Sentința civilă nr. 269/2013. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 269/2013
Ședința publică de la 16 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. A. M.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta R. M. (N. ) în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. C.
, având ca obiect refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000 - anulare hotărâre nr.31318/_ .
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă reclamanta personal și martora L. F. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al 4-lea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de_ se înregistrează din partea pârâtei - răspuns la solicitarea instanței prin care se învederează că nu există confirmare de primire din partea reclamantei a hotărârii atacate.
La data de_ se înregistrează procesele verbale privind îndeplinirea mandatelor de aducere emise pe seama martorilor B. A. și D. L. .
Instanța face aplicarea dispozițiilor art.192, 193 C.pr. civilă și-o audiază pe martora L. F. a cărui depoziție se află consemnată la fila 59 din dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea acțiunii.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii și acordarea drepturilor ce i se cuvin întrucât întrunește condițiile prevăzute de lege.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 14 ianuarie 2013 reclamanta R. M. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P.
C. a solicitat instanței să dispună anularea hotărârii nr. 31318 din_ emisă de pârâtă prin care s-a dispus respingerea cererii formulate de reclamantă în baza Legii nr. 189/2000.
Acțiunea a fost motivată prin invocarea împrejurării că hotărârea emisă de pârâtă este netemeinică și nelegală și se impune anularea acesteia având în vedere că în ciuda probatoriului administrat aceasta a refuzat recunoașterea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pârâta C. J. DE P. C. prin întâmpinarea formulată(f. 12) a solicitat respingerea contestației promovată de reclamantă, iar în justificarea poziției procesuale adoptate a relevat că la baza recunoașterii statutului de refugiat în cazul în care nu există un document oficial stau declarațiile notariale a doi martori astfel că pornind de la această împrejurare comisia a încercat să
obțină dovezi care să nu fie ușor de falsificat și reținând declarațiile sunt tip, fara detalii particulare au apreciat ca nu fac în speță dovada calitătii de refugiat
.Totodată pârâta a invocat si excepția autoritati de lucru judecat raportat la dosarul nr._ al Curții de Apel C. (f. 29).
Instanta din actele dosarului retine urmatoarele
:
Curtea a verificat dacă prezenta contestație este formulată în termenul prevăzut de art. 7 alin. 4 din Legea 189/2000.Pârâta a precizat ca nu poate face dovada comunicarii hotarârii atacate cu reclamanta(f. 43) astfel ca s-a apreciat că prezenta contestație este formulată în termenul legal .
In ce priveste exceptia autoritații de lucru judecat aceasta a fost respinsă prin încheierea de sedință din data de_ retinându-se ca în dosarul_ reclamanta a solicitat anularea unei alte hotarari emise de catre pârâta respectiv hotărârea 30527/2012 prin care solicita drepturi în temeiul Legii 189/2000 dupa soțul său (f. 35).
Pe fond prin cererea înregistrată la data de_ înregistrată sub nr. 1. reclamanta a solicitat pârâtei recunoașterea statutului de refugiat cu consecința acordării drepturilor prevăzute în cuprinsul Legii nr. 189/2000 pe perioada septembrie 1942-1945 depunând în probațiune act de stare civilă, declarații ale unor martori autentificate de către notarul public(f. 14-26)
Pârâta prin hotărârea nr. 31318 din_ urmare a examinării cererii înregistrate, analizând actele de stare civilă ,declarațiile autentificate a doi martori a respins cererea reținând că au fost prezentate date contradictorii în dovedirea calității de beneficiar.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate; a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de concentrare; a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu; a făcut parte din detașamentele de muncă forțată; a fost supraviețuitoare a trenului morții; este soțul sau soția persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Dovada încadrării în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999 se poate realiza în condițiile definite de art. 4 al aceluiași act normativ.
Probele existente la dosarul cauzei nu au aptitudinea de a dovedi că reclamantul se încadrează în situațiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999.Astfel declaratiile date in fata notarului public de catre martorii D. L. si B. A. sunt tip ,cu caracter general fara o circumstantiere care sa duca la concluzia neechivoca ca reclamanta a fost in refugiu din localitatea M. în localitatea Dangău Mare în intervalul de timp 1942-1945 putându-se referi la orice persoana cu atât mai mult cu cât reclamanta s-a născut cu 2 luni înainte de data indicată ca și data a începerii refugiului.
Față de starea de fapt ce rezulta din dosarul intocmit in baza Legii 189/2000 si mai sus expusa instanța a dispus ascultarea martorilor nemijlocit pentru a se stabili cu certitudine incidența prev. art. 1 din O.G. nr. 105/1999 aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000 și pentru a vedea astfel dacă reclamanta este sau nu îndreptățita la acordarea drepturilor compensatorii pretinse.
Din depoziția martorului B. A. (f. 49)rezultă ca acesta avea un bunic in Dangău Mare si a locuit la acesta în perioada de refugiu .In aceea perioada avea 9 ani si stie că părinții reclamantei si reclamanta au fost în refugiu în localitatea Dangău Mare între 1942-1945 fară a putea da alte detalii,detalii legate de varsta reclamantei ,de numele parintilor reclamantei sau unde au locuit acestia in perioada de refugiu martorul având o tumoare pe creier .Totusi martorul arata ca
este sigur că reclamanta a fost în refugiu întrucit s-au întâlnit ulterior si au discutat despre refugiu pe la târguri ,prin C. si Gilău ,întâlniri ce aveau loc între familia martorului si a reclamantei .
Această depozitie nu furnizează insa instanței nici un element concret pentru a avea certitudinea ca într-adevăr depoziția martorului se referă la reclamantă si la familia acesteia .Astfel martorul nu îsi aminteste de nici un detaliu legat de parinții reclamantei ,de unde au locuit în perioada refugiului ,de varsta reclamantei)care era nou nascuta) putând doar sustine ca reclamanta a fost în refugiu datorită întâlnirilor dintre familia sa si a reclamantei de după încheierea refugiului ,întalniri care din nou nu sunt partricularizate de nici un element care sa le confere certitudine .
Din depozitia martorei L. F. (f. 59)rezultă ca aceasta a fost vecină cu reclamanta locuind in localitatea Mărisel si despatind-o de locuința reclamantei doar o vale .Stie ca reclamanta a fost în refugiu in Dangău Mare din iulie 1942 până în anul 1945, reclamanta fiind mica,in brațe iar martora având 12 ani
.Martora se afla in refugiu din anul 1940 intr-o alta localitate respectiv Poiana Horii dar s-a întalnit în anul 1942 cu mama reclamantei pe care o chema O. in Turda unde se dadea de mâncare refugiaților .Dupa încheirea refugiului s-a reîntos acasa ca si reclamanta continuind sa fie vecini .
Si această martora desi se afla în refugiu în alta localitate la nașterea reclamantei afirma ca aceasta și familia sa au plecat în refugiu în chiar luna nasterii reclamantei .Cunostintele sale asupra refugiului reclamantei derivă din faptul ca s-ar fi intalnit cu mama reclamantei si cu acesta in localitatea Turda unde se dadea de mâncare refugiaților în anul 1942 de circa 3-4 ori pe an si din faptul ca dupa incheierea refugiului s-au reintalnit in localitatea de domiciliu.
Si aceste precizari sunt extrem de generale,putin credibile raportat la situatia martorei de a fi in refugiu in altă localitate si varsta de la acea data a martorei, neexistind nici o posibilitate de a extrage din depozitia sa concluzii pentru a ajunge lintr-adevăr la o concluzie certă că martora se referă la mama reclamantei si la acesta si nu la alte persoane .
Ca atare instanta a apreciat ca din depozitiile date in fata instantei de judecata nu rezulta cu certitudine ca martorii cunosc intr-adevar ca reclamanta a fost in refugiu raportat la cele mai sus expuse .
Așa fiind, față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, văzând și disp. art. 8,18 din Legea nr. 554/2004, prezenta acțiune urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta R.
domiciliată în loc.M., nr.181 ,com. M. Racatau ,jud. C. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. cu sediul în C. -N. str. G.C. nr.2, jud. C. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 16 aprilie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. M. N. ȚÂR
red.AAM
4 ex. - _
