în care a înțeles pârâta să răspundă la această contestație, respectiv prin decizie sau adresă, nu îi este imputabilă reclamantului și nu îl poate priva de dreptul de acces la o instanță.
Tribunalul admite excepția inadmisibilității ridicată din oficiu la data de 11 martie 2013 întrucât adresa de la fila 7 nu reprezintă un titlu de creanță ci doar o înștiințare emisă pe seama reclamantului astfel că nu poate face obiectul cenzurii în contencios administrativ. Motivul emiterii adresei - menționat expres în cuprinsul acesteia - este preluarea bazei de date de către ANAF, iar la pct. 3 și 4 al înscrisului se prevede în mod expres că se atașează titluri de creanță acolo unde este cazul, executarea obligațiilor de plată restante urmând a se realiza de Administrația Finanțelor Publice. Pentru acestea, apreciind că înscrisul menționat nu reprezintă un act administrativ fiscal și, pe cale de consecință, nu poate face obiectul contestației prevăzute de art. 205 și urm. din Cod, instanța va admite excepția și va respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind contribuțiile datorate la FNUASS.
Pe fondul cererii privind Decizia nr. 24254/_ referitoare la obligațiile de plată accesorii, reprezentanții părților arată că nu mai au cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Instanța, în baza art. 167 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind legală, pertinentă și utilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în
scris.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii pentru motivele expuse prin
întâmpinarea depusă la dosar.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul Z. I. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. a judetului C. să se dispună: anularea obligației de plată a sumei de 17.382 lei, reprezentând obligații de plată FNUASS, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că suma susmenționată, reprezentând contribuții - 8022 lei, dobânzi și penalități de întârziere la plată - 8482 lei, total sumă aflată în executare silită - 16504 lei, dobânzi și penalități de întârziere la plată - 878 lei, este nelegală și nu este datorată, având în vedere că și-a achitat toate obligațiile ce îi revin. Reclamantul a mai arătat că nu a încheiat un contract de asigurări cu pârâta și că a fost angajat în cadrul SC Iris Porțelan SA, SC Agressione Group C. -Napoca și SC Absolut SA Jibou iar in anii 2007-2008 a fost pensionar și angajat cu program redus la SC Pro SSM SRL, SC Agressione Group C. -Napoca și SC Absolut SA Jibou, societăți care au virat contribuțiile de asigurări de sănătate, motiv pentru care nu datorează suma stabilită în sarcina sa. De asemenea, a învederat că suma stabilită in sarcina sa este nelegală și in raport de faptul că nu întrunește cerințele legii pentru a se constitui într-un titlu de creanță, fiind emise și cu încălcarea prevederilor art.43 din OG 92/2003.
Prin întâmpinarea
formulată, pârâta C. de A. de S. a J. C. a solicitat respingerea acțiunii și a invocat ex cepția lipsei pr oced uri i pr eal abi le
prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr. 554/2004. Pe fondul cauzei, a arătat că susținerea reclamantului că a fost înștiințat de plata contribuției la FNUASS doar la data de_, când i s-a comunicat notificarea împreună cu decizia nr.24254/_ însoțită de anexă, este nereală. A mai arătat pârâta că în conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate iar această contribuție se aplică și asupra veniturilor impozabile realizate de persoanele care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit. De asemenea, a susținut că reclamantul este liber să încheie contractul cu orice casă de asigurări din țară, dar nu are libertatea de a opta dacă încheie sau nu contract de asigurare, o asemenea alegere nefiind facultativă ci obligatorie. Pârâta a mai arătat că după semnarea protocolului încheiat între C.N.A.S. și A.N.A.F., pârâta a fost abilitată să emită decizii de impunere privind obligațiile de plată la FNUASS, în baza informațiilor primite, astfel că s-a emis decizia de impunere din oficiu pentru stabilirea contribuției datorate la FNUASS, act care constituie și înștiințare de plată, reclamantul luând cunoștință de cuantumul debitului și modul de calcul al sumelor datorate. Pârâta a susținut că deciziile de impunere sunt legale și conforme cu dispozițiile art.85-88 din OG nr.92/2003 și că reprezintă titlu de creanță și devin titluri executorii la data la care creanța fiscală este scadentă. De asemenea, s-a menționat că reclamantul nu a achitat debitul la FNUAS după comunicarea somației și a titlului executoriu, astfel că s-a demarat procedura executării silite.
În ședința publică de astăzi, instanța a respins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtă și a admis excepția inadmisibilității ridicată din oficiu, pentru considerentele expuse în practicaua hotărârii.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile de la dosar, instanța reține următoarele:
În perioada 2006-20058, reclamantul Z. I. a realizat venituri din activități independente, aspect necontestat în cursul prezentului proces. Recunoscut este și faptul că, în această calitate, reclamantul nu a depus la C. de A. de S. a județului C. nicio declarație cu privire la veniturile realizate.
Ca urmare a parafării Protocolului dintre CNAS și ANAF nr. P5282/_, respectiv nr. 95896/_, CAS C. a identificat veniturile realizate de reclamant și a emis pe seama acestuia Deciziile de impunere din oficiu nr. 362565/1/_ și nr. 362565/2/_ pentru stabilirea contribuției și accesoriilor datorate la FNUASS aferente anilor 2006-2008 (filele 24, 25). Aceste decizii nu fac obiectul prezentului dosar.
Apoi, pârâta a emis Decizia nr. 24254/_ referitoare la obligațiile de plată accesorii la FNUASS, prin care se determină majorări/dobânzi de întârziere aferente debitului din titlu executoriu, stabilite după data emiterii acestuia, pentru perioada_ -_ (filele 8-9).
Cu respectarea procedurii reglementate de art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală, reclamantul a formulat contestație împotriva acestui act administrativ fiscal (filele 5- 6), respinsă prin adresa nr. 28823/_ (filele 10-11), iar acum reclamantul atacă în contencios administrativ decizia, susținând că a fost angajat la societăți comercială, iar apoi pensionat și în această calitate era asigurat la CAS C., neexistând un contract de asigurare pentru veniturile din activități independente, respectiv că nu datorează majorări de întârziere.
Potrivit art. 208 alin. 3 lit. b și e din Legea nr. 95/2006, actualizată, privind reforma în domeniul sănătății, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează ca un sistem unitar, iar obiectivele sistemului de asigurări de sănătate se realizează pe baza principiilor de solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor, respectiv cu participarea obligatorie la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
În acest sens, art. 215 alin. 3 din lege stabilește în sarcina persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente obligația de a depune la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declarații privind obligațiile față de fond. Apoi, legea statuează că în caz de neachitare la termen a contribuțiilor datorate fondului, casele de asigurări procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru
încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere (art. 216).
Pe de altă parte, art. 35 din Ordinul CNAS nr. 617/2007, actualizat, stabilește în mod expres faptul că decizia de impunere emisă de organul competent al CAS constituie titlu de creanță și poate fi emisă de organul competent al CAS pe baza informațiilor primite pe bază de protocol de la ANAF.
Din lectura acestor dispoziții legale reiese în mod cert că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente au obligația de a contribui la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, iar omisiunea de a depune declarații în acest sens dă dreptul caselor de asigurări de a emite din oficiu deciziile de impunere, cărora legea le conferă caracterul de titluri de creanță.
Astfel, calitatea de asigurat și, implicit, obligația de plată a contribuției decurg în mod direct din lege, nefiind necesară o manifestare de voință a contribuabilului sau întrunirea unui acord de voințe prin încheierea unui contract în acest sens.
În același sens, dispozițiile art. 259 alin. 7 din Legea nr. 95/2006 statuează că persoanele car e au obli gați a de a se asigura
(obligația, iar nu facultatea) și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate "b) sa achite pe intreaga perioada a termenelor de prescriptie privind obligatiile fiscale contributia legala lunara calculata asupra veniturilor impozabile realizate, precum si obligatiile fiscale accesorii de plata prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca au realizat venituri impozabile pe toata aceasta perioadă
";.
Această prevedere legală este neechivocă în sensul obligației de achitare a contribuției pentru toate persoanele care au obligația de a se asigura, și nu poate fi interpretată în sensul stabilirii acestei obligații doar în sarcina celor care își exprimă dorința de a deveni asigurați.
Reclamantul se prevalează de faptul că în același interval de timp i se reținea lunar contribuția către Fondul Național Unic de A. Sociale de S. pentru veniturile realizate în temeiul contractului individual de muncă, dar art. 257 alin. 3 din Legea nr.95/2006 prevede în mod expres că persoanele care realizează în același timp venituri din salarii și venituri din activități independente supuse impozitului pe venit au obligația plății contribuției asupra tuturor acestor venituri. De asemenea, legea privind reforma în domeniul sănătății întrunește cerințele de legalitate, accesibilitate și previzibilitate pentru a putea fi în mod neechivoc cunoscută și descifrată de destinatarii dispozițiilor pe care le cuprinde.
Referitor la accesorii, în materia fiscală acestea sunt datorate de drept ca urmare a neplății la termen a creanțelor principale, art. 119 alin. 1 Cod de procedură fiscală prevăzând că pentru neachitarea la termenul scadent de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen majorări de întârziere. De asemenea, art. 120 prevede că majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere începând chiar din ziua următoare termenului de scadență până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Coroborând aceste dispoziții legale cu art. 257 alin. 5 lit. b din Legea nr. 95/2006, conform căruia contribuțiile FNUASS se datorează trimestrial de către persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, iar cuantumul contribuției este facil determinabil în sensul art. 379 alin. 4 din codul de procedură civilă prin aplicarea cotei legale, instanța apreciază că majorările de întârziere au un caracter cert, lichid și exigibil, iar reclamantul este ținută atât la plata datoriei principale cât și la plata accesoriilor.
Pentru toate acestea, în temeiul art. 218 din Codul de procedură fiscală, se va respinge ca nefondată prezenta cerere.
Ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității ridicată din oficiu, se va respinge ca inadmisibil petitul privind contribuțiile datorate la FNUASS.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se ia act că pârâta nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Z.
I.,
domiciliat în C. -Napoca, Aleea P. nr. 7, ap. 38, jud. C., în contradictoriu cu pârâta
de A. de S. a județului C.
, cu sediul în C. -Napoca, str. C. nr. 5, jud. C.
, având ca anularea Deciziei nr.24254/_ referitoare la obligațiile de plată accesorii la FNUASS.
Respinge ca inadmisibil petitul privind contribuțiile datorate la FNUASS. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 aprilie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
L. C.
Red.AGC/Tehn.MG 4 ex. /_
