Sentința civilă nr. 16586/2013. Contencios. Anulare act administrativ
Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 16586/2013
Ședința publică de la 13 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. | -M. | B. |
Grefier C. | T. |
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SC D. C. S., reclamant P. K. B., reclamant C. D. I. F. și pe pârât C. LOCAL AL M.
C. N. - D. T., SA C., pârât M. C. N. PRIN
P., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Stanca
I. A. reprezentanta reclamanților, lipsă fiind pârâtii. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reclamanții au depus la dosar prin registratura instanței în data de_, răspuns la întâmpinare.
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii invocată de C. Local C. prin întâmpinare.
Reprezentanta reclamanților solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâtă, și admiterea excepției lipsei de obiect.
Instanța după deliberare admite excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C. N., deoarece obiectul cauzei este anularea HCL 61/2013, acesta fiind un act administrativ care emană de la C. Local al M. C. N., nu de la M. C. N. .
Instanța respinge excepția inadmisibilității pe considerentul că reclamanții înțeleg să solicite anularea parțială a HCL 61/2013, nu anularea totală a acestuia .
Instanța admite excepția lipsei de obiect raportat la faptul că art. 34, 69, 70 - 73 din HCL 61/2013 au fost modificate prin HCL 351/2013.
Reprezentanta reclamanților arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamanților solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții SC D. C.
S., P. K. B., P. O. Gina M., C. D. Î. F. în contradictoriu cu pârâții C. Local al M. C. -N., D. tehnică,
S. administrare cimitire domeniul public și M. C. -N. reprezentat prin primar, au solicitat anularea HCL nr.61/_ privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor administrate de C. Local al M. C. -N. și a anexelor la această hotărâre, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin hotărârea susmenționată s-a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a cimitirelor administrate de pârâtul de rd.1 și totodată și-a încetat aplicabilitatea Hotărârea nr.158/2998 modificată prin Hotărârea nr.75/2010 și urmare a faptului prin hotărârea atacată le-au fost vătămate drepturile legitime au formulat plângere prealabilă iar prin răspunsul la această plângere li s-a comunicat că după analizarea solicitărilor, s-a hotărât modificarea unor articole din cadrul hotărârii atacate și emiterea unei noi hotărâri.
Au mai arătat reclamanții că în ședința consiliului local din data de_ nu s-a dispus revocarea hotărârii și nici nu s-a stabilit vreo dată pentru discutarea solicitărilor formulate, condiții în care, deși pârâtul a recunoscut caracterul nelegal al hotărârii adoptate, nu a dispus revocarea acestui act administrativ, motiv pentru care au formulat prezenta acțiune.
Reclamanții au apreciat că sunt nelegale următoarele articole cuprinse în hotărârea atacată, și anume art.34 pct.2, lit.e, lit.f, art.69-90, art.70-73, art.75-76, art.80-82-83, art.84, art.86 și au menționat că este nelegală sancționarea faptelor cuprinse în Cap.VI - Răspunderi și sancțiuni, care ar trebui revizuite în mod corespunzător, aplicarea amenzilor prevăzute în cuantum atât de împovărător este abuzivă .
Astfel, 1. Art. 34 pct. 2 prevede că :
" Având în vedere obligațiile stabilite de D. Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național C. prin obligația de folosință, întocmită în conformitate cu prev. Ordinului MCC nr. 2684/2003, pentru monumentul istoric Cimitirul Central și monumentele funerare declarate monumente istorice din Cimitirul Central, proprietarul sau titularii dreptului de concesiune, după caz, au următoarele obligații:_
Lit.e se prevede "componentele tipizate pentru morminte noi sau pentru reamenajarea celor existente se supun avizării CZMI in termen de 3 luni de la emiterea obligației de folosința in cf cu prevederea ORDINULUI MCC, NR. 2684/2003", iar la
Lit. f construcțiile funerare noi care au încăperi (cripte, cavouri) ca si mormintele noi cu component netipizate se realizează cu avizul CZMI"
Din conținutul acestui articol, deși la prima vedere ar rezulta că avizul CZMI ar fi necesar doar în cazul monumentelor funerare declarate monumente istorice( ceea ce ar în conformitate cu legislația aplicabilă monumentelor istorice) și că per a contrario ar trebui ca acest aviz să nu fie necesar în cazul monumentelor funerare care nu sunt monumente istorice, totuși acest aviz este solicitat în baza lit. e și f și în cazul mormintelor noi nedeclarate monumente istorice.
Din interpretarea ad literam a textului citat rezultă că în consecință reprezentanții Administratiei Publice pot solicita oricărui executant ( P. sau
S. ) obținerea avizului CZMI pentru orice gen de lucrare de construcție funerara. Acest lucru contravine dispozițiilor legale de strictă interpretare referitoare doar la monumentele istorice.
Pe de altă parte, obligativitatea obținerii unui astfel de aviz pentru orice fel de lucrare care se situează în afara sferei monumentelor istorice este lipsită de temei legal de vreme ce nu toate lucrările funerare fac parte din această categorie.
In ceea ce îi privește, obținerea acestui aviz reprezintă, în realitate o îngrădire a dreptului la muncă, garantat de art. 41 din Constituție și art.3 alin.(1) din Codul Muncii. Astfel, așteptarea după un aviz, care nu este fundamentat juridic și a cărui eliberare poate dura 3 luni determină imposibilitatea executării lucrărilor specifice contractate.
Se invocă că munca reclamanților are caracter sezonier, desfășurându- se între lunile aprilie - noiembrie ale anului în curs și este deci obiectiv imposibil să obții avizul pentru lucrări contractate în lunile septembrie- noiembrie, ceea ce înseamnă că nu mai pot lucra din luna septembrie a fiecărui an.
La acestea se adaugă îngreunarea activității lor prin timp pierdut, birocrație nejustificată și costuri suplimentare nelegale.
2 . Art. 69 referitor la "Executarea lucrărilor funerare",
La art. 69 se prevede textual :" construcțiile funerare se pot executa in perioada care se autorizează activitatea de construcții funerare, cu respectarea programului Luni - Vineri intre orele 08-19".
Programul inserat la acest art. creează mari prejudicii deoarece începând cu 01.05. si pana in 15.09. a anului calendaristic temperaturile cresc foarte mult ajungandu-se ca in intervalul orar cuprins intre 11-16 sa ajungă la valori de peste 30 de grade, in aceste condiții, practic, 3-4 ore pe zi nu se poate lucra din cauza căldurii excesive care afectează executarea lucrărilor din beton, integritatea corporala a muncitorilor(cf legislației muncii aceștia au dreptul la pauza si la hidratarea corespuzatoare datorita căldurii).
Având in vedere acest orar de la art.69 se ajunge la in situația in care- practic sa se poată lucra efectiv 7 ore pe zi. Acest lucru îi prejudiciază în calitate de executanți, având drept consecințe directe creșterea duratei lucrărilor, majorarea costurilor lucrărilor, scăderea calitativa a lucrărilor si finalmente nemulțumirea beneficiarilor.
Pe de alta parte, se arată că este de neînțeles de ce programul stabilit prin regulament nu include ziua de sâmbăta a fiecărei săptămâni. Este o prevedere discriminatorie, nimic nu justifica ca ei sa nu poată sa își desfășoară activitatea si in cursul zilei de sâmbăta.
In același sens, se arată că aproape zilnic, în fiecare cimitir, se desfășoară înmormântări care împiedica executarea lucrărilor de către firmele specializate in intervalul orar cuprins intre 10-15, reclamanții fiind nevoiți sa întrerupă lucrările deoarece in caz contrar încălcă solemnitatea si pioșenia unor astfel de momente, ceea ce este inadmisibil si inacceptabil.
Pentru înlăturarea acestor inconveniente, care restricționează dreptul lor la muncă ar fi potrivit un orar zilnic între orele 6,00-22,00, interval orar în care nu ar deranja activitățile funerare sau stabilire unui orar de vară și de iarnă.
Art. 70-73
se prevede : "Executarea de construcții funerare fără autorizație este strict interzisă. Construcțiile funerare executate fără autorizație de construire sau care nu respectă dimensiunile și formele stabilite în autorizație vor fi demolate. Demolarea se va face, fie de titularul contractului de concesiune, fie de administrația cimitirelor, urmând ca titularul contractului de concesiune să suporte cheltuielile generate de lucrările demolate.
Societatea comercială care execută o construcție funerară fără autorizație de construire sau fără să respecte dimensiunile sau formele de autorizație nu va mai avea dreptul de a lucra în cimitirele din M. C. -N. și i se va retrage autorizația de a efectua lucrări în cimitire.
Nerespectarea obligațiilor prevăzute în contract sau în autorizație, precum și a prevederilor prezentului regulament se va sancționa, sancțiunea
fiind aplicabilă fie agentului economic privat care a executat lucrarea de amenajare a locului de înmormântare, fie beneficiarului, în funcție de responsabilitatea fiecăruia."
Din interpretarea articolelor de mai sus cuprinse în Regulament și aprobate prin Hotărârea atacată rezultă obligativitatea obținerii unei autorizații, pe care nici textul criticat nu o precizează expres, fiind folosite atât sintagmele de "autorizație de construire" cât și "autorizație de lucru", fără ca introducerea acestor proceduri să fie fundamentată legal. Mai mult, textele nu sunt corelate nici cu legislația din domeniul construcțiilor, respectiv Legea 50/1991 și nici nu fac trimitere la vreo altă reglementare legală.
În acest sens, proiectul privind Legea privind cimitirele și serviciile funerare, nepublicată stabilește la art. 3 pct. d) raportat la art. 7 alin.(3) că nu este nevoie de obținerea autorizației de construcție pentru executarea însemnelor, bordurilor sau împrejmuirilor locurilor de înhumare, pentru realizarea de obeliscuri sau altor lucrări de artă plastică, toate acestea fiind lucrări funerare .
Prin urmare, nu există nici un temei legal în baza căruia autoritatea publică locală să impună cerințele de mai sus.
Mai mult, aceste proceduri îngreunează inutil exercitarea de către ei a dreptului la muncă, și îi pun în situația de a nu putea respecta obligațiile contractuale pe care le rândul nostru le asumăm contractual fată de beneficiari.
Art. 75-76 " la dosarul de avizare se vor anexa următoarele documente:_
Copie după contractele/cărțile de muncă a minim 2 angajat atestatele privind calificarea acestora
La autorizarea fiecărei lucrări de construcții funerare în parte, societățile comerciale sau persoanele fizice calificate și autorizate au obligația să prezinte la administrația cimitirului un tabel cu personalul care va lucra în perioada dată în cimitir, numărul de înmatriculare a mașinii cu care vor fi transportate materialele și datele conducătorului auto. Personalul de bază are obligația să verifice zilnic identitatea celor care execută lucrări de construcții funerare și să nu permită participarea nici unei persoane care nu are relații juridice de muncă cu societatea executantă.
Executarea lucrărilor de construcții funerare poate fi solicitată numai de concesionarul/hi locului de înhumare."
Rezultă din conținutul art. de mai sus obligativitatea depunerii de către executantul lucrării pe lângă formalitățile menționate de text și copia contractelor/cărților de muncă a minim 2 angajați.
Această obligația este abuzivă deoarece îi obligă, în calitate de executanți ai lucrărilor funerare să angajeze minim 2 persoane, indiferent de organizarea lor ca P., S., ceea ce îngrădește drepturi fundamentale precum
: dreptul la muncă, dreptul la asociere, dreptul la exercitarea liberă a meseriei toate drepturi garantate de Constituție.
Pe de altă parte, aceasta prevedere, este discriminatorie pentru ei ca executanți deoarece le îngrădește dreptul la libera asociere impunând nelegal ca fiecare executant sa prezinte contractele de munca a minimum 2 angajați, ceea ce este foarte dificil datorita crizei economice pe care o parcurg si a posibilității reale ca o lucrare sa fie executată si în alte condiții decât cu minimum 2 angajați (cu 1 angajat sau prin asociere a doua societăți având fiecare cate un angajat).
In acest sens, extrem de abuzive sunt și dispozițiile cuprinse în ultimul articol din formularea căruia ar reieși că nu este permisă asocierea pentru executarea lucrărilor de construcții funerare, decât în temeiul unor raporturi de muncă.
Cu alte cuvinte, unii sau mai mulți dintre ei, indiferent de forma de exercitare a meseriei, nu se pot asocia între ei pentru executarea unor lucrări, în baza unor contracte de colaborare sau alte forme, decât în baza unor raporturi de muncă, ceea ce este o încălcare flagrantă a dreptului de asociere, reglementat de art. 42 din Constituție.
Art.80-82-83
prevede că , "este interzisa "cimitir a oricăror material de constructive, stingerea varului, cioplirea pietrelor, a lemnelor, precum si efectuarea oricăror lucrări pregătitoare".
"C. orii nu vor putea depozita nici măcar temporar pământ, materiale și alte obiecte pe morminte vecine. Aceștia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a nu murdări sau deteriora mormintele înconjurătoare pe timpul execuției lucrărilor."
"Materialele necesare pentru construcție vor fi aduse la locul de executare pe măsura nevoilor. Este interzisă depozitarea în cimitir a oricăror material de construcție, stingerea varului, cioplirea pietrelor, a lemnelor, prepararea betonului, precum și efectuarea oricăror lucrări pregătitoare. La locul construcției, se va aduce materialul pregătit și numai în cantitățile necesare pentru îmbinarea pieselor sau pentru turnare.
Transportul materialelor în incinta cimitirelor se va face numai cu autovehicule cu greutate autorizată mai mică de 3,51 și care au inspecția tehnică la zi. în caz de nerespectare, conducerea administrației este autorizată să interzică accesul în incinta cimitirului.
Pământul rezultat prin săpătură, resturile de orice natură, ca urmare a operațiilor de construcții, gunoiul de orice fel se va transporta în fiecare zi de către constructorii lucrărilor, în afara cimitirului, la gropile de gunoi special amenajate."
Aceste dispoziții îngrădesc și încalcă dreptul lor la muncă, neputând fi puse în aplicare din motive obiective, neimputabile lor. Este imposibil să își desfășoare activitățile specifice, atâta timp cât autoritatea administrativă nu le pune la dispoziție un spațiu special amenajat pentru aceste lucrări pregătitoare.
Mai arată că în cimitirele din municipiu nu exista spațiu suficient intre morminte si nici gropi de depozitare special amenajate, ceea ce îngreunează vădit executarea lucrărilor de către reclamanți .
In acest context, reprezintă un abuz faptul că aceste fapte sunt sancționate ca fiind contravenții, prin regulament, atâta timp cât nu li se oferă o soluție de către autoritatea publică.
Art. 84
prevede că "obligațiile constructorilor autorizați rezultă din protocolul semnat individual de către aceștia la data obținerii avizului individual de lucru în cimitirele administrate de C. Local al mun. C. -N. "
Dispoziția este nelegală deoarece obținerea avizului individual de lucru
, în lipsa căruia nu pot lucra, este condiționată de semnarea individuală a Protocolului, în scris, Protocol ce constituie Anexă la Regulament. Prin semnarea acestuia, inerent reclamanții se obligă să respecte prevederile Regulamentului așa cum a fost redactat și aprobat prin Hotărâre, fără să se țină cont și de drepturile lor.
Practic, pentru a putea munci sunt obligați să adere la acest document, care prevede pentru ei doar obligații, nu și drepturi specifice
muncii lor și care nu stabilește, în schimb niciun fel de obligații pentru autoritatea administrativă.
Având în vedere că reclamanții, pentru obținerea avizului individual de muncă, plătesc o taxă consistentă de 1200 de lei pe an și îndeplinesc toate formalitățile necesare obținerii acestui aviz, impunerea semnării protocolului constituie o condiționare nelegală a exercitării dreptului la muncă.
Nu numai că nu sunt consultați deloc asupra condițiilor în care ne desfășoară munca, dar administrația impune doar propriile reguli la care trebuie să adere, altfel se văd puși în situația de a nu mai putea munci.
Art. 86
se prevede "gropile betonate după depunerea fiecărui sicriu vor fi acoperite cu o placa de beton armat de cel puțin 15 cm grosime".
Se impune revizuirea acestei prevederi deoarece din punct de vedere tehnic grosimea de 15 cm impusă pentru o placă de beton este exagerată, inutilă și conduce la mari probleme legate de manipularea plăcii respective. Există soluții alternative prin montare de dale armate, montare de plăci cu o grosime de 6-8 cm armate.
De asemenea, este nelegală sancționarea faptelor cuprinse în Cap.VI
- Răspunderi și sancțiuni, care ar trebui revizuite în mod corespunzător, aplicarea amenzilor prevăzute în cuantum atât de împovărător fiind abuzivă.
Prin întâmpinarea formulată, pârâții C. Local al M. C. -N. și M. C. -N.
au solicita respingerea acțiunii ca neîntemeiată și menținerea HCL nr.61/2013 ca legală și temeinică.
În motivare întâmpinării, pârâții au invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive a M. C. -N., cea a inadmisibilității acțiunii raportat la modalitatea de formulare a capătului principal de cerere, cea a lipsei de obiect a criticilor formulate față de art. 34 pct.2, 69, 70-73.
Se arată că criticile aduse art. 34 pct. 2, 69, 70-73 din HCL 61/2013 au rămas fără obiect urmare a adoptării HCL 351/2013, prin modificările aduse asigurându-se îndepărtarea prevederilor interpretabile criticate de reclamanți .
Pe fondul cauzei, pârâții au arătat că aspectele relevate de reclamanți nu sunt reale și nu au un fundament legal, logic și practic iar prevederile articolelor criticate instituie atât reguli și proceduri clare privind manipularea materialelor folosite pentru lucrarea funerară cât și a celor ce rezultă din efectuarea acestor lucrări.
Au mai arătat pârâții că raportat la prevederile art.36 din Legea nr. 215/2001, consiliul local, în calitate de autoritate publică deliberativă și administrator al domeniului public al municipiului poate stabili reguli privind ocuparea domeniului public pentru executarea lucrărilor funerare și trebuie ținut cont de faptul că lucrările se desfășoară într-un spațiu special - cimitir - un loc solemn, de pioșenie și reculegere.
De asemenea, au susținut că activitatea executanților nu este afectată de faptul că aceștia au fost obligați să aducă materialele de construcții gata preparate, astfel să contribuie la ordinea și curățenia ce trebui să caracterizeze orice loc public iar în ceea ce privește punerea la dispoziție a unui spațiu special amenajat pentru depozitare, s-a arătat că acest lucru nu este posibil și oricum nu ar aduce beneficii constructorilor.
În cauză reclamanții au depus răspuns la întâmpinare (f. 87-89), prin care au arătat că sunt de acord cu admiterea excepției lipsei de obiect a criticilor față de art. 34 pct. 2, 69, 70-73, acestea fiind într-adevăr modificate
prin HCL 351/2013 . În rest și-au menținut cele afirmate în acțiunea introductivă de instanță .
În privința excepțiilor instanța s-a pronunțat în ședința publică din _
, motivarea regăsindu-se în practicaua hotărârii.
Din actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamanții SC D. C. S., P. K. B., P. O. Gina M., C.
se ocupă cu construcția de monumente funerare și, în această calitate, au solicitat anularea parțială a HCL nr.61/_ privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor administrate de C. Local al M. C. -N. și a anexelor la această hotărâre.
Reclamanții au apreciat că sunt nelegale următoarele articole cuprinse în hotărârea atacată, și anume art.34 pct.2, lit.e, lit.f, art.69-90, art.70-73, art.75-76, art.80-82-83, art.84, art.86 și au mai menționat că este nelegală sancționarea faptelor cuprinse în Cap.VI - Răspunderi și sancțiuni, care ar trebui revizuite în mod corespunzător, aplicarea amenzilor prevăzute în cuantum atât de împovărător este abuzivă.
Cu privire la aceste articole criticate, instanța reține că reclamanții au invocat următoarele:
Art. 34 pct. 2
prevede că :
" Având în vedere obligațiile stabilite de D. Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național C. prin obligația de folosință, întocmită în conformitate cu prev. Ordinului MCC nr. 2684/2003, pentru monumentul istoric Cimitirul Central și monumentele funerare declarate monumente istorice din Cimitirul Central, proprietarul sau titularii dreptului de concesiune, după caz, au următoarele obligații:_
Lit.e se prevede "componentele tipizate pentru morminte noi sau pentru reamenajarea celor existente se supun avizării CZMI in termen de 3 luni de la emiterea obligației de folosința in cf cu prevederea ORDINULUI MCC, NR. 2684/2003", iar la
Lit. f construcțiile funerare noi care au încăperi (cripte, cavouri) ca si mormintele noi cu component netipizate se realizează cu avizul CZMI"
Din conținutul acestui articol, deși la prima vedere ar rezulta că avizul CZMI ar fi necesar doar în cazul monumentelor funerare declarate monumente istorice( ceea ce ar în conformitate cu legislația aplicabilă monumentelor istorice) și că per a contrario ar trebui ca acest aviz să nu fie necesar în cazul monumentelor funerare care nu sunt monumente istorice, totuși acest aviz este solicitat în baza lit. e și f și în cazul mormintelor noi nedeclarate monumente istorice.
Din interpretarea ad literam a textului citat rezultă că în consecință reprezentanții Administratiei Publice pot solicita oricărui executant ( P. sau
S. ) obținerea avizului CZMI pentru orice gen de lucrare de construcție funerara. Acest lucru contravine dispozițiilor legale de strictă interpretare referitoare doar la monumentele istorice.
Pe de altă parte, obligativitatea obținerii unui astfel de aviz pentru orice fel de lucrare care se situează în afara sferei monumentelor istorice este lipsită de temei legal de vreme ce nu toate lucrările funerare fac parte din această categorie.
In ceea ce îi privește, obținerea acestui aviz reprezintă, în realitate o îngrădire a dreptului la muncă, garantat de art. 41 din Constituție și art.3 alin.(1) din Codul Muncii. Astfel, așteptarea după un aviz, care nu este
fundamentat juridic și a cărui eliberare poate dura 3 luni determină imposibilitatea executării lucrărilor specifice contractate.
Se invocă că munca reclamanților are caracter sezonier, desfășurându- se între lunile aprilie - noiembrie ale anului în curs și este deci obiectiv imposibil să obții avizul pentru lucrări contractate în lunile septembrie- noiembrie, ceea ce înseamnă că nu mai pot lucra din luna septembrie a fiecărui an.
La acestea se adaugă îngreunarea activității lor prin timp pierdut, birocrație nejustificată și costuri suplimentare nelegale.
2 . Art. 69 referitor la "Executarea lucrărilor funerare",
La art. 69 se prevede textual :" construcțiile funerare se pot executa in perioada care se autorizează activitatea de construcții funerare, cu respectarea programului Luni - Vineri intre orele 08-19".
Programul inserat la acest art. creează mari prejudicii deoarece începând cu 01.05. si pana in 15.09. a anului calendaristic temperaturile cresc foarte mult ajungandu-se ca in intervalul orar cuprins intre 11-16 sa ajungă la valori de peste 30 de grade, in aceste condiții, practic, 3-4 ore pe zi nu se poate lucra din cauza căldurii excesive care afectează executarea lucrărilor din beton, integritatea corporala a muncitorilor(cf legislației muncii aceștia au dreptul la pauza si la hidratarea corespuzatoare datorita căldurii).
Având in vedere acest orar de la art.69 se ajunge la in situația in care- practic sa se poată lucra efectiv 7 ore pe zi. Acest lucru îi prejudiciază în calitate de executanți, având drept consecințe directe creșterea duratei lucrărilor, majorarea costurilor lucrărilor, scăderea calitativa a lucrărilor si finalmente nemulțumirea beneficiarilor.
Pe de alta parte, se arată că este de neînțeles de ce programul stabilit prin regulament nu include ziua de sâmbăta a fiecărei săptămâni. Este o prevedere discriminatorie, nimic nu justifica ca ei sa nu poată sa își desfășoară activitatea si in cursul zilei de sâmbăta.
In același sens, se arată că aproape zilnic, în fiecare cimitir, se desfășoară înmormântări care împiedica executarea lucrărilor de către firmele specializate in intervalul orar cuprins intre 10-15, reclamanții fiind nevoiți sa întrerupă lucrările deoarece in caz contrar încălcă solemnitatea si pioșenia unor astfel de momente, ceea ce este inadmisibil si inacceptabil.
Pentru înlăturarea acestor inconveniente, care restricționează dreptul lor la muncă ar fi potrivit un orar zilnic între orele 6,00-22,00, interval orar în care nu ar deranja activitățile funerare sau stabilire unui orar de vară și de iarnă.
Art. 70-73
se prevede : "Executarea de construcții funerare fără autorizație este strict interzisă. Construcțiile funerare executate fără autorizație de construire sau care nu respectă dimensiunile și formele stabilite în autorizație vor fi demolate. Demolarea se va face, fie de titularul contractului de concesiune, fie de administrația cimitirelor, urmând ca titularul contractului de concesiune să suporte cheltuielile generate de lucrările demolate.
Societatea comercială care execută o construcție funerară fără autorizație de construire sau fără să respecte dimensiunile sau formele de autorizație nu va mai avea dreptul de a lucra în cimitirele din M. C. -N. și i se va retrage autorizația de a efectua lucrări în cimitire.
Nerespectarea obligațiilor prevăzute în contract sau în autorizație, precum și a prevederilor prezentului regulament se va sancționa, sancțiunea fiind aplicabilă fie agentului economic privat care a executat lucrarea de amenajare a locului de înmormântare, fie beneficiarului, în funcție de responsabilitatea fiecăruia."
Din interpretarea articolelor de mai sus cuprinse în Regulament și aprobate prin Hotărârea atacată rezultă obligativitatea obținerii unei autorizații, pe care nici textul criticat nu o precizează expres, fiind folosite atât sintagmele de "autorizație de construire" cât și "autorizație de lucru", fără ca introducerea acestor proceduri să fie fundamentată legal. Mai mult, textele nu sunt corelate nici cu legislația din domeniul construcțiilor, respectiv Legea 50/1991 și nici nu fac trimitere la vreo altă reglementare legală.
În acest sens, proiectul privind Legea privind cimitirele și serviciile funerare, nepublicată stabilește la art. 3 pct. d) raportat la art. 7 alin.(3) că nu este nevoie de obținerea autorizației de construcție pentru executarea însemnelor, bordurilor sau împrejmuirilor locurilor de înhumare, pentru realizarea de obeliscuri sau altor lucrări de artă plastică, toate acestea fiind lucrări funerare .
Prin urmare, nu există nici un temei legal în baza căruia autoritatea publică locală să impună cerințele de mai sus.
Mai mult, aceste proceduri îngreunează inutil exercitarea de către ei a dreptului la muncă, și îi pun în situația de a nu putea respecta obligațiile contractuale pe care le rândul nostru le asumăm contractual fată de beneficiari.
Art. 75-76 " la dosarul de avizare se vor anexa următoarele documente:_
Copie după contractele/cărțile de muncă a minim 2 angajat atestatele privind calificarea acestora
La autorizarea fiecărei lucrări de construcții funerare în parte, societățile comerciale sau persoanele fizice calificate și autorizate au obligația să prezinte la administrația cimitirului un tabel cu personalul care va lucra în perioada dată în cimitir, numărul de înmatriculare a mașinii cu care vor fi transportate materialele și datele conducătorului auto. Personalul de bază are obligația să verifice zilnic identitatea celor care execută lucrări de construcții funerare și să nu permită participarea nici unei persoane care nu are relații juridice de muncă cu societatea executantă.
Executarea lucrărilor de construcții funerare poate fi solicitată numai de concesionarul/hi locului de înhumare."
Rezultă din conținutul art. de mai sus obligativitatea depunerii de către executantul lucrării pe lângă formalitățile menționate de text și copia contractelor/cărților de muncă a minim 2 angajați.
Această obligația este abuzivă deoarece îi obligă, în calitate de executanți ai lucrărilor funerare să angajeze minim 2 persoane, indiferent de organizarea lor ca P., S., ceea ce îngrădește drepturi fundamentale precum
: dreptul la muncă, dreptul la asociere, dreptul la exercitarea liberă a meseriei toate drepturi garantate de Constituție.
Pe de altă parte, aceasta prevedere, este discriminatorie pentru ei ca executanți deoarece le îngrădește dreptul la libera asociere impunând nelegal ca fiecare executant sa prezinte contractele de munca a minimum 2 angajați, ceea ce este foarte dificil datorita crizei economice pe care o parcurg si a posibilității reale ca o lucrare sa fie executată si în alte condiții decât cu minimum 2 angajați (cu 1 angajat sau prin asociere a doua societăți având fiecare cate un angajat).
In acest sens, extrem de abuzive sunt și dispozițiile cuprinse în ultimul articol din formularea căruia ar reieși că nu este permisă asocierea pentru executarea lucrărilor de construcții funerare, decât în temeiul unor raporturi de muncă.
Cu alte cuvinte, unii sau mai mulți dintre ei, indiferent de forma de exercitare a meseriei, nu se pot asocia între ei pentru executarea unor lucrări, în baza unor contracte de colaborare sau alte forme, decât în baza unor raporturi de muncă, ceea ce este o încălcare flagrantă a dreptului de asociere, reglementat de art. 42 din Constituție.
Art.80-82-83
prevede că , "este interzisa "cimitir a oricăror material de constructive, stingerea varului, cioplirea pietrelor, a lemnelor, precum si efectuarea oricăror lucrări pregătitoare".
"C. orii nu vor putea depozita nici măcar temporar pământ, materiale și alte obiecte pe morminte vecine. Aceștia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a nu murdări sau deteriora mormintele înconjurătoare pe timpul execuției lucrărilor."
"Materialele necesare pentru construcție vor fi aduse la locul de executare pe măsura nevoilor. Este interzisă depozitarea în cimitir a oricăror material de construcție, stingerea varului, cioplirea pietrelor, a lemnelor, prepararea betonului, precum și efectuarea oricăror lucrări pregătitoare. La locul construcției, se va aduce materialul pregătit și numai în cantitățile necesare pentru îmbinarea pieselor sau pentru turnare.
Transportul materialelor în incinta cimitirelor se va face numai cu autovehicule cu greutate autorizată mai mică de 3,51 și care au inspecția tehnică la zi. în caz de nerespectare, conducerea administrației este autorizată să interzică accesul în incinta cimitirului.
Pământul rezultat prin săpătură, resturile de orice natură, ca urmare a operațiilor de construcții, gunoiul de orice fel se va transporta în fiecare zi de către constructorii lucrărilor, în afara cimitirului, la gropile de gunoi special amenajate."
Aceste dispoziții îngrădesc și încalcă dreptul lor la muncă, neputând fi puse în aplicare din motive obiective, neimputabile lor. Este imposibil să își desfășoare activitățile specifice, atâta timp cât autoritatea administrativă nu le pune la dispoziție un spațiu special amenajat pentru aceste lucrări pregătitoare.
Mai arată că în cimitirele din municipiu nu exista spațiu suficient intre morminte si nici gropi de depozitare special amenajate, ceea ce îngreunează vădit executarea lucrărilor de către reclamanți .
In acest context, reprezintă un abuz faptul că aceste fapte sunt sancționate ca fiind contravenții, prin regulament, atâta timp cât nu li se oferă o soluție de către autoritatea publică.
Art. 84
prevede că "obligațiile constructorilor autorizați rezultă din protocolul semnat individual de către aceștia la data obținerii avizului individual de lucru în cimitirele administrate de C. Local al mun. C. -N. "
Dispoziția este nelegală deoarece obținerea avizului individual de lucru
, în lipsa căruia nu pot lucra, este condiționată de semnarea individuală a Protocolului, în scris, Protocol ce constituie Anexă la Regulament. Prin semnarea acestuia, inerent reclamanții se obligă să respecte prevederile Regulamentului așa cum a fost redactat și aprobat prin Hotărâre, fără să se țină cont și de drepturile lor.
Practic, pentru a putea munci sunt obligați să adere la acest document, care prevede pentru ei doar obligații, nu și drepturi specifice muncii lor și care nu stabilește, în schimb niciun fel de obligații pentru autoritatea administrativă.
Având în vedere că reclamanții, pentru obținerea avizului individual de muncă, plătesc o taxă consistentă de 1200 de lei pe an și îndeplinesc toate
formalitățile necesare obținerii acestui aviz, impunerea semnării protocolului constituie o condiționare nelegală a exercitării dreptului la muncă.
Nu numai că nu sunt consultați deloc asupra condițiilor în care ne desfășoară munca, dar administrația impune doar propriile reguli la care trebuie să adere, altfel se văd puși în situația de a nu mai putea munci.
Art. 86
se prevede "gropile betonate după depunerea fiecărui sicriu vor fi acoperite cu o placa de beton armat de cel puțin 15 cm grosime".
Se impune revizuirea acestei prevederi deoarece din punct de vedere tehnic grosimea de 15 cm impusă pentru o placă de beton este exagerată,
inutilă și conduce la mari probleme legate de manipularea plăcii respective. Există soluții alternative prin montare de dale armate, montare de plăci cu o grosime de 6-8 cm armate.
De asemenea, este nelegală sancționarea faptelor cuprinse în Cap.VI - Răspunderi și sancțiuni, care ar trebui revizuite în mod corespunzător, aplicarea amenzilor prevăzute în cuantum atât de împovărător fiind abuzivă.
Urmare a plângerii prealabile formulate de reclamanți, C. Local al
M. C. N. a adoptat HCL 351/2013, prin care s-au remediat deficiențele sesizate de reclamanți în privința art. 34 pct. 2, 69, 70-73 din HCL 61/2013 .
Prin urmare, instanța urmează a analiza celelalte critici, cu privire la restul articolelor invocate din HCL 61/2013 .
. Cu privire la art. 75 și 76 din HCL 61/2013, sus enunțate, criticate de reclamanți, instanța reține următoarele :
Din prevederile enunțate, instanța reține că se impune executanților de monumente funerare, care sunt organizați deja fie în societăți comerciale
, fie în P., obligativitatea depunerii și a contractelor individuale de muncă a minim doi angajați .
Această prevedere este însă nelegală, instanța fiind de acord cu afirmațiile reclamanților, deoarece le îngrădește acestora dreptul la muncă, dreptul la liberă asociere, dreptul la exercitarea liberă a profesiei, drepturi consfințite constituțional. Aceasta deoarece atâta timp cât reclamanții sunt deja organizați într-o formă legală de exercitare a profesiei,( societăți comerciale, P. ) obligația de a angaja minimum 2 lucrători cu carte
individuală de muncă este una abuzivă deoarece îi obligă la încheierea de contracte de muncă, indiferent dacă au nevoie de aceștia sau nu, și indiferent de volumul lor de muncă.
Ori așa ceva este inadmisibil, fiind o imixtiune nepermisă în activitatea de lucru a reclamanților, aceștia fiind singurii în măsură să aprecieze dacă au nevoie de angajați cu carte de muncă în desfășurarea muncii lor.
De asemenea, este abuzivă și discriminatorie și interzicerea asocierii pentru executarea de lucrări de construcție funerară decât în temeiul unor raporturi de muncă, în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, fiind deja organizați în forme legale pentru exercitarea ocupației lor, reclamanților nu li se poate interzice un drept constituțional, ca și dreptul la liberă asociere, prevăzut de art. 40 din Constituție .
Se va mai reține că pârâtul, de altfel, nici nu a formulat apărări pertinente din acest punct de vedere, necesitatea protecției executanților și crearea unui climat de siguranță pentru proprii angajați, fiind exclusiv problema reclamanților, nu a C. ui Local C. .
Cu privire la art. 80-82-83
din HCL 61/2013, ce reglementează depozitarea și prelucrarea materialelor de construcții în cimitir, precum și a pământului rezultat din săpăturile de morminte, instanța urmează să rețină că așa cum reiese din redactarea acestui text de lege reclamanții se vor afla în imposibilitatea obiectivă de a efectua lucrările specifice ocupației lor. Aceasta deoarece, de cele mai multe ori, în raport de specificul muncii reclamanților, este imposibil să construiești lucrarea funerară într-o singură zi, fără a depozita niciun fel de materiale de construcție în jurul mormântului, fiind de notorietate că la executarea unei astfel de lucrări nu se poate aprecia cantitatea de material necesară pentru ziua respectivă .
Pe de altă parte, datorită compoziției chimice a betonului și varului, instanța apreciază că este greu de adus din altă parte în cimitir materialul pregătit pentru construcția pietrei funerare, și numai în cantitățile necesare pentru turnarea pieselor, în condițiile în care în timpul transportului este evident că acesta își pierde din calitățile sale, fiind posibil ca la momentul turnării acesta să fie deja întărit .
Instanța apreciază că dacă se dorește ca desfășurarea activității să se desfășoare de maniera prevăzută de art. 80-82-83, autoritatea administrativă are obligația corelativă de a le pune la dispoziție celor care desfășoară această meserie, un spațiu special amenajat pentru aceste lucrări pregătitoare .
Cum în cimitirele din municipiu nu există spațiu suficient între morminte, este evident că prevederile criticate le încalcă dreptul la muncă al reclamanților, neputând fi puse în aplicare din motivele sus enunțate și care duc la imposibilitatea desfășurării activității reclamanților.
Cu privire la art. 84
din HCL 61/2013, referitor la Protocolul Anexă la HCL 61/2013 apreciem că dispoziția este nelegală deoarece semnarea ab initio
a acestuia de către reclamanți, în condițiile în care Regulamentul este contestat de către aceștia, constituie o formă de presiune pentru obținerea avizului individual de lucru al reclamanților .
Practic reclamanții sunt obligați prin semnare să adere și la Regulament, fără să se țină cont și de drepturile lor .
Cu privire la art. 86
din HCL 61/2013, așa cum reclamanții au explicat și în fața instanței de judecată, această prevedere este nelegală deoarece din punct de vedere tehnic, grosimea de 15 cm impusă pentru o placă de beton conduce la mari probleme legate de manipularea plăcii respective, în practică întotdeauna aceasta având 7-8 cm, existând și soluții în acest sens - ca și montarea de dale armate, montarea de plăci cu o grosime de 6-8 cm armate.
În privința Capitolului VI - Răspunderi și Sancțiuni
, instanța urmează a respinge critica adusă, deoarece reclamanții nu înțeleg să arate care este norma legală încălcată prin contravențiile stabilite sau prin cuantumul acestora .
Pentru considerentele sus expuse, tribunalul, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 va admite in parte acțiunea formulată și va dispune anularea parțială a HCL nr.61/2013 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor administrate de C. Local al M.
-N. și a anexelor la această hotărâre, în sensul că va dispune anularea art. 75-76, 80-82-83, 84 și 86 din acesta . Totodată, va respinge cererea de anulare a capitolului VI din Regulament - RĂSPUNDERI ȘI SANCȚIUNI.
În baza art.453 alin.1 N.C.pr.civ., va obliga pârâtul la plata sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților, reprezentând onorariu avocațial .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții SC D. C. S.
, CUI 27401047, P. K. B., CUI 19677670/_, P. O. Gina M. ,
CUI 23923340, C. D. Î. F., CUI 19475019, toți cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. I. M. nr.30/3, jud.C. în contradictoriu cu pârâtul C. Local al M. C. -N. , cu sediul în C. -N., str.M. nr.1-3, jud.C. .
Dispune anularea parțială a HCL nr.61/2013 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a cimitirelor administrate de C. Local al M. C. -N. și a anexelor la această hotărâre, în sensul că dispune anularea art. 75-76, 80-82-83, 84, 86.
Respinge cererea de anulare a capitolului VI din Regulament - RĂSPUNDERI ȘI SANCȚIUNI.
Respinge cererea față de M. C. N., urmare a admiterii excepției lipsei calității sale procesuale pasive .
Obligă pârâtul la plata sumei de 4000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 13 Decembrie 2013.
Președinte,
-M. B.
Grefier,
C. T.
Red.AMB/tehn.MG/21.01.14