Sentința civilă nr. 2910/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2910
Ședința publică din 30 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. F. - judecător
G. ier: N. B.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii, având ca obiect anulare act administrativ, promovată de reclamantul N. V., cu domiciliul în V. de Jos, nr. 1989, județul M., în contradictoriu cu pârâtul I. T. AL P. DE F. S. M., cu sediul în S. M., str. D. V., nr. 38, județul
M. .
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din_, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea s-a amânat la data de_, respectiv la data de azi când, în urma deliberării, s-a pronunțat hotărârea de mai jos:
T.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de_ și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_, reclamantul N. V. a chemat în judecată pe pârâta I. T. al P. de F. S. M., solicitând anularea dispoziției șefului inspectoratului nr. 1658884 din_, reintegrarea în funcția avută anterior încetării raporturilor de serviciu și obligarea angajatorului la plata salariilor indexate, majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat dacă nu era concediat, cheltuieli de judecată, daune morale.
În susținerea cererii arată următoarele:
Dispoziția de încetare a raporturilor lui de serviciu a fost emisă în urma criteriilor de selecționare a personalului în vederea reorganizării I. ui Județean al P. de F. Mas, criterii prevăzute în art. 1 al Dispoziției Inspectorului General al I. ui General al P. de F. nr. 2. din _
- Dispoziție care a reglementat organizarea și desfășurarea examenelor de departajare la nivelul structurilor P. de F. în totală contradicție cu prevederile legale, astfel că Inspectorul General al I. ui General al P.
de F. nu poate emite dispoziții pentru toată Poliția de F., ci doar pentru instituția pe care o conduce și pentru structurile subordonate, potrivit art. 6 din OUG nr. 104/2001.
Inspectorul General al I. ui General al P. de F. a dispus pentru toată Poliția de F., deși nu este șef al întregii structuri. Dispoziția nr.
2. din_ încalcă prevederile art. 76 lit. j din OMAI nr. 300/2004, prevederile art. 100 alin. 2 din Legea nr. 188/1999. Nu se menționează în Dispoziția nr. 2. din_ care este motivul temeinic, stabilit prin ordin al Ministrului Administrației și Internelor, de punere la dispoziția unității în baza art. 22 alin. 8 din Legea nr. 360/2002.
Dispoziția nr. 2. din_ este nelegală pentru că trebuiau puși la dispoziție polițiștii cărora li s-a redus postul doar după efectuarea selecției și departajării potrivit art. 100 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.
Conform art. 99 din Legea 188/1999 cu referire la reorganizarea autorității/instituției publice prin reducerea de posturi se constată că, în cazul funcționarului public, este prevăzut un termen de preaviz de 30 de zile, perioadă în care acesta își păstrează postul ocupat și tot în această perioadă urmează a se încerca găsirea unui alt post corespunzător (art. 99).
În cazul în care reorganizarea are efecte asupra atribuțiilor unei funcții publice sau chiar ale unui întreg compartiment ori are în vedere schimbarea denumirii sau a structurii unui compartiment, art. 100 din aceeași lege prevede clar modalitatea de ocupare a noilor funcții, fără ca funcționarii publici vizați să fie în perioada de preaviz, cu excepția cazului în care, fiind mai mulți cei care îndeplinesc condițiile prevăzute în fișele noilor posturi, se aplică varianta examenului.
De asemenea, trebuia să se prevadă clar în ce constă reducerea sau schimbarea atribuțiilor funcției/compartimentului. Acest examen trebuia să aibă loc înainte de reorganizare, deoarece, ulterior, aceștia vor fi eliberați din funcția publică ce a fost desființată.
Chiar dacă nu au încetat raporturile lui de serviciu după reducerea posturilor ca urmare a reorganizări și punerii lui la dispoziția unității în vederea restructurării, el ne mai ocupând nici un post, Ordinul MAI nr. 300/2004 la care face trimitere Statutul polițistului nu prevede varianta examinării ei, ci direct numirea lui în alte funcții, dacă acestea există. Pe de altă parte, dacă, după reorganizare și punerea la dispoziție a polițiștilor dintr- un întreg compartiment (însemnând că posturile din cadrul acelui compartiment au fost desființate), în noul stat de funcții se prevede același compartiment, eventual cu mai puțin posturi, dar cu atribuții aproximativ identice, înseamnă că au fost înființate posturi similare la mai puțin de 1 an de la reorganizare, încălcându-se prevederile alin. 5 art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a stabili în mod corect și legal situația restructurărilor din I. Județean al P. de F. M., consideră că au existat doar două variante:
Dacă reorganizarea a constat în simpla reducere a unor posturi, trebuia puși la dispoziția unității, în temeiul art. 22 alin. 8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, numai polițiștii ale căror posturi au fost desființate, urmând ca în termenul de 3 luni, respectiv 6 luni, să se identifice alte posturi vacante existente sau care urmau a se vacanta și în care să fie numiți aceștia;
Dacă reorganizarea se încadrează într-unul din cazurile menționate la alin. 1 art. 100 din Legea nr. 188/1999 republicată, privind Statutul funcționarului public, cu modificările și completările ulterioare, se vor respecta în totalitate criteriile de la alin. 2 art. 100 din aceeași lege, în sensul că polițiștii afectați vor fi numiți în noile funcții ținându-se cont de toate acele criterii, și abia după aceea, dacă se constată că sunt mai mulți cei care îndeplinesc condițiile legale necesare, se va organiza examen de departajare.
Arată că din conținutul Dispoziției de încetare a raporturilor lui de serviciu ar rezulta că reducerea postului se face pentru încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate Ministerului Administrației și Internelor pe anul 2011, însă aceasta nu poate fi reținută ca motiv temeinic de încetare a raporturilor lui de serviciu întrucât, și în ultimii ani, bugetul aprobat pentru Ministerul Administrației și Internelor a fost insuficient, dar nu a condus la reducerea de posturi.
Pentru încadrarea în cheltuielile de personal, Ministerul Administrației și Internelor și/sau I. General al P. de F. aveau obligația respectării prevederilor art. 10, alin. (2) din Legea nr. 69/2010 " (2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum variabil și pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit legii. "
Tot în cadrul acestei legi, la art. 10 alin. (5) se prevede faptul că
"Ordonatorii principali de credite au obligația să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea prevederilor alin. (4), cât și pentru îndeplinirea țintelor trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului de posturi finanțate și bugetele acestora și, respectiv, disponibilizarea, în condițiile legii, a unei părți din personalul încadrat.";
Măsura disponibilizărilor putea fi luată pentru încadrarea în cheltuielile bugetare numai după aplicarea art. 10, alin. (2) din Legea nr. 69/2010 și numai dacă aceste măsuri nu ar fi fost suficiente.
În acest sens, atât Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (S.N.P.P.C.), al cărui membru a fost reclamantul cât și Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro Lex" au solicitat, în repetate rânduri, aplicarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 69/2010 prin reducerea sau sistarea sporului pentru lucrări de excepție și misiuni speciale care s-a acordat în
cuantum de 50% din salariul de bază unui procent de 5% din efective, precum și a sumei compensatorii tranzitorii, inclusă în salariul de bază în cuantum echivalent salariului de merit acordat în anul 2009, în cuantum de 20%, unui procent de 30% din efective.
Prin urmare, un ordin intern care încalcă prevederile legale, nu numai că își pierde caracterul de normă legală, dar nici nu poate fi invocat ca motiv sau bază a unor acțiuni sau scopuri întrucât este ilegală atât emiterea cât și executarea lui, conform art. 4 alin. (1) care prevede in mod clar si expres faptul că polițistul este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile țării, jurământul de credință față de România, prevederile regulamentelor de serviciu și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
Susține că nu a fost respectată legea cu privire la publicitatea obligatorie a funcțiilor publice vacante și că nu există temei legal pentru invocarea Ordinelor Ministrului Administrației și Internelor nr. 600/2005, nr. I/652 din_ precum și a Dispoziției Inspectorului General al I. ui General al P. de F. nr. 0. din_, ca bază legală a emiterii dispoziției contestate prin prezenta, deoarece acestea nu au caracter normativ, urmare a neintrării în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform Legii nr.202/1998 Rl și Legii nr. 24/2000.
Arată că s-a încălcat principiul neretroactivității legii prin invocarea ca temei legal a O.G. nr.54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din M.A.I. pentru anul 2011, în situația în care normele metodologice de aplicare ale acesteia au fost aprobate prin H.G. 1007/_ și publicate în Monitorul Oficial nr.724 din_, după ce și-a făcut efect dispoziția care le invocă.
Susține că nu au fost respectate condițiile de formă ale actului administrativ prin:
lipsa, în subsidiar, a avizelor impuse de lege;
semnarea actului administrativ cu indicarea nelegală a unei funcții publice inexistente ca "ȘEFUL I. UI" și "Adjunctul șefului inspectoratului";
nu au fost menționate exact termenul și instanța la care putea fi contestată decizia;
nu au fost menționate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază încetarea raporturilor mele de serviciu;
Arată că a lipsit preavizului și neinformarea legală despre locurile de muncă vacante precum și inexistența menționării vreunui act normativ în vigoare care să fi reglementat procedura și criteriile care au stat la baza încetării raporturilor lui de serviciu.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, art. 69, alin. (1) lit. j și 73 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, Legii nr. 263-2010, Legii - cadru nr. 284/2010, O.U.G. nr. 104/2001, O.G. nr. 54/2011.
În probațiune s-au depus înscrisurile la care a făcut referire mai sus.
Pârâtul I. T. AL P. DE F. S. M. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării cererii, întrucât nu a fost timbrată conform prevederilor art. 17 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și neîntemeiată.
Pârâtul arată că, prin dispoziția nr. 1658884 din_ a Șefului I. ui Județean al P. de F. M., reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu cu I. Județean al P. de F. M. ca urmare a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de acesta, nefiind posibilități pentru a fi încadrat intr-o funcție similară în aceeași unitate sau în alte unități în conformitate cu prevederile art. 69 aliniat 1 litera j din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului unde se prevede
" ART. 69 (1) încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15 au competența de acordare a gradelor profesionale și are loc:
j) când în urma reorganizării activității Ministerului Administrației și Internelor sau a unei unități de poliție ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de polițistul respectiv, nu sunt posibilități pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcție similară în aceeași unitate sau în alte unități";.
Arată că începând cu data de_ Politia De F. a fost supusă unui procedeu de reorganizare instituțională care printre alte aspecte vizate a avut ca efect și reducerea unor posturi de natura celui ocupat de reclamant, în sensul că noul stat de organizare al pârâtei intrat in vigoare cu data de_ prevedea posturi mai puține decât vechiul stat de organizare, la nivelul structurii la care fusese încadrat reclamantul până la data de_ . Astfel reclamantul a fost pus la dispoziție pentru o perioada de 3 luni pana la_, în temeiul prevederilor art. 22 alin. 8 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului.
Susține că potrivit Ordinului ministrului administrației și internelor, nr. 129/2011 pentru aprobarea Procedurii-cadru privind organizarea și desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurii de reorganizare instituțională la nivelul Ministerului Administrației și Internelor publicat in Monitorul Oficial nr. 448 din_, reclamantul a avut posibilitatea să se înscrie și să participe la examenul organizat de pârâtă în vederea ocupării a 70 de funcții de agent de poliție la compartimentul Ture Serviciu al Sectorului Politie de F. V. de Sus din cadrul IJPF M. . Anterior reorganizării instituției pârâtei, la acest compartiment erau prevăzute un număr 76 funcții.
Arată că reclamantul s-a înscris și a participat la concursul organizat în data_, obținând punctajul final de 5 puncte din 100 posibile, clasându-se poziția 76. Întrucât reclamantul nu s-a clasat pe o poziție dintre cele 70 scoase concurs, acesta a rămas în continuare în postura de lucrător pus la dispoziție.
Mai arată că după ce la toate structurile pârâtei afectate de reorganizare în sensul reducerii posturilor, au fost organizate concursuri de departajare, rămânând unele posturi neocupate, reclamantul a avut posibilitatea să se înscrie la concursurile organizate pentru ocuparea acestor funcții, acesta s-a înscris la încă trei concursuri organizate pe care însă nu le-a promovat.
Prin urmare, întrucât pârâta nu a mai avut posibilitatea să ofere reclamantului alte posturi de natura celor ocupate de acesta anterior reorganizării, la expirarea perioadei pentru care a fost pus la dispoziție, aceasta a emis dispoziția de încetare a raporturilor de serviciu.
Susținerea reclamantului în sensul că examenele de departajare organizate de pârâtă ar fi trebuit să aibă loc înainte de reorganizare este lipsită de sens atât timp cât reorganizarea instituției a determinat selecția funcționarilor în vederea stabilirii dacă mai pot fi menținuți pe funcție și nu invers, întrucât după reorganizare pârâta avea mai puțin posturi prevăzute în statul de organizare decât angajați.
Susținerea reclamantului în sensul că pârâta ar fi avut obligația să îl numească direct în alte funcții decât cele reduse urmare reorganizării, fără examinare, arată că dacă pârâta ar fi avut această posibilitate nu s-ar mai fi impus examenul de departajare între polițiștii de aceeași categorie profesională care erau mai mulți decât posturile bugetate prevăzute în noul stat de organizare.
La al doilea petit, susține că reclamantul contrazice propriile pretenții aducând ca argumentație prevederile legale care justifică tocmai modul în care pârâta a procedat în cazul său.
În cazul reclamantului, ordonatorul principal de credite - respectiv Ministerul Administrației și Internelor, urmare a reducerii bugetului alocat acestuia de la bugetul de stat, a redus numărul de posturi finanțate și bugetele acestora de la structurile subordonate din toată țara, consecința fiind aceea că în statele de organizare nou aprobate numărul de posturi finanțate de la buget era mai mic decât numărul angajaților astfel încât s-a procedat la departajare prin examen sau concurs în vederea stabilirii funcționarilor care să rămână în funcție conform noilor state de organizare.
Cu privire la al treilea petit, cum că nu s-ar fi respectat prevederile legale referitoare la publicitatea obligatorie a funcțiilor publice vacante, arată că pentru toate funcțiile care au fost scoase la concurs pârâta a respectat prevederile legale informând prin afișare întregul personal al pârâtei despre organizarea concursurilor, condițiile de participare, calendarul desfășurări și toate aspectele referitoare la acestea. Totodată Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 129/2011 pentru aprobarea procedurii-cadru privind organizarea și desfășurarea examenului pentru departajare în vederea numirii în funcție a personalului ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare instituțională la nivelul Ministerului Administrației și Internelor a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din_ .
Susținerile reclamantului de la punctul 4 al cererii sale nu pot fi primite din următoarele motive:
Dispozițiile emise de I. General al P. de F. Române nu se publică în Monitorul Oficial;
Temeiul încetării raporturilor de serviciu ale reclamantului îl reprezintă prevederile legii 360/2002 respectiv art. 69 alin. 1 lit. j care prevede că încetarea raporturilor de serviciu se dispune de persoana abilitată de aceeași lege să acorde gradele profesionale, în speță fiind vorba de Șeful I. ui Județean al P. de F. .
La punctul 5 reclamantul susține fără temei că invocarea OG 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din M.A.I. pentru anul 2011 nu ar fi justificată pe considerentul că normele de aplicare ale acesteia ar fi fost aprobate ulterior după ce și-ar fi făcut efect dispoziția care le invocă.
Actul administrativ contestat la punctul 6, respectiv dispoziția de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului cu pârâta este legal emis și sunt respectate condițiile de formă. Temeiurile de fapt și de drept sunt menționate în dispoziția de încetare a raporturilor de serviciu în sensul că se menționează art. 69 alin. 1 lit. j din Legea 360/2002 privind Statutul Polițistului și se precizează expres că reclamantului "îi încetează raporturile de serviciu … ca urmare a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de polițist, nefiind posibilități pentru a fi încadrat într-o funcție similară în aceeași unitate sau în alte unități."; La data de_ reclamantul și-a precizat și completat acțiunea, solicitând pe lângă petitele inițiale și suspendarea dispoziției șefului I. ui
emisă sub nr. 1658889/_ până la soluționarea irevocabilă a acțiunii. În completarea motivării acțiunii reclamantul a arătat următoarele:
Reorganizarea activității I.J.P.F. nu s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie, ceea ce evident atrage și nelegalitatea deciziei atacate. Mai mult, reorganizarea și întreaga procedură aplicată sunt nelegale și încalcă toate principiile și criteriile care stau la baza organizării și dezvoltării carierei de funcționar public, astfel cum acestea sunt statuate prin art.4 din H.G. nr._ .
Dispoziția de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului are la bază: OMAI nr.600/2005, OMAI nr. I/652 din_ precum și Dispoziția Inspectorului general al l.G.P.F.nr.0. /_ care însă nici nu au caracter normativ, neintrând în vigoare, nefiind publicate în Monitorul oficial al României potrivit Legii 24/2000 și deci se întemeiază pe acte administrative care nu a fost adus la cunoștință publică.
Potrivit dispozițiilor art. 10 Publicarea actelor normative alin. 1 din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 Republicată în "Monitorul Oficial al României, partea I", nr. 777 din 25 august 2004, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, se prevăd următoarele:
"În vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică in Monitorul Oficial al României, Partea I.", iar conform (1^1):
"Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României: a)deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;
b)actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate. ".
Hotărârea nr. 1226 din 10 octombrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative,precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 716 din 23 octombrie 2007, la art. 58 alin. 1 prevede că:
"Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte cu caracter normativ ale miniștrilor și conducătorilor celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija acestora", iar alin. 3 prevede că:
Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu caracter individual".
Revenind la lipsa publicării ordinelor ( sau instrucțiunilor ) în
"Monitorului Oficial al României", arătăm că aceasta trebuie analizată în strânsă corelație cu principiul legalității actului administrativ.
Astfel, într-o formulare generică, prin legalitatea actelor administrative înțelegem conformarea acestora cu legile adoptate de Parlament, precum și cu actele normative care au o forță juridică superioară ( A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, Editura AII Beck, București, 2005, p. 43).
Întrucât art. 10 alin. 1 din Legea 24/2000 face vorbire expresă de intrare în vigoare, ar rezulta că nepublicarea actului normativ în
"Monitorului Oficial al României", atrage sancțiunea inexistenței acestuia.
În doctrină, inexistența este definită ca fiind acea sancțiune care operează ori de câte ori unui act administrativ îi lipsește o condiție esențială prevăzută de lege pentru adoptarea lui ( T. Drăganu, Nulitățile actelor administrative individuale, în "Studia Napocensia seria Drept", vol. I, Editura Academiei București, 1981, p. 64;T. Drăganu, Actele de drept administrativ, Editura Științifică, București, 1959, p. 149 - 156).
Când prin actele administrative (cu caracter normativ) nepublicate persoanelor le sunt impuse obligații sau le sunt restrânse drepturile, problema este mai ușor de soluționat." ( C. Ap. Suceava, S. Corn. și de cont. adm. și fiscal, dec. nr. 1363/2008 - nepublicată). De altfel, în literatura juridică s-a arătat că, în situația existenței unui act de destituire, spre exemplu Ordinul nr. 400/2004 nefiind în vigoare, ministerului îi revine obligația de a-l reîncadra pe funcționar în funcția publică deținută anterior (DS, op. 136)"
Dispoziția Inspectorului general al I.G.P.F. nr 0. /_ prin care s-au stabilit modalitatea și regulile testării profesionale impusa a fi organizată și după punerea efectivă la dispoziția unității ( reclamantul nu putea fi pus inițial la dispoziția unității și apoi examinat-ordinul nu a fost așadar emis în considerarea reorganizării prin reducerea de posturi) încalcă prevederi legale care conduc la efectiva anulare și a dispoziției de încetare a raporturilor de serviciu ale reclamantului, date fiind și :
nesocotirea prevederilor O.U.G. nr.104/2001 privind abilitatea și competenta demiterii din funcție și încetării raporturilor de serviciu raportat și la criteriile stabilite prin art.1 al Dispoziției 2. /_ ;
încălcarea dispozițiilor statuate prin OMA1 nr. 300/2004 privind modalitatea de luare a personalului vamal - funcționari publici ;
nesocotirea prevederilor legale statuate prin dispozițiile art.l00 alin. 2 și urmat. din legea nr. 188/1999 și vizând încetarea raporturilor de serviciu urmare a reorganizării activității prin reducerea posturilor; nerespectarea procedurii statuate în mod expres prin aceleași dispoziții legale vizând examinarea, testarea profesională, publicitatea obligatorie a funcțiilor publice vacante, lipsa acordării preavizului conform prevederilor art. 99 alin.3-6 din Legea nr. 188/1999;
omiterea aplicării în vederea încadrării în cheltuielile bugetare (de personal al MAI) și lipsa oricărei justificări în acest sens din partea pârâtului a prevederilor legii, nr.69/2010 a responsabilității fiscale ceea ce denotă emiterea și executarea nelegală a acestei dispoziții avută de altfel în vedere la încetarea raporturilor de serviciu.
lipsa indicării oricăror criterii avute în vedere la selectarea postului ocupat de reclamant - de altfel singurul de această natură - și ca făcând parte din lista celor ce se impuneau a fi reduse urmare a reorganizării I.J.P.F.MM.
nesocotirea prevederilor legale referitoare la reorganizare potrivit și prevederilor art.100 alin.4-5 din legea nr. 188/1999, etc.
în ceea ce privește cererea reclamantului de acoperire a prejudiciului cauzat prin emiterea acestei dispoziții, constatând îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile legale vizând antrenarea răspunderii civile delictuale și în măsura anulării actului administrativ
atacat, solicită a reține următoarele argumente în justificarea unei soluții de admitere a acesteia :
Repararea prejudiciului cauzat, stabilirea cuantumului despăgubirii reprezintă scopul angajării acestui tip de răspundere. Repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, consacrat de dispozițiile art. cod civil (actual 1349 din NCC), în termeni preciși și cuprinzători, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.
Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.
Toate aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale.
Reclamantul a solicitat repararea prejudiciului moral prin obligarea pârâtei la prezentarea de scuze publice și față de toate cele ce preced, statuând în echitate, apreciază cererea astfel formulată ca fiind întemeiată.
Prin încheierea din_ s-a respins cererea de suspendare a actului administrativ atacat.
Analizând actele și lucrările dosarului, T. reține următoarele:
Prin O.U.G. nr. 54/2011 s-a dispus luarea unor măsuri de reorganizare în cadrul Ministerului Administrației și Internelor în vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2011 prin Legea bugetului de stat nr. 286/2010.
Măsurile de reorganizare au afectat și I. P. de F. (actualmente I. T. al P. de F. S. M. ).
În acest sens, Ministerul Administrației și Internelor a emis Ordinul nr. 129/2011 prin care s-a aprobat Procedura ─ cadru de organizare și desfășurare a examenului de departajare a personalului la nivelul ministerului.
Prin dispoziția Inspectorului General al P. de F. nr. 265.703 din_ (f 81-82) s-a dispus organizarea și desfășurarea examenelor de departajare la nivelul structurilor P. de F. Române, în vederea numirii în funcție de execuție a personalului care a ocupat posturi de natura celor desființate în cadrul aceleiași/ aceluiași structuri/compartiment anterior reorganizării/reducerii de posturi, administrarea probei scrise (art.1 lit. b).
La art. 2 s-a precizat că examenele de departajare se organizează la nivelul fiecărei/fiecărui structuri/compartiment din cadrul unităților sau, după caz, subunităților afectate de măsurile de reorganizare instituțională, iar începând cu data de_ polițiștii afectați de reorganizare se pun la dispoziție potrivit prevederilor art. 22 alin. 8 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului (art.3).
Prin polițiștii afectați de reorganizare, în sensul art. 4, se înțelege polițiștii care au ocupat posturi de natura celor desființate în cadrul aceleiași structuri/ aceluiași compartiment, iar posturile de natura celor desființate sunt definite ca fiind posturile din aceeași categorie profesională de conducere sau de execuție, conform art. 22 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
Totodată, aferent acestei dispoziții s-a stabilit, prin anexa nr. 1, calendarul de desfășurare a activităților ce urmau să aibă loc pentru punerea în aplicare a prevederilor dispoziției Inspectorului General al P. de F. nr. 265.703 din _
Prin art. 10 din dispoziție s-a prevăzut că numirea în funcții a polițiștilor care au promovat examenul se realizează prin aplicarea prevederilor art. 22 alin. 4 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la nivelul de ierarhizare al postului deținut anterior, în limita posturilor din noua/noul structură/compartiment.
Prin art. 3 din această dispoziție s-a stabilit și faptul că, polițiștii afectați de reorganizare vor fi puși, începând cu data de_, la dispoziție, potrivit art. 22 alin. 8 din Legea 360/2002 privind statutul polițistului.
Prin dispoziția Șefului I. ui Județean al P. de F. M. nr. 1620945 din_ (f 134) s-a dispus începând cu data de_ ca reclamantul, în calitate de agent principal de poliție din cadrul I. ui Județean al P. de F. M., să fie pus la dispoziția unității ca urmare a aplicării măsurilor de reorganizare la nivelul Ministerului Administrației și Internelor prevăzute în Statul de organizare al I. ui Județean al P. de F. M. nr. 0. din_ aprobat prin Ordinul M.A.I. nr. I/652 din_ și Dispoziția I.G.P.F. nr. 0. din_, până la data de_, urmând să-și desfășoare activitatea la Compartimentul Ture Serviciu al Sectorului P. de F. V. de Sus.
În actul administrativ de punere la dispoziție s-a prevăzut că reclamantul are posibilitatea participării la examenul de departajare ce se va organiza în vederea ocupării posturilor de natura celor desființate, datele și informațiile necesare înscrierii și participării urmând a fi afișate la sediul Sectorului de Poliție de F. V. de Sus până la data de_, iar neparticiparea sau nepromovarea examenului de departajare în vederea ocupării posturilor de natura celor desființate din
cadrul structurii unde reclamantul și-a desfășurat activitatea are drept consecință încetarea raporturilor de serviciu la expirarea termenului de punere la dispoziție, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. 1 lit. j) din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului.
Reclamantul a primit un exemplar al acestei dispoziții, semnând de primire la data de_ .
Totodată i s-au stabilit reclamantului atribuțiile de serviciu aferente perioadei în care este pus la dispoziție, precum și fișa postului (filele 135-137).
La datele de_ (fila 88),_ (fila 79),_ (fila 92-94) și_ (filele 95-99) reclamantul s-a înscris și a participat la concursurile organizate în vederea ocupării locurilor rămase în schemele diminuate, fiind declarat respins la toate cele 4 concursuri.
Urmare acestui fapt și în executarea actelor administrative menționate mai sus, prin dispoziția Șefului I. ui Județean al P. de F. M. cu nr. 1658884 din_ s-a dispus, începând cu_ încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului ca urmare a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de polițist, nefiind posibilități pentru a fi ocupat într-o funcție similară în aceeași unitate sau în alte unități.
Actul administrativ a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 69 alin (1) lit. "j"; și 73 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Legii - cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea P. de F. Române, O.U.G. nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din M.A.I. pentru anul 2011, Ordinele ministrului Administrației și Internelor nr. 600/2005, nr. I/652 din_ și dispoziția I.G.P.F. nr. 0. din_ .
Conform adresei nr. 2426822/_ a Serviciului resurse umane din cadrul I. ui T. al P. de F. S. M. (fila 133), numărul posturilor de agent de poliție existente în statul de organizare al inspectoratului s-a prezentat astfel: la data de_, în statul de organizare al I. ui Județean al P. de F. M. nr. 01837535 din_, în cadrul Compartimentului Ture serviciu al Sectorului P. de F. V. de Sus erau prevăzute un număr de 78 funcții de agent de poliție; la data de_, în urma reorganizării instituționale, în statul de organizare al I. ui Județean al P. de F. M. nr. 01616012 din_ în cadrul Compartimentului Compartimentului Ture serviciu al Sectorului P. de F. V. de Sus erau prevăzute un număr de 71 funcții de agent de poliție.
În primul rând, T. observă că dispoziția Inspectorului General al P. de F. nr. 2. /_ pentru stabilirea probelor
administrate în cadrul examenelor pentru departajare în vederea numirii în funcție a polițiștilor, precum și pentru adoptarea unor măsuri organizatorice ─ dată în aplicarea Ordinului nr. 129/2011 emis de Ministerul Administrației și Internelor ─ se bucură de prezumția de legalitate. Câtă vreme reclamantul nu a supus actul administrativ normativ controlului judecătoresc direct la instanța de contencios administrativ competentă pe calea acțiunii în anulare și nici nu a invocat excepția de nelegalitate a acestui act, în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, criticile sale nu pot fi valorificate în acest cadru procesual limitat, care are ca obiect principal numai anularea dispoziției prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu.
Aceeași observație se impune și în privința actelor administrative individuale de punere a reclamantului la dispoziția unității.
Reducerea numărului de posturi finanțate în Ministerul Administrației și Internelor s-a făcut prin Legea nr. 286/2010, fiind necesară încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2011.
Prin urmare, art. 10 alin. 2 din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară nu este aplicabil speței, reducerea numărului de posturi finanțate fiind obligatorie în temeiul Legii nr. 286/2010.
Actul administrativ atacat este motivat atât în fapt cât și în drept, arătându-se condițiile în care poate fi atacat, la instanța competentă potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Reclamantul nu a învederat ce avize impuse de lege erau necesare pentru emiterea actului atacat așa încât critica sa este pur formală.
Prin actele administrative precitate s-a învederat polițiștilor puși la dispoziție consecința neparticipării sau nepromovării examenului de departajare, anume încetarea raporturilor de serviciu la expirarea termenului de punere la dispoziție.
Reclamantul a participat, pe perioada punerii sale la dispoziție, la 4 din examenele (în fapt concursurile) organizate în vederea departajării polițiștilor. Nici aceste operațiuni nu au fost atacate individual, astfel că modul de desfășurare și rezultatele acestora se bucură de prezumția de legalitate.
Mai mult, pe lângă funcția aferentă locului pe care îl deținea, reclamantul s-a înscris și a participat și la examenele aferente altor funcții pentru care existau locuri vacante, nepromovând aceste examene.
La art. 4 din dispoziția Inspectorului General al P. de F. s-a reglementat foarte clar ce se înțelege prin posturi desființate, făcându-se trimitere la prevederile art. 22 alin. 2 din Legea nr. 360/2002.
În concluzie, în speță, în mod corect s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 69 alin. 1 lit. j) din Legea nr. 360/2002 potrivit cărora încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului are loc când, în urma reorganizării activității Ministerului Administrației și Internelor sau a unei unități de poliție ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de polițistul respectiv, nu sunt posibilități pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcție similară în aceeași unitate sau în alte unități, neputându-se reține, în raport de actul atacat, existența unor neregularități care să atragă anularea acestuia.
Legea nr. 360/2002 este un act normativ special în raport cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, așa încât se aplică cu prioritate.
În ceea ce privesc criticile legate de nepublicarea ordinelor reținute printre altele ca și temei la emiterea actului administrativ atacat în prezenta cauză, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate, pe de o parte, reclamantul, făcând parte din structura pârâtei, putea oricând cere și studia ordinele respective, prezumându-se că le cunoaște, pe de altă parte, instanța reține prin analogie soluția adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 4343/_, potrivit căreia ordinul prin care a fost aprobată structura organizatorică centrală și teritorială a unei autorități publice, statele de funcții ale acesteia precum și regulamentele pentru realizarea testării profesionale a funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul acestei autorități - fiind aplicabil unor situații strict determinate și producând efecte juridice în raport cu un număr determinat/determinabil de persoane - are caracterul unui act administrativ individual iar nu al unui act administrativ normativ, nefiind prin urmare supus condiției publicării în Monitorul Oficial, prevăzută de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.
Petitele de reintegrare în funcție, de plată a drepturilor bănești aferente funcției și de repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului sunt accesorii capătului de cerere principal de anulare a dispoziției de încetare a raporturilor de serviciu, așa încât vor urma soarta principalului.
În raport de toate aceste considerente, T. va respinge ca nefondată acțiunea, reclamantul căzând în pretenții, neavând dreptul la plata cheltuielilor de judecată.
Cât privește cererea pârâtului de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, T. o va respinge întrucât, atâta timp cât înscrisurile depuse în probațiune în susținerea acestei cereri au fost depuse după lăsarea cauzei în pronunțare, acestea neputând fi puse în discuție în condiții de contradictorialitate, nu vor putea fi avute în vedere de către instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N. V. , cu domiciliul în V. de Jos, nr. 1989, județul M., în contradictoriu cu pârâtul I. T. AL P. DE F. S. M., cu sediul în S. M., str. D. V., nr. 38, județul M. .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi 30 Aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | GREFIER, | |
V. F. | N. | B. |
Red. V.F./_
Tred. N.B./_ - 4 ex.
