Sentința civilă nr. 3104/2013. Contencios. Anulare act administrativ
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator date 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR.3104
Ședința publică din 13 iunie 2013 Instanța este constituită din:
Președinte: H. I. -D., judecător Grefier: Ș. L.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul P. P. , cu domiciliul în Ș. -S., str.I., nr.96 A, Jud.Sălaj, A. F. P. A O. ȘIMLEU-S., cu sediul în Ș. -S., str.1 D. 1918, nr.23, jud. Sălaj, având ca obiect obligația de a face - restituire taxă auto.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților de la dezbateri. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, procedura de citare este legal îndeplinită, acțiunea este legal timbrată, iar părțile litigante au solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri în probațiune ori excepții de invocat instanța unește excepția inadmisibilității cererii de anulare a deciziei privind stabilirea taxei pentru poluare invocată din oficiu de instanță, cu fondul și lasă cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L :
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul P. P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. Ș.
S., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei de calcul al taxei de poluare nr. 36910 din_ emisă pârâtă, precum și obligarea acesteia la restituirea sumei de 1.439 lei, reprezentând contravaloarea taxei pentru emisiile poluante achitată în data de_ și dobânda legală calculată la această sumă, începând de la data achitării taxei și până la restituirea integrală.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a achitat la Trezoreria Ș. S. suma de 1.439 lei, cu titlu de taxa pentru emisiile poluante pentru autoturismul marca FORD tip FIESTA, cu număr de identificare Wf0hxxgajh6b63575, conform chitanței seria TS9 nr. 2880184 din data de_ .
Reclamantul a apreciat că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie în raport cu dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 90 din TCE, art. 8 din Legea nr. 554/2004.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei pentru emisiile poluante, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, actul prin care a dobândit autoturismul,
acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, dovada refuzului pârâtei de restituire a taxei.
Deși legal citată, pârâta AFP Ș. S. nu a depus întâmpinare, dar a formulat și depus cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru M.
, solicitând ca în cazul admiterii acțiunii să fie admisă și cererea de chemare în garanție. În susținere s-a arătat că taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M. .
Chemata în garanție nu a depus întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 17 mai 2013, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de anulare a Deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante nr.36910/_ .
Asupra cauzei de față, analizând înscrisurile depuse în probațiune și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Referitor la excepția invocată din oficiu, privind inadmisibilitatea primului capăt de cerere din acțiunea reclamantului, constând în anularea Deciziei de calcul al taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nr. 36910/_, instanța o apreciază ca întemeiată, datorită neexercitării de către reclamant a căii administrative de atac prevăzute de art. 205 și urm. din OG nr. 93/2003. Potrivit art.11 al. 1 ș 2 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii, de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv de la data expirării termenului legal de soluționare a cererii, de la data de la data expirării termenului de 30 de zile prevăzut de art. 2 al. 1 lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile. Pentru motive temeinice,
cererea poate fi introdusă în termen de 1 an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului verbal de conciliere, după caz. Or, în cauza de față, reclamantul nu a făcut dovada contestării la organul emitent a deciziei de calcul, anterior formulării prezentei acțiuni, ci s-a adresat pârâtei doar cu o cerere de restituire a sumei achitate cu titlu de taxă pe emisii poluante.
În privința fondului acțiunii, din actele si lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de_ reclamantul a achitat la Trezoreria Ș. S. suma de
1.439 lei, cu titlu de taxa pentru emisiile poluante pentru autoturismul marca FORD tip FIESTA, cu număr de identificare Wf0hxxgajh6b63575, conform chitanței seria TS9 nr. 2880184. Autoturismul a fost înmatriculat pentru prima dată, într-un stat membru al UE, respectiv Germania. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, reclamantul s-a adresat pârâtei AFP Ș. S., fără a primi un răspuns favorabil.
Tribunalul constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie
cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse
- în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
CJUE s-a pronunțat și în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 și, respectiv, OUG nr. 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Deși prin hotărârile pronunțate în cauzele Tatu și Nisipeanu s-a stabilit incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG nr. 50/2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei pentru emisiile poluante achitate în temeiul Legii nr. 9/2012 (care abrogă OUG nr. 50/2008), tribunalul constată că rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza Tatu sunt pe deplin aplicabile și în ipoteza circumscrisă speței de față.
Legea nr. 9/2012 instituie în locul taxei pe poluare taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementând în articolul 4 următoarele:
Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*)
Prima transcriere a fost definită de art. 2 lit. i din Legea nr. 9/2012 ca fiind - primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea in vigoare a prezentei legi, in condițiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În mod evident, prima transcriere a dreptului de proprietate este altceva decât prima înmatriculare (înscriere) în România a autovehiculelor second hand înmatriculate anterior în țări membre UE, respectiv ea reprezintă, în opinia acestei instanțe, o vânzare a unui autovehicul rulat deja înmatriculat în România, către un alt proprietar, tot în România.
Prin OUG nr.1/2012 s-a suspendat aplicarea art. 4 alin. 2 al Legii 9/2012, ceea ce înseamnă că în continuare taxele pe emisiile poluante se plătesc doar de către proprietarii de autovehicule second-hand care le achiziționează din străinătate și le înmatriculează pentru prima dată în România, adică există o discriminare care încurajează cumpărarea de autovehicule rulate din România, pentru care, după intrarea în vigoare a legii și până la_ nu se mai plătește taxa pe emisiile poluante (cu specificațiile menționate în art. 4 alin. 2), față de autoturismele cumpărate din țările UE și înmatriculate pentru prima dată în România, pentru care această taxă se plătește.
Din aceste motive, existând această discriminare generată de suspendarea art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012 prin OUG nr. 1/2012, tribunalul constată că rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza Tatu sunt pe deplin aplicabile și în ipoteza circumscrisă speței de față, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa pentru emisiile poluante a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă, pârâta AFP Ș. S. urmând a fi obligată să-i restituie taxa pentru emisiile poluante percepută necuvenit, în sumă de 1.439 lei, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății, respectiv_, și până la data restituirii integrale.
Conform prevederilor art. 21 alin 4 din Codul de procedura fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bugetului general consolidat a fost efectuată fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Principiul răspunderii patrimoniale presupune reparația in natură si integrală a prejudiciului, iar o justă reparație a prejudiciului suferit de contribuabil ca urmare a încasării și folosirii de către pârâtă a unei sume, fără temei legal, presupune restituirea nu numai a acestei
sume, ci și a dobânzii legale calculate pentru perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil.
În privința cererii de chemare în garanție, în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 1 din Legea nr. 9/2012, având în vedere că sumele achitate cu titlu de taxă pentru emisiile poluante constituie venit la bugetul
F. pentru M. și se gestionează de către chemata in garanție, tribunalul o va admite și va obliga A. F. pentru M. să achite în favoarea pârâtei A.
F. P. Ș. S. suma de 1.439 lei, reprezentând taxă pentru emisiile poluante restituită reclamantului, cu dobânda legală începând cu data de_ și până la data plății efective.
Pentru aceste motive,
În numele Legii H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite excepția inadmisibilității cererii de anulare a Deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nr.36910/_
, invocată din oficiu, și respinge cererea formulată în acest sens de către reclamant.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul P. P., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. Ș. S. și, în consecință, obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1439 lei, încasată cu titlu de taxă pe emisii poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală de la data de_ și până la data restituirii efective.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în garanție A. F. pentru M. și, în consecință, obligă chemata în garanție să achite în favoarea pârâtei A. F. P. Ș. S. suma de 1439 lei, reprezentând taxă pe poluare pentru autovehicule restituită reclamantului, cu dobânda legală de la data de_ și până la data restituirii efective.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. | ||
Pronunțată în ședință publică în data de 13 iunie 2013. | ||
Președinte, | Grefier, | |
H. | I. D. Ș. L. |
Plecat în C.O. semnează președinte Tribunal
K. M.
Red.H-I-D./_
Dact.Ș.L./_ /6 ex.