Sentința civilă nr. 2857/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 2857/2013
Ședința publică din data de 18 februarie 2013 Completul constituit din: Președinte: A. G. C.
Grefier O. -R. L.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamanții C. M. și C. M. ANA în contradictoriu cu pârâta I. P. J. C., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ reclamanții C. M. și C. M. Ana au solicitat obligarea pârâtei I. P. județului C. să înainteze dosarul nr. 1734/_ către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de pe lângă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, precum și la plata de daune de 100 lei pentru fiecare zi întârziere de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea ei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin Notificarea nr.53374/3/_ au solicitat restituirea în natură a imobilului-teren situat în C. -N., str.Anatole France nr.52- 54, jud.C. și că după mai multe demersuri s-a emis Dispoziția nr.75/_ privind acordarea de măsuri reparatorii. Reclamanții au mai arătat că această dispoziție a fost modificată prin Dispoziția nr. 2896/_ și după rămânerea definitivă a fost înaintată pârâtei, în vederea trimiterii către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de pe lângă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. De asemenea, au susținut că în cauză a fost depășit orice termen care ar putea fi considerat rezonabil, deoarece au trecut 11 ani de la depunerea notificării și un an și jumătate de la data rămânerii definitive a dispoziției de acordare de măsuri reparatorii iar în ceea ce privește capătul de cerere privind daunele cominatorii, au considerat că cererea este întemeiată, având în vedere pasivitatea pârâtei le poate cauza în continuare prejudicii pecuniare.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta I. P. județului C. a solicitat respingerea acțiunii și a arătat că in speță nu este vorba de un refuz nejustificat de a soluționa cererea reclamanților (filele 11-13). Pârâta a arătat că Dosarul nr.1734 aferent dispozițiilor susmenționate a fost înaintate de către Primăria Mun. C. -N. către pârâtă, fiind înregistrat sub nr.8088/_ și că in urma efectuării controlului de legalitate, în baza Legii
nr.247/2005, va emite avizul de legalitate. Pârâta a mai menționat că transmiterea dosarelor de despăgubire către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se face pe baza unei programări stabilite de A.N.R.P., pentru fiecare instituție a prefectului din țară, programare ce are loc o dată la 3 luni, fiind impus și un număr maxim de 25 dosare.
Prin Încheierea civilă nr. 794/_ pronunțată de Tribunalul Cluj - Secția civilă, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secției civile și transpunerea sa la Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Tribunalului
C. . Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei secții sub nr._ *. Instanța a administrat la solicitarea reclamanților proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Dispoziția Primarului municipiului C. -N. nr. 2896/_ privind modificarea Dispoziției nr. 75/2010 s-a propus acordarea de despăgubiri în favoarea reclamanților C. M. și C. M. Ana, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005 - pentru cota de 210/400 parte din terenul în suprafață de 4140 mp înscris în CF nr. 3325 C., nr.top. 1573, situat în C. -N., str. Anatole France nr. 52/54 (fila 5).
Conform art. 12 alin. 21din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, următorul pas constă în înaintarea dosarului către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar în lipsa unei precizări exprese, logic este ca această înaintare a dosarului să se realizeze de îndată, neexistând nicio justificare pentru tergiversarea procedurii.
Pârâta susține că nu își poate îndeplini această obligație întrucât transmiterea dosarelor de despăgubire către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se face în baza unei proceduri stabilite de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform unei programări pentru fiecare instituție a prefectului din țară, programare ce are loc odată la 3 luni, fiind impus și un număr maxim de 25 de dosare ce pot fi înaintate (fila 14).
Adresa emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la care face pârâta referire nu este, însă, opozabilă reclamanților, fiind doar un act de comunicare între instituții și neavând caracterul unui act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004. De altfel, adresa nici nu ar putea interveni și modifica procedura legală de acordare a despăgubirilor decât cu încălcarea ierarhiei actelor juridice reglementată de art. 4 alin. 3 din Legea nr.24/2000.
Tribunalul mai reține că, prin cauza Faimblat c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat faptul că Statul Român trebuie să vegheze la înlăturarea obstacolelor juridice care împiedică executarea cu celeritate a deciziilor definitive pronunțate de autoritățile administrative sau de instanțele judecătorești cu privire la imobilele naționalizate, pentru ca foștii proprietari să obțină fie restituirea bunurilor lor, fie o despăgubire rapidă și adecvată pentru prejudiciul suferit, în special prin adoptarea unor măsuri legislative, administrative și bugetare capabile să garanteze o astfel de soluționare.
Or, nerespectarea jurisprudenței Curții E.D.O. nu ar putea fi în vreun fel justificată prin numărul redus al consilierilor din cadrul ANRP care au competență în verificarea dosarelor, iar dreptul la despăgubiri al reclamanților nu poate rămâne unui teoretic și iluzoriu, sens în care este necesară respectarea unui termen rezonabil de acordare a unor despăgubiri în cazul în care restituirea în natură nu mai este posibilă.
Pentru aceste considerente, apreciind că refuzul Instituției P. județului C. de înaintare a dosarului de despăgubiri al reclamanților către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților este unul nejustificat, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite această solicitare și va dispune în consecință.
Reclamanții mai solicită ca instanța să dispună obligarea pârâtei la plata daunelor de
100 lei/zi de întârziere calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea ei.
Tribunalul constată că art. 18 alin. 6 din lege statuează că, odată cu soluționarea fondului, instanța poate stabili și amenda prevăzută la art. 24 alin. 2, și anume o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere în sarcina conducătorului autorității publice. Astfel, prin menționarea expresă doar a amenzii, reiese că la acest moment nu s-ar putea fixa și despăgubiri în favoarea reclamanților, prevăzute de art. 24 alin.2 teza finală și care, pe cale de consecință, pot fi solicitate de reclamanți doar după expirarea termenului legal sau fixat de instanță pentru executarea hotărârii.
De altfel, dispozițiile legale sunt logice, la acest moment neputându-se aprecia care va fi prejudiciul suferit de reclamanți prin neexecutarea hotărârii judecătorești și neputându-se dispune asupra acestui aspect.
Pentru acestea, se va respinge acest capăt de cerere accesoriu.
Cât privește cheltuielile de judecată solicitate și la care reclamanții erau îndreptățiți conform art. 274 și art. 276 din Codul de procedură civilă, sarcina probei le revenea în temeiul art. 1169 cod civil și art. 129 alin. 1 teza finală Cod de procedură civilă, dar nu s-a atașat nici un înscris în acest sens. Pe cale de consecință, se respinge ca nefondată această solicitare.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C. M. și C. M. Ana, ambii cu domiciliul procesual ales în B., str. L. R. nr. 31, bl. M13, sc. 2, et. 2, ap. 31, sector 3, în contradictoriu cu pârâta I. P. județului C., cu sediul în C. -N., B-ul 21 D. 1989 nr.58, jud. C. .
Obligă pârâta la înaintarea dosarului de despăgubiri al reclamanților nr.1734/_ către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Respinge solicitarea reclamanților de obligare a pârâtei la plata daunelor de 100 lei/zi de întârziere calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea ei, precum și petitul accesoriu de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
O. -R. L.
Red.AGC/tehn.MG 5 ex. _
