Sentința civilă nr. 2473/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -N.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2473/2013

Ședința publică din data de 13 Decembrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul

H. V., împotriva pârâtelor A. DE P. ȘI I. PENTRU A. și A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - C. J. B. -N., având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 28 noiembrie 2013, concluziile părții prezente au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 13 decembrie 2013, pentru când:

Deliberând constată;

T R I B U N A L U L

Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul H. V. a chemat în judecată pârâtele A. de P. și I. pentru A. și A. de P. și I. pentru A. - C. J.

B. -N. solicitând anularea ca nelegal și netemeinic a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și a Deciziei nr. 20/_ de soluționare a contestației, suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea irevocabilă a contestației, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că prin procesul verbal specificat în petitul acțiunii, organul constatator a constatat că în urma controlului administrativ efectuat în sistem pentru campania 2008 că nu se respectă suprafața parcelelor declarate și prin urmare fermierul apare cu sume plătite și necuvenite.

In final, s-a constatat ca suma totala datorata de H. V. este de 796,67 lei.

Împotriva procesului verbal de constatare a formulat o contestație în conformitate cu dispoz.art.47 din OUG nr.66/201 l care i-a fost respinsă prin decizia atacată.

Acest proces verbal de constatare și decizia emisă în urma contestației sunt nelegale și netemeinice.

In primul rând se invocă câteva "nereguli" ale procesului verbal de constatare.

Din conținutul procesului verbal rezultă că Directorul C. ui J. al APIA ar fi delegat o echipă de control pentru a efectua "o verificare documentara a cazului de suspiciune".

Potrivit art.20 alin.4 din OUG nr.66/2011, autoritățile competente in gestionarea fondurilor europene pot delega activități de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare organismelor intermediare care funcționează în cadrul unei instituții publice.

Echipa de control a fost compusă din consilieri superiori sau principali la CL N. . Deoarece echipa de control nu face parte dintr-o autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene, trebuia să se precizeze dacă acești inspectori au competente în acest sens.

Procesul verbal de constatare nu cuprinde toate elementele prevăzute de art.21 alin.21 din OUG nr.66/2011. Potrivit acestui text, procesul verbal de constatare trebuie să cuprindă și poziția debitorului. Din verificarea procesului verbal rezultă că organul de control nu și-a îndeplinit această obligație de a lua poziția debitorului cu privire la constatările făcute.

Din procesul verbal rezultă că verificarea s-a făcut în perioada_ -_ - pct.l lit.c din procesul verbal. Procesul verbal a fost emis în data de_ . Întrebarea este cum s-a făcut verificarea pentru perioada ulterioară datei de_ până în data de_ .

Aceste omisiuni si inadvertențe demonstrează superficialitatea procesului verbal de constatare.

Pe fond, procesul verbal de constatare este netemeinic.

Reclamantul a depus in data de_ cererea de plata înregistrată sub nr.2566184 pentru pachetul P.l pentru o suprafața de 1,00 ha. individualizată cu parcela 2 și pentru suprafața de 2,00 ha., individualizată cu parcela 3. Pentru acordarea plaților a depus harta cu Blocurile Fizice 98 si respectiv 129. In momentul acordării plăților, reprezentanții C. ui Local N. al APIA au verificat în teren, suprafața declarată. Ulterior i s-a solicitat și declarația de eligibilitate și evident documentele privind proprietatea asupra acestor suprafețe de teren. In urma verificărilor efectuate s- a constatat că suprafețele declarate sunt reale că suprafața, sunt eligibile, reclamantul este utilizatorul acestora și în aceste condiții este îndreptățit să beneficieze de plăți în cadrul schemelor de sprijin pe suprafața, plăți care i s-au acordat.

Ulterior, invocând o serie de planșe foto digitale, reprezentații C. ui Local N. al APIA i-au reproșat că acestea nu ar fi identice ca suprafața cu cele depuse anterior și pe baza cărora au fost întocmite Blocurile Fizice inițiale.

Această împrejurare nu are nici o relevanță în cauză. Reclamantul este proprietarul întregilor parcele pentru care a depus cererea de plată. Aceste parcele sunt în posesia sa de foarte mulți ani si ele sunt eligibile. Împrejurarea că pe planșa foto digitală întocmita ulterior nu ar fi cuprins întregul Bloc Fizic nu are nici o relevanță și ea nu este de natură să conducă la concluzia că există o supradeclarare de teren. In ipoteza în care s-a dispus efectuarea unui control, inspectorii aveau obligația să verifice suprafața declarată în teren și nu in birou așa cum au făcut-o si cum de altfel rezultă și din conținutul procesului verbal de constatare. Pe baza unei verificări documentare - pct. 1 lit.a din procesul verbal nu se poate stabili realitatea din teren în ceea ce privește suprafața parcelelor.

Cu ocazia semnării declarației de eligibilitate, reprezentanții Primăriei comunei Romuli au verificat în teren suprafața parcelelor, dacă este utilizatorul acestora și dacă suprafețele declarate sunt eligibile. Aceasta declarație nu a fost infirmată. Așa cum s-a precizat, cu ocazia întocmirii blocurilor fizice absolut necesare pentru acordarea plaților, s-au efectuat măsurători din care a rezultat suprafața eligibila. Aceste blocuri fizice au stat și ele la baza acordării plaților. Împrejurările consemnate în aceste blocuri fizice nu au fost contestate de către reprezentanții C. ui Local N. al APIA.

Pentru acordarea plăților au fost efectuate verificări în teren de către inspectorii din cadrul APIA. Rezultatul verificărilor nu a fost contestat sau anulat.

Reclamantul solicită suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea irevocabilă a contestației. Deși suma imputată nu este mare, concluziile din procesul verbal de constatare vor fi invocate și în deciziile emise în anii ulteriori, inclusiv pentru campania 2013. Totalizate, sumele vor fi considerabile. La soluționarea cererii de suspendare urmează să fie avute în vedere și motivele de evidentă nelegalitate a procesului verbal de constatare invocate.

Raportat la starea de fapt expusă este indiscutabil că, atât procesul verbal de constatare cât și decizia emisă în cadrul soluționării plângerii, sunt netemeinice și date cu încălcarea esențială a legii, impunându-se anularea lor.

In drept, s-au invocat dispoz.art.10 alin.l art.14 si art.18 alin.3 din Legea nr.554/2004, ale art.6 din OUG nr. 125/2006 cu modificările ulterioare, art.2,3,5 si 6 din Ordinul nr.l18/2009 al MADR de modificare a Ordinului nr.246/2008.

Pârâta A. de P. și I. în A. a depus la dosar întâmpinare,

prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea actului administrativ fiscal: Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 389/_, vă rugăm să constatați faptul că din conținutul art. 14 alin.(l) al Legii nr.554/2004, reiese că pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții: cazul să fie justificat și paguba să fie iminenta.

Or, în cauză nu sunt întrunite cele două cerințe esențiale ale suspendării actului administrativ fiscal, referitoare la cazuri bine justificate și la iminența unei pagube. Astfel, nu se face referire la vreo probă din care să rezulte pe de o parte, existența unui caz bine justificat, iar pe de altă parte, nu rezultă că prin executarea actului administrativ fiscal, reclamantul ar suferi o pagubă iminentă.

Cele două condiții imperative prevăzute de lege denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării, presupunând dovedirea efectivă a unor împrejurări de natură a argumenta existența cazului bine justificat și iminenta producerii unei pagube.

În ceea ce privește cazul bine justificat, se arată faptul că nu există o îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal emis de A.P.I.A. - C. J. B. -N. și nu a fost dovedită o astfel de împrejurare, întrucât procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 389/_ a fost emis în baza și cu respectarea actelor normative în vigoare, anume: O.U.G. nr. 66/2011 privind revenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora,

O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, republicată cu modificările si completările ulterioare, Regulamentul CE nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 796/2004 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiționalității, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Reg. (CE) nr. 1782/2003 și (CE) nr. 73/2009 ale Consiliului și de aplicare a ecocondiționalității în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului, O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plați directe și plați naționale directe complementare, care se acorda în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultura, cu modificările și completările ulterioare, etc.

Conform art. 2, lit. t) - semnificația expresiei caz bine justificat - din Legea nr. 554/2004, prin "cazuri bine justificate se înțeleg împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ ".

Se mai arată faptul că prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ fiscal determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.

Principiul legalității actelor administrative presupune ca toate deciziile autorităților administrative să se întemeieze pe lege și așa cum am arătat Procesul - verbal de constatare nr. 389/_ este bazat pe dispozițiile legale în vigoare.

Prin urmare, suspendarea executării actelor administrative fiscale constituie o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.

Mai mult decât atât, Í. Secția contencios administrativ si fiscal, prin Decizia nr. 2537/2010 a statuat următoarele "Executarea unei obligații bugetare, stabilită printr-un act administrativ fiscal care se bucură de prezumția de legalitate nu poate constitui prin ea însăși o pagubă, în sensul art.2 alin.(l) lit. ș) din Legea nr. 554/2004. într-adevăr, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, dar din punct de vedere juridic, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului. "

În ceea ce privește prevenirea unei pagube iminente, se arată faptul că în cauza dedusă judecății, reclamantului nu i-a fost produsă nicio pagubă iminentă, astfel cum este aceasta prevăzută de Legea nr. 554/2004, actul administrativ contestat fiind emis în conformitate cu prevederile legale mai susmenționate.

Conform art. 2 lit. ș) din Legea nr. 5S4/2004 prin "pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public ".

De altfel, simplele susțineri ale reclamantului, potrivit cărora "deși suma imputată nu este mare, concluziile din procesul verbal de constatare vor fi invocate și în deciziile emise în anii ulteriori, inclusiv pentru campania 2013.", nu sunt de natură a satisface cerințele legii în ceea ce privește admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal

Totodată, se arată faptul că, dimpotrivă, prin suspendarea executării actului administrativ atacat s-ar crea grave prejudicii instituției noastre, și nu reclamantului, întrucât ne-am afla în imposibilitatea recuperării acestei sume de bani nedatorată purtătoare de dobânzi.

Astfel, conform dispozițiilor art. 42 alin.l și alin.2 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, " Creanțele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță", iar "Debitorul datorează pentru neachitarea la termen

a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1) până la data stingerii acesteia.

Totodată, în ceea ce privește a doua condiție impusă de lege, "este necesar ca reclamantul să fie amenințat cu producerea unei pagube iminente și ireparabile, precum și să facă dovada acestui aspect, instanța supremă reținând, în cauze similare, că simpla menționare a creanței contestate și a valorii ei nu duce, de facto, la constatarea că există o asemenea pagubă";.

Se mai arată faptul că sprijinul financiar a fost acordat sub rezerva verificărilor ulterioare, aceste creanțe bugetare rezultate din nereguli ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare si a sumelor de cofinanțare aferente reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunității Europene si/sau la bugetele naționale.

Instituțiile publice cu competente în gestionarea fondurilor comunitare si a cofinanțări aferente au obligația de a efectua verificări asupra modului de soluționare al cererilor de acordare a sprijinului pe suprafață în vederea stabilirii, individualizării obligațiilor de viață și, totodată, au competența emiterii titlului de creanță toate acestea fiind indisolubil legate de obligația recuperării prejudiciilor cauzate fondurilor comunitare si fondurilor de cofinanțare aferente.

Raportat la speța de față, se învederează instanței de judecată art. 4 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, potrivit căruia "Entitățile publice care au calitatea de autorități cu competente în gestionarea fondurilor europene sau de beneficiari ai programelor finanțate integral ori parțial din fonduri europene si/sau din fonduri publice naționale aferente acestora au obligația organizării si exercitării activității de control intern, de control preventiv si de identificare si gestionare a riscurilor, precum si a exercitării activității de audit intern, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare".

Conform art.215 alin.(2) teza a H-a din Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 174/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, "Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei constatate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei".

Având în vedere cele de mai sus, se solicită a se constata că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții speciale de admisibilitate ale cererii de suspendare a actului administrativ fiscal și în consecință să respingeți capătul de cerere privind suspendarea Procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 389/_, ca fiind neîntemeiat.

Referitor la capătul de cerere privind "anularea ca nelegal și netemeinic

a procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 389/_ și a deciziei nr. 20/_ de soluționare a contestației", se fac următoarele precizări:

Echipa de verificare constituită din cadrul A.P.I.A.- C. J. B. N. a procedat la efectuarea unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli ce a avut drept scop verificarea aspectelor menționate în Nota de fundamentare pentru desfășurarea unei acțiuni de verificare nr. 2818357/_, iar în urma constatărilor s-a procedat la emiterea Procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor nr. 389/_ . Prezentul act administrativ constituie titlu de creanță pentru suma plătită cu titlu necuvenit domnului H. V., urmare cererii depuse în cadrul schemei de sprijin pe suprafață - campania 2008.

Se menționează faptul că la baza legală a verificării s-au avut în vedere următoarele acte normative: Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; O.U.G. nr.66./2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora; Prevederile Legii nr. 1/2004 privind înființarea și organizarea Agenției de P. și I. pentru A., cu modificările și completările ulterioare; Prevederile Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăti directe si plăti naționale directe complementare, care se acorda in agricultura începând cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura;

Potrivit art.6 din O.U.G. nr.125/2006 "Beneficiarii plăților directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață pot fi persoanele fizice și/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendași, concesionari, asociați administratori în cadrul asociațiilor în participațiune, locatari sau altele asemenea. "

Potrivit dispozițiilor art.1 din OUG 125/2006^Pentru a beneficia de acordarea de plăți" în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, solicitanții trebuie_ să îndeplinească următoarele condiții generale:

să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, iar suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha. In cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha;
să declare toate parcelele agricole;
să înscrie, sub sancțiunea legii penale, date reale complete si perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață si în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor•;(......)
să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate și verificate în vederea calculării plății și transmise autorităților responsabile în vederea elaborării de studii statistice și de evaluări economice, în condițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare;
sa respecte bunele condiții agricole si de mediu, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației;
să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosință si să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea;
- să furnizeze toate informațiile solicitate de A. de P. și I. pentru A., în termenele stabilite;
să permită efectuarea controalelor de către A. de P. si I. pentru

sau de către alte organisme abilitate în acest sens _
- să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeași cultură cu a parcelelor învecinate;
- să comunice în termen de 10 zile, în scris, Agenției de P. și I. pentru A. orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii și data acordării plății Aceste modificări se referă la suprafața agricolă utilizată a exploatației, transferarea proprietății fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informațiilor din formularul de cerere.

Pentru o mai bună cunoaștere a mecanismului de autorizare cereri - plăți, în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață, vă facem cunoscute următoarele aspecte:

O condiție esențială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru a putea absorbi fondurile pentru plățile directe este crearea unui sistem care să asigure controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este S. ul Integrat de Administrare si Control iar crearea, implementarea și gestionarea lui intră în atribuțiile Agenției de P. și I. pentru A. (APIA).

Prin sistemul IACS sunt gestionate următoarele scheme de plată pe suprafață: SAPS

{schema de plată unică pe suprafață), PNDC (plăți naționale directe complementare), LFA (plăți pentru zone defavorizate), măsuri de agromediu, schema pentru culturi energetice și, începând cu 2008, plăți tranzitorii pentru tomate.

IACS este format dintr-un ansamblu de componente reunind personal, proceduri, tehnică de calcul și telecomunicații în vederea gestionării cererilor de plată depuse de fermieri și verificării corectitudinii informațiilor declarate de aceștia.

Verificarea corectitudinii se realizează prin compararea datelor declarate de fermieri cu o serie de date de referință stocate în bazele de date ale sistemului. întrucât suma plăților directe acordate unui fermier depinde în mod direct de suprafața de teren utilizată de acesta, un important rol în cadrul IACS îl deține sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS).

Pe lângă construcția infrastructurii logistice și de IT necesare pentru a putea avea un IACS funcțional la momentul aderării, APIA a realizat, înainte de integrarea României în Uniunea Europeană, o serie de activități de importantă primordială :

înregistrarea fermelor în conformitate cu Ordinul Ministrului nr. 302/25 aprilie 2005, și crearea bazei de date Registrul fermierilor (ca element component al S. ului integrat de administrare și control, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin național și de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeană - art.1 alin.(l) din Ordinul MAOR nr. 302 din 25 aprilie 2005privind realizarea Registrului fermelor).
crearea LPIS - realizat pe bază de ortofotoplanuri pe care sunt identificate blocurile fizice. S-a creat un sistem de blocuri fizice unic identificate la nivel național. Aceste două tipuri de date (ortofoto și blocuri fizice) s-au reunit într-un sistem de informații geografice (GIS).
pre-identificarea parcelelor agricole. Potrivit art.12 alin.3 din Regulamentul CE nr.1122 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol "In vederea identificării tuturor parcelelor agricole ale exploatației menționate la alineatul () litera (d). în formularele pretipărite distribuite agricultorilor în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 se menționează suprafața maximă eligibilă per parcelă de referință, în scopul punerii în aplicare a schemei de plată unică sau a schemei de plată unică pe suprafață. In plus, materialul grafic furnizat agricultorului conform acestei dispoziții indică limitele parcelelor de referință, precum si identificarea lor unică, iar agricultorul precizează localizarea fiecărei parcele."

Datele declarate de fermieri în cererea de plată sunt introduse în baza de date IACS a cererilor. Suprafața agricolă a fiecărui bloc fizic este cunoscută după încheierea procesului de digitizare. Suma suprafețelor parcelelor declarate de fermieri în cadrul unui bloc fizic este comparată cu suprafața de referință a blocului fizic.

In cazul în care suma suprafețelor declarate de către fermieri ca parcele agricole utilizate în cadrul unui bloc fizic este mai mare decât suprafața de referință a acestuia, înseamnă că unul sau mai mulți fermieri au supradeclarat suprafețele pe care te utilizează.

După depunerea cererii de plată de către solicitant, aceasta este verificată formal (vizual), pentru a se constata dacă sunt erori formale (evidente), și pentru a i se da posibilitatea solicitantului să le corecteze.

Totodată, la încheierea perioadei de depunere a cererilor, după introducerea acestora în baza de date IACS, are loc un control administrativ, care se realizează automat în software. Scopul acestui control administrativ, presupune verificarea corectitudinii și completitudinii datelor din cereri și în principal o verificare încrucișată cu baza de date LPIS.

Odată cu depunerea cererii privind solicitarea sprijinului pentru plăți directe pe suprafață, solicitantul are obligația să facă o schiță a parcelelor agricole utilizate, pe materialul grafic pus la dispoziție de reprezentanții centrelor locale și județene A.P.I.A.

Astfel, în conformitate cu prevederile O.U.G. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăti naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, reclamantul a depus la A.P.I.A. - C. Local N. cererea unică de plată pe suprafață - campania 2008, înregistrată cu nr. 4185/_, pentru o suprafață totală de 3, 60 ha, solicitând plata atât pentru schema SAPS, PNDC, ZMD, cât pentru Măsuri de Agromediu - Pachetul 1 -Pajiști cu înaltă valoare naturală-PI și Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale-PI.2.

Se menționează faptul că pentru a accesa plata pentru Măsuri de Agromediu, solicitantul trebuie să dețină suprafața de teren pe raza comunelor eligibile, precum și să semneze pe propria răspundere formularul 111.2 Angajamente și Declarații - Măsuri de Agro- Mediu din cererea de plată, prin care se angajează că va menține practicile de agro-mediu pe suprafețele pentru care solicită acest tip de sprijin timp de 5 ani de ta semnarea angajamentului.

Se mai arată faptul că reclamantul H. V. a semnat un astfel de angajament în campania

2008.

De asemenea, în vederea accesării plății pentru Zone Defavorizate din punct de vedere

natural (Zonă Montană Defavorizată, Semnificativ Defavorizată. Zone Defavorizate de Condiții Naturale Specifice), solicitantul se angajează că va continua activitățile agricole timp de 5 ani de la efectuarea primei plăti

În campania 2009, reclamantul a depus la A.P.I.A. - C. Local N. cererea unică de plată pe suprafață - campania 2009, înregistrată cu nr. 7905/_, pentru o suprafață totală de 5,70 ha, solicitând plata atât pentru schema SAPS, PNDC, ZMD, cât pentru Măsuri de Agromediu -Pachetul 1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală - PI și Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale - P1.2., în acest din urmă caz, 5,10 ha din cele 5,70 ha.

În campania 2010, reclamantul H. V. a depus la A.P.I.A. - C. Local N. cererea unică de plată pe suprafață nr. 24720/_, pentru suprafața totală de 6,12 ha, din care suprafața de 5,52 ha aflată sub angajament de agromediu - Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale -PI.2.

Si în campania 2011, reclamantul H. V. a depus cerere de sprijin la plată către C. Local N., unde a fost înregistrată sub nr. 621/_, pentru suprafața totală de 3,96 ha, din care suprafața de 3,66 ha aflată sub angajament de agromediu - Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale-PI.2.

Din analiza documentelor privind autorizarea la plată a reclamantului, a controalelor administrative efectuate, se constată o diferență între suprafața parcelelor aflate sub angajament de agromediu declarate în campania 2008 și suprafața determinată în campania 2011, astfel:

suprafața parcelei 2 din blocul fizic nr. 34360-124, aflată sub angajament de agromediu Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale - PI.2, a scăzut de la 1 ha în campania 2008 la 0,89 ha în campania 2011, diferența constituind plată necuvenită;
suprafața parcelei 3 din blocul fizic nr. 34360-129, aflată sub angajament de agromediu Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale - PI .2, a scăzut de la 2 ha în campania 2008 la 1,72 ha în campania 2011, diferența consituind plată necuvenită;

Așadar, reclamantul H. V. nu a respectat IIL2 Angajamente și Declarații - Măsuri de Agro-Mediu din cererea de plată, prin care se angaja că va menține practicile de agro-mediu pe suprafețele pentru care solicită acest tip de sprijin timp de 5 ani de la semnarea angajamentului, declarație semnată in campania 2008, reducându-și suprafața parcelelor aflate sub angajament de agromediu.

Dacă între suprafața determinată eligibilă a parcelei/parcelelor din anul anterior de angajament și suprafața determinată eligibilă a parcelei/parcelelor din anul curent de angajament intervine o scădere de suprafață, atunci când angajamentul se desfășoară în continuare, se recuperează plățile efectuate în anii anteriori pe diferența de suprafață.

Potrivit prevederilor art. 73 - Recuperarea sumelor necuvenite - din Regulamentul (CE) Nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, "XIX. În cazul în care a primit plăți necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) ".

(3) "Dobânzile se calculează pentru perioada dintre data la care agricultorului i se comunică obligația de rambursare și data respectivei rambursări sau deduceri a sumelor datorate ".

De asemenea, potrivit Legii 139/2007 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, "Art. 1 AL -

(1) Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare."

In urma controlului administrativ, s-a constatat o diminuare a suprafeței pentru care reclamantul a solicitat sprijin financiar aferent măsurilor de agromediu în anul 2008, încălcând astfel angajamentul asumat, drept pentru care trebuie să restituie sumele acordate necuvenit.

Așadar, diminuarea de suprafață este imputabilă numai reclamantului și nu vreunui funcționar A.P.I.A., cum în mod greșit susține reclamantul.

Pentru pachetul 1 de agromediu, diferența dintre suprafața declarată (3,3) și suprafața determinată (2,91) este mai mare de 3%, dar mai mare sau egală decât 30%. Diferența actuală este de 0,39 ha ceea ce reprezintă 13,4% din suprafața determinată și este mai mare decât diferența permisă.

Pentru pachetul 2 de agromediu, diferența dintre suprafața declarată (3,3) și suprafața determinată (2,91) este mai mare de 3%, dar mai mare sau egală decât 30%. Diferența actuală este de 0,39 ha ceea ce reprezintă 13,4% din suprafața determinată și este mai mare decât diferența permisă.

Ținând cont de aspectele relatate mai sus, A.P.I.A. - C. J. B. N. a procedat la emiterea Procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor nr. 389/_, prin care reclamantului i s-a stabilit un debit în valoare de 796,67 Iei, creanță bugetară rezultată din neregulă.

Conform art.2, alin.l, lit. a din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, "neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Împotriva Procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor nr. 389/_, reclamantul a formulat contestația înregistrată la A.P.I.A. - C. J. B. N. cu nr. 27P/2474/_ . prin care solicită autorității emitente să anuleze acest act administrativ fiscal.

Prin Decizia nr. 20/_ de soluționare a contestației formulată de către H. V., a fost respinsă solicitarea acestuia, menținându-se ca debit suma de 796,67 lei, la care se adaugă dobânda conform prevederilor legale în vigoare.

Potrivit art. 80 - Recuperarea sumelor necuvenite - alin. 1 din Regulament (CE) Nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, în cazul în care a primit plăți necuvenite, agricultorul în cauză are obligația de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate în conformitate cu dispozițiile alineatului (2)".

Potrivit prevederilor art. 20 alin (1) din OUG nr. 66/2011 "activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora ".

În cererea de plată semnată de reclamant, acesta declară pe proprie răspundere următoarele:

"datele înscrise în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor, sunt reale, corecte, complete și perfect valabile"; "sunt de acord ca datele din cerere să fie introduse în baza de date IACS, procesate și verificate în vederea calculării plății..". De asemenea, în aceeași cerere semnată de reclamant se menționează că "Nerespectarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea plăților directe la completare, precum și înscrierea cu intenție în formular a informațiilor incomplete/neconforme cu realitatea atrag după sine sancțiuni de

natură financiară sau penală, după caz.99

Se precizează că o copie a angajamentelor și a instrucțiunilor de completare cerere au fost puse și la dispoziția fermierului.

Prin urmare, fermierii au obligația de a depune cereri de sprijin corect întocmite, datele să fie exacte, complete și valabile, A.P.I.A. având numai ROLUL de a verifica aceste date, prin metode specifice (control încrucișat, administrativ, control pe teren, control prin teledetecție, etc).

Se mai arată faptul că sprijinul financiar a fost acordat sub rezerva verificărilor ulterioare, aceste creanțe bugetare rezultate din nereguli ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare și a sumelor de cofinanțare aferente reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunității Europene și/sau la bugetele naționale.

Prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ fiscal determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu

executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput

Raportat la speța de față, se mai arată că potrivit art. 4 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, potrivit căruia "Entitățile publice care au calitatea de autorități cu competențe în Gestionarea fondurilor europene sau de beneficiari ai programelor finanțate integral ori parțial din fonduri europene si/sau din fonduri publice naționale - aferente acestora au obligația organizării si exercitării activității de control intern, de control — preventiv si de identificare si gestionare a riscurilor, precum si a exercitării activității de audit intern, în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare".

Potrivit art. 148 alin. (2) din Constituția României, republicată, "(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

La o analiză atentă și aprofundată a tuturor înscrisurilor depuse de A.P.I.A., se va observa faptul APIA - C. J. B. N. a gestionat in mod corect și legal cererea de sprijin a reclamantului.

Cu privire la eventuala obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, se solicită să se dispună respingerea cererii, sau cel puțin să fie cenzurate, pentru următoarele considerente:

A.P.I.A. este o entitate publica finanțată de la bugetul de stat și este nelegitim ca resursele financiare ale statului și ale sectorului public, în loc să primească o destinație utilă și în concordanță cu misiunea legală a fiecărei entități publice, să fie folosite pentru plata fie a onorariilor de avocați, fie a cheltuielilor de judecată, astfel că bugetul APIA nu prevede sume care să poată fi alocate unei astfel de destinații.

În drept, s-au invocat prevederile art. 205-208 din Codul de procedură civilă, O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plați directe și plați naționale directe complementare, care se acorda în agricultură începând cu anul 2007 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultura, cu modificările și completările ulterioare, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscal; OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora; Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A., cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Pârâta A. de P. și I. pentru A. - Centru J. B. -N. a depus la dosar

întâmpinare

prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind neîntemeiată.

În motivare pârâta reia, în esență, aceleiași argumente invocate de pârâta A. de P. și I. pentru A., prin întâmpinare.

Reclamantul H. V. a depus la dosar "răspuns la întâmpinare";

prin care a arătat următoarele:

Susținerile pârâtei în sensul că in speța nu ar exista un caz bine justificat pentru suspendarea actului administrativ atacat, sunt nefondate.

In justificarea acestui punct de vedere pârâta susține că în speță nu ar exista vreo îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ emis și că principiul legalității actelor administrative presupune că toate deciziile autorităților administrative să se întemeieze pe lege. Legalitatea actelor administrative este din păcate "un deziderat". In realitate însă, multe din actele administrative sunt profund nelegale. Potrivit acestei opinii, actele administrative emise nu ar putea fi cenzurate sub aspectul legalității si temeiniciei de către instanța de judecată. Evident că un asemenea punct de vedere nu poate fi acceptat. In motivarea acțiunii a invocat motivele pentru care actul administrativ atacat este profund netemeinic și dat cu încălcarea esențială a legii.

Afirmațiile pârâtei în sensul că suspendarea actului administrativ i-ar produce prejudicii doar organului emitent și că actul administrativ nu i-ar produce prejudicii și reclamantului, sunt evident nefondate. In aceeași măsură actul administrativ îi produce prejudicii și reclamantului. Prin procesul verbal de constatare s-au stabilit o serie de pretinse nereguli în ceea ce privește suprafața declarată de reclamant pentru obținerea de plăți în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață. In final,

s-a stabilit că reclamantul ar datora APIA un debit în valoare de 944,24 lei. În baza acestui proces verbal, suma imputată urmează să fie reținută din sumele cuvenite reclamantului pentru campaniile viitoare. In aceste condiții este evident că reclamantului i s-a produs o pagubă iminentă.

Susținerile pârâtei în sensul că pentru a se dispune suspendarea actului administrativ este necesară plata unei cauțiuni, sunt nefondate.

Pârâta face o confuzie între suspendarea actului administrativ prevăzuta de art.14 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ și cea prevăzută de art.215 din OG nr.92/2003. In speța reclamantul a solicitat suspendarea executării actului administrativ atacat in baza dispoz.art.14 din Legea nr.554/2004. Acest text de lege nu prevede obligația de plată a unei cauțiuni. In aceste condiții este evident că susținerile pârâtei sunt nefondate.

Nefondate sunt și susținerile pârâtei cu privire la fondul cauzei. In acest sens este de observat că pârâta reproduce actele normative aplicabile în speță și mecanismul de acordare a plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafața. Nu era necesar ca pârâta să reproducă aceste acte normative. In ceea ce privește însă motivul pentru care pârâta a dispus aplicarea sancțiunilor, este tratat superficial.

Așa cum a precizat și în motivarea acțiunii introductive, neconcordanța dintre suprafața declarată și cea "identificată" de inspectorii pârâtei s-a datorat exclusiv culpei acestora. Această diferență s-a datorat faptului că inițial, reclamantul a depus cererea de acordare a plăților cu indicarea blocului fizic si a unui ortofotoplan. In momentul în care inspectorii s-au deplasat în teren, au identificat blocul fizic cu o altă formă si un alt ortofotoplan. Deși li s-a explicat reprezentanților pârâtei că ortofotoplanul întocmit de aceștia este greșit și că identificarea blocului fizic declarat este cel din ortofotoplanul depus la dosar, aceștia nu l-au avut in vedere. Suprafața declarată și utilizată este aceeași că în anii anteriori. In aceste condiții este evident că, procesul verbal încheiat de reprezentanții pârâtei este profund netemeinic și dat cu încălcarea esențială a legii. Expertiza pe care a solicitat-o în probațiune va demonstra că între suprafața declarată inițial și cea utilizată în prezent de către reclamant nu există nici o diferență în minus.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamantul a inregistrat sub nr. 4185/_ la A.P.I.A. - C. Local N. cererea unică de plată pe suprafață - campania 2008, pentru o suprafață totală de 3, 60 ha, solicitând plata atât pentru schema SAPS, PNDC, ZMD, cât pentru Măsuri de Agromediu - Pachetul 1 -Pajiști cu înaltă valoare naturală-PI și Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale-PI.2.

Pentru a accesa plata pentru Măsuri de Agromediu, reclamantul H. V. a semnat, pe propria răspundere, formularul 111.2 Angajamente și Declarații - Măsuri de Agro- Mediu, prin care s-a angajat că va menține practicile de agro-mediu pe suprafețele pentru care solicită acest tip de sprijin timp de 5 ani de la semnarea angajamentului.

De asemenea, în vederea accesării plății pentru Zone Defavorizate din punct de vedere natural (Zonă Montană Defavorizată, Semnificativ Defavorizată. Zone Defavorizate de Condiții Naturale Specifice), reclamantul s-a angajat că va continua activitățile agricole timp de 5 ani de la efectuarea primei plăti.

In campania 2011, reclamantul H. V. a depus cerere de sprijin la plată către C. Local

, înregistrată sub nr. 621/_, pentru suprafața totală de 3,96 ha, din care suprafața de 3,66 ha aflată sub angajament de agromediu - Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale-PI.2.
Analizand documentele privind autorizarea la plată a reclamantului s-a constatat o diferență între suprafața parcelelor aflate sub angajament de agromediu declarate în campania 2008 și suprafața determinată în campania 2011, astfel:
- suprafața parcelei 2 din blocul fizic nr. 34360-124, aflată sub angajament de agromediu Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale - PI.2, a scăzut de la 1 ha în campania 2008 la 0,89 ha în campania 2011,
- suprafața parcelei 3 din blocul fizic nr. 34360-129, aflată sub angajament de agromediu Pachetul 2 - Practici agricole tradiționale - PI .2, a scăzut de la 2 ha în campania 2008 la 1,72 ha în campania 2011.

In consecinta, parata A.P.I.A. - C. J. B. N. a emis Procesul - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor nr. 389/_, prin care reclamantului i s-a stabilit un debit în valoare de 796,67 Iei, creanță bugetară rezultată din neregulă.

Împotriva Procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor nr. 389/_, reclamantul a formulat contestația înregistrată la parata A.P.I.A. - C. J. B. N. cu nr. 27P/2474/_

Prin Decizia nr. 20/_ contestația formulată de reclamant a fost respinsă, menținându-se ca debit suma de 796,67 lei, la care se adaugă dobânda conform prevederilor legale în vigoare, retinandu-se si ca in anul 2011 reclamantul a transferat doua parcele ginerelui sau Toma I., insa acele parcele nu au nici o legatura cu platile necuvenite, parcelele transferate avand nr. 8 din bf 32460-129 de 0,82 ha si parcela cu nr. 9 din bf 34360-98 de 0,30 ha, conform anexei 33.

Din inscrisurile existente la dosar rezulta ca reclamantul nu a respectat angajamentul de agromediu, pentru suprafețele pentru care a solicitat acest tip de sprijin, pe o perioada de 5 ani de la semnarea angajamentului, reducându-și suprafața parcelelor aflate sub angajament de agromediu, cu mentiunea ca sustinerile reclamantului cu privire la imprejurarea ca diferenta de suprafata este doar scriptica si ca rezulta din sistemele diferite in care s-au efectuat masuratorile in anii 2008 si 2011 nu sunt sustinute de probele existente la dosar, acesta renuntand la proba cu expertiza topografica.

Potrivit Legii 139/2007 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, "Art. 1 AL - (1) Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor și penalităților prevăzute de legislația în vigoare."

In ceea ce priveste cererea de suspendare a executării actului administrativ în cauză până la soluționarea definitivă a prezentei acțiuni, aceasta apare ca fiind neintemeiata, motivele invocate de reclamant nefiind in masura sa rastoarne prezumtia de legalitate a actului administrativ contestat si sa se constituie astfel in imprejurari legate de starea de fapt si de drept care sa creeze o indoiala

serioasa in privinta legalitatii actului. Nu este indeplinita nici cea de-a doua conditie prevazuta de art.14 alin.1 coroborata cu art.15 din Legea nr.554/2004, respectiv cea a pagubei iminente, deoarece executarea unei obligații bugetare stabilită printr-un act administrativ care se bucură de prezumția de legalitate nu poate constitui prin ea însăși o pagubă. Chiar daca, din punct de vedere economic, orice diminuare a patrimoniului este echivalentă cu o pagubă, în sensul art.2 alin.(l) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, paguba este reprezentată doar de o diminuare ilicită a patrimoniului.

Raportat la considerentele de fapt si de drept mai sus relevate, tribunalul va respinge, ca nefondate, atat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat, cat si actiunea formulata de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca nefondată, cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat. Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul H. V. , domiciliat în Romuli,

sat D. Ș., nr. 58, jud. B. -N., în contradictoriu cu pârâtele A. de P. și I. pentru A. , cu sediul în B., b-dul C. I, nr. 17, sector 2 și A. de P. și I. pentru

- C. J. B. -N.
, cu sediul în B., str. T., nr. 21, jud. B. -N. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul B. -N. .
Pronunțată azi,_, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. T. M. D.

Red/dact: BLT/HVA

_ /5ex

Sentința civilă nr. 2473/2013. Contencios. Anulare act administrativ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2473/2013. Contencios. Anulare act administrativ