Sentința civilă nr. 3193/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINTA CIVILA Nr. 3193/2013
Ședința publică de la 22 Februarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -M. B.
Grefier M. -M. C.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei formulată de reclamant SC H.
I. R. S. și pe pârât I. C., pârât I. M., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și susținerile parților cu prilejul dezbaterii pe fond a cererii au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 8 februarie 2013, încheiere ce face parte integranta din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamanta SC H. I.
R. S. în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ și I. M. a solicitat
anularea Procesului Verbal de Cercetare nr.17250/_ întocmit de I. C. și a răspunsului nr.8198/1140/_ emis de I. M. în sensul excluderii reclamantei din categoria persoanelor vinovate de producerea accidentului de muncă din data de_ si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în data de_, în jurul orelor 17:00 la depozitul central al societății reclamante angajații acesteia efectuau activități de descărcare, sortare si pregătire pentru depozitare a materialelor venite de la clienți, precum și de pregătire a materialelor ce urmau să fie livrate către clienți.
Activitatea s-a desfășurat sub supravegherea directă a șefului de depozit, dl. Bunea I., pana în jurul orei 1630, dupa care acesta Ie-a cerut lucrătorilor să finalizeze sarcinile de lucru începute sub supravegherea sa, în vreme ce s-a deplasat la biroul sau aflat în incinta depozitului pentru a întocmi documentele zilnice.
La plecarea șefului de depozit activitatea angajaților reclamantei se desfășura în patru echipe diferite poziționate astfel: în exteriorul depozitului, în zona rampei de la hala de marketing, lucratorii Fustos losif,
N. C. și Ilea Constantin pregăteau grinzile aflate m acea zona în vederea transportării și depozitării lor în depozitul de grinzi; în exteriorul depozitului, în apropierea zonei rampei de la hala de marketing, lucrătorii Szel E., Titișan D. și Manases I. pregăteau pachete de foi cofrante în vederea transportării și depozitării lor în partea stângă a intrării de la depozitul central; în exteriorul depozitului, în apropierea zonei rampei de la hala de marketing lucrătorii V. Bucur și Nagy Francisc pregăteau panouri m vederea livrării către clienți, transportându-le și depozitându-le în depozitul
central, alți lucrători curățau și reparau panouri venite de la clienți în interiorul depozitului.
Activitatea celor patru echipe fusese organizată de șeful de depozit înainte ca acesta sa se retragă în biroul său în vederea completării documentelor din acea zi și trebuia finalizată de angajații reclamantei conform indicațiilor acestuia. În absența efectivă a șefului de depozit din zona de manevrare a materialelor, atribuțiile acestuia au fost preluate automat de șefii de echipă.
În timp ce lucrătorii din echipa sa, Fustos losif și N. C. efectuau un transport în depozitul de grinzi, lucrătorul Ilea Constantin a părăsit zona In care lucrase fără a primi vreo dispoziție de la șeful său de echipă, N. C.
.
După ce lucratorii Szel E. și Titișan D. iei au terminat de legat foile cofrante în pachet, lucrătorul Manases I. a luat cu motostivuitorul pachetul respectiv și l-a transportat în vederea depozitarii lângă gardul depozitului. Simultan, lucrătorii Szel E. și Titișan D. au luat lemnele pe care era așezat pachetul respectiv și s-au deplasat cu acestea în zona în care pachetul urma să fie depozitat. După ce a așezat pachetul In zona de depozitare de lângă gard, lucrătorul Manases I. a rămas în acea zonă pentru a aranja alte pachete depozitate cu câteva zile înainte în acel loc.
Pentru a aranja pachetele respective, lucrătorul Manases I. a executat cu motostivuitorul mai multe manevre ele deplasare în fată și în spate pentru a se poziționa perpendicular fața de pachetele pe care urma să le ridice. La fiecare manevră de mers cu spatele, înainte de a executa manevra, Manases I. semnaliza începerea manevrei cu un claxon.
În vreme ce executa una dintre manevrele de mers cu spatele Manases
I. a trecut cu roata din stânga spate a motostivuitorului peste abdomenul lucrătorului Ilea Constantin, la momentul producerii accidentului motostivuitorul se deplasa cu viteză redusa, incidentul s-a produs în jurul orei 17:10.
Ca și In cazul celorlalte manevre de mers cu spatele, Manases I. s-a uitat în spate și a semnalizat cu un claxon începutul manevrei. De asemenea, la momentul producerii accidentului, motostivuitorul era dotat cu un sistem de semnalizare vizuala a manevrelor de mers cu spatele, sistem ce era funcțional Mat mult, la acel moment victima era poziționată cu fața către motostivuitor.
Prima persoana care a observat producerea accidentului a fost lucrătorul Szel E., care a auzit strigătele victimei și a anunțat imediat pe lucrătorul Manases I. si oprească motostivuitorul. Manases I. a oprit imediat, a mutat de îndată motostivuitorul de pe abdomenul victimei și a acordat acesteia primul ajutor.
Auzind strigatele, la locul accidentului s-a deplasat și lucrătorul Tîtișan D. care a sunat de îndată la numărul de urgență 112 și a anunțat producerea accidentului In scurt timp a venit și lucrătorul Nagy Francisc, care l-a anunțat pe șeful de depozit în legătură cu producerea accidentului.
în aproximativ 15 minute de la apelul lui Titișan D. la locul accidentului a venit un echipaj SMURD, Pentru a permite accesul echipajului, Titișan D. a mutat motostivuitorul într-o altă zonă.
In ciuda eforturilor depuse echipajul SMURD nu a reușit să resusciteze victima, constatând decesul acesteia la ora 18:05. Potrivit constatărilor preliminarii ale Institutului de Medicină Legală C. -Napoca reținute în buletinul nr. 7939/111/552 din_, moartea lucratorului Ilea
Constantin a fost una violentă și s-a datorat "hemoragiei interne prin rupturi pluriviscerale și fracturi multiple" survenite în urma accidentului.
Având în vedere cauzele reținute mal sus, inspectorii din cadrul I. C. au apreciat că persoanele răspunzătoare pentru producerea accidentului ar fi conducerea H., Manases I. și Ilea Constantin, în consecința, în baza PVC inspectorii I. C. au întocmit procese verbale de constatare a contravențiilor
Având în vedere faptul că inspectorii I. C. au aplicat în mod eronat prevederile legale atunci când au stabilit că reclamanta H. în calitate de angajator, ar avea vreo culpă în legătură cu producerea accidentului, aceasta s-a adresat cu plângere Inspecției Muncit solicitând revocarea PVC și refacerea cercetării.
În realitate, însă, H. a depus toate diligentele necesare și a luat toate măsurile raționale și previzibile pentru a oferi angajaților săi un mediu de lucru cât mai sigur.
Inspectorii !TM C. și I. M. au apreciat că accidentul s-ar fi produs preponderent din culpa H. care, în calitate de angajator, nu ar fi luat toate măsurile necesare pentru a asigura angajaților săi securitatea și sănătatea în muncă.
Reclamanta în calitate de angajator, a respectat întocmai obligațiile ce îi reveneau potrivit Legii nr. 319/2006 și actelor administrative normative emise in vederea aplicării acestei legi.
Simpla speculație a inspectorilor I. C. în sensul că ar fi fost posibil ca accidentul să fi putut fi evitat dacă motostivuitorul ar fi fost dotat și cu oglinzi retrovizoare exterioare nu poate conduce la concluzia ca H. nu ar fi respectat dispozițiile HG 1148/2006. Art. 3.1*6 lit. d) nu instituie obligația angajatorului de a dota echipamentele de muncă cu autopropulsare cu toate dispozitivele auxiliare, ci prevede doar că angajatorul trebuie să asigure dispozitive auxiliare adecvate pentru îmbunătățirea vizibilității. Or, sub acest aspect, H. și-a îndeplinit obligația prevăzuta de lege.
De asemenea, sunt complet nefondate și susținerile Inspecției M. în sensul că, potrivit cărții tehnice a motostivuitorului, acesta ar trebui dotat n mod obligatoriu cu oglinzi retrovizoare interioare și exterioare. Din cuprinsul cărții tehnice a motostivuitorului rezultă că dotarea cu oglinzi retrovizoare reprezintă o dotare opțională și nicidecum una obligatorie.
Având în vedere natura activității desfășurate de H. în zona in care s-a produs accidentul subscrisa nu avea nici obligația legali și nici posibilitatea de a marca căi de acces în acea zonă.
Așa cum rezultă din situația de fapt dovedită de probele administrate în fața inspectorilor I. C. accidentul s-a produs din culpa victimei care a încălcat atât normele legale în vigoare, deplasându-se în mod imprevizibil într-o altă zonă decât cea în care își desfășura activitatea. Victima, deși era la rândul sau stivuitorist autorizat s-a pus singura în pericol, deplasându-se intempestiv într-o zonă în care colegul său, care manevra motostivuitorul la acel moment nu a avut posibilitatea și timpul necesar să o observe și să o evite.
Inspectoratul Teritorial de Muncă C. și I. M.
au formulat întâmpinare solicitând respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată înaintată de reclamantă.
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor și a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare și, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.
Persoanele împuternicite, potrivit legii, să efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul să ia declarații scrise, să preleveze sau să solicite prelevarea de probe necesare cercetării, să solicite sau să consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat să le pună la dispoziție în condițiile legii.
Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experți sau specialiști, cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competențe potrivit prevederilor legale să efectueze expertize tehnice, iar aceștia trebuie să răspundă solicitării.
Expertizele tehnice întocmite vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului.
Atunci când norma impune Inspectoratului Teritorial de Muncă să întocmească procesul-verbal de cercetare a evenimentului, acesta va conține și propuneri de aplicare a unor sancțiuni sau de trimitere a dosarului împreună cu Procesul - verbal către organele de cercetare penală, pentru a stabili dacă există fapte de natură penală care au dus la producerea accidentului.
Procesul verbal de cercetare a evenimentului nr. 17250/_ stabilește împrejurările și cauzele producerii evenimentului din data de_ soldat cu decesul numitului Ilea Constantin, fost angajat al SC H. I.
S. . De asemenea, inspectorii de muncă au constatat care sunt reglementările încălcate și ce măsuri trebuie luate pentru evitarea unor accidente similare.
Cercetarea evenimentului s-a efectuat în perioada: 10.10 -_ ,
20.10 -_ si 07.12 -_ la locul producerii evenimentului - platforma betonată din fața depozitului central al societății S.C. H. I. R.
, situat în comuna Apahida, sat Dezmir, str. Criseni, FN, județul C., în incinta SC CENTRUL AGRO TRANSILVA. A C. SA.
În data de_, conform declarațiilor aflate la dosar, activitatea la depozitul central al societății a început la ora 8:00, prin repartizarea sarcinilor de lucru pe echipe de lucru, repartizare făcută de către șeful de depozit, domnul Bunea I. . De la ora 8:30, până la aproximativ, ora 16:20 s- au desfășurat activități de descărcare, sortare si pregătire pentru depozitare a materialelor venite de la clienți si in paralel lucrări de livrare marfa pentru un client. Datorită faptului ca în această zi volumul de marfa venită de la clienți a fost foarte mare, șeful de depozit, de comun acord cu lucrătorii, au hotărât să efectueze ore suplimentare, până se depozitează toată marfa primită.
În jurul orei 16:00, echipa formată din lucrătorii: Fustos Iosif, Ilea Constantin si N. C. (stivuitorist), au pregătit o livrare care s-a finalizat in jurul orei 16:10. După finalizarea acestei operații, echipa formată din cei trei lucrători s-a ocupat de pregătirea grinzilor aflate în zona rampei de la hala de marketing în apropierea echipei formate din Szel E., Titișan D. si Manases I., in vederea transportării și depozitării acestora in depozitul de grinzi, aflat la aproximativ 350 - 400 m, față de intrarea depozitului central.
La un moment dat, în timp ce Manases I. executa o manevră de mers cu spatele îl accidentează mortal pe Ilea Constantin. întorcându-se
spre zona de unde a auzit strigătul, acesta ii vede pe Ilea Constantin în spatele stivuitorului, în șezut, lăsat puțin pe spate, cu mâna dreaptă pe contragreutatea stivuitorului. Roata din stânga spate a stivuitorului era pe abdomenul lui Ilea Constantin, stivuitorul deplasându-se spre pieptul lui Ilea Constantin. în acel moment Szel E. a strigat și a făcut semne pentru a- l atenționa pe Manases I. de cele întâmplate.
Conform cercetării efectuate la fața locului, a declarațiilor și a actelor aflate la dosarul de cercetare a evenimentului, cauza producerii accidentului este neasigurarea de către angajator a echipării corespunzătoare a motostivuitorului marca STILL, model R70- 50, implicat in eveniment. Motostivuitorul era dotat cu oglinda retrovizoare interioara, dar datorită poziționării acesteia și a poziției pe scaun a stivuitoristului, în oglinda exista un unghi mort care nu permite vizualizarea întregului câmp din spatele stivuitorului.
Expertiza efectuată de d-ul I. M., în calitate de expert tehnic judiciar cu specialitatea auto relevă că: " Potrivit HG 1146/2006, atunci când câmpul de vizibilitate directă a conducătorului este necorespunzător din punctul de vedere al securității, acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunătățirea vizibilității."
Măsura care trebuia luată de către reclamantă, în această situație, era aceea de a echipa cu oglinzi retrovizoare exterioare stivuitorul pentru ca
"unghiuri moarte" să nu existe, iar vizibilitatea să nu fie obturată.
Angajatorul nu a asigurat dotarea motostivuitorului cu oglinzi retrovizoare exterioare, deși in cartea tehnica a echipamentului, la capitolul Caracteristicile echipamentelor suplimentare (opțiuni), subcapitolul Dotarea cabinei, este specificata dotarea cu: "Oglinzi retrovizoare in exterior si interior" (anexa nr.53, fila 129), incalcandu-se prevederile art. 3.1.6, lit.d, din anexa nr.l la HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea in munca de către lucratori a echipamentelor de munca, care stipulează: "Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a căror deplasare poate provoca riscuri pentru lucratori, trebuie sa indeplineasca următoarele condiții: d) atunci când câmpul de vizibilitate directa a conducătorului este necorespunzator din punctul de vedere al securității, acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunătățirea vizibilității/", coroborat cu prevederile art. 13, lit. q) din Legea securității si sănătății in munca, nr.319/2006 conform căruia: "In vederea asigurării condițiilor de securitate si sănătate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sănătatea lucratorilor. "
Susținerile reclamantei cu privire la lipsa obligațiilor pentru dotarea cu oglinzi retrovizoare exterioare, nu pot fi primite;dispozițiile imperative ale normei obligă angajatorii să adopte acele măsuri care să protejeze viața și sănătatea lucrătorilor; caracterul opțional al dotărilor motostivuitorului nu poate fi invocat ca un motiv de exonerare de răspundere în luarea acestor măsuri; faptul că utilajul avea un "unghi mort" era cunoscut de către lucrători, chiar de către manipulantul Manases I. .
Reclamanta încearcă să itereze faptul că autorizația de funcționare emisă de ISCIR acoperă propria lipsă de prevedere în sensul în care autorizația în sine nu ar mai permite efectuarea de dotări ulterioare verificărilor ISCIR .
O altă cauză care a concurat la producerea accidentului o constituie faptul ca angajatorul nu a delimitat corespunzător zonele periculoase din cadrul societății incalcandu-se prevederile punctului 21.1 si punctului 12.5, din Anexa nr.l, la HG 1091/2006 privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru locul de munca. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizați sa pătrundă în zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie marcate clar.
Reclamanta susține fără temei că depozitul de materiale, locul producerii evenimentului, nu ar constitui o "zonă periculoasă". Or, tocmai specificul activității de manipulare de mărfuri grele, constituie un pericol pentru acele persoane care se deplasează în zonele de manevră. Riscul răsturnării stivelor de marfa, a colilor de material metalic, a grinzilor suprapuse, etc., reprezintă suficiente "motive" pentru ca angajatorul să asigure zona de lucru cu mijloace care să împiedice accesul neautorizat al persoanelor, în speță în momentul activității, de ridicare, stivuire, transport. In zonele din afara depozitului propriu, in care S.C. H. I. R.
S. își desfășura activitatea, inclusiv in zona in care s-a produs accidentul, nu exista marcaje corespunzătoare ale cailor de circulație, încălcându-se prevederile punctului 2, din Anexa nr. 5, la HG 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sănătate la locul de munca.
Marcarea căilor de circulație în afara depozitului, pe suprafețele pe care se deplasează utilajele de ridicat sau alte utilaje ale reclamantei este foarte importantă.
Aceste marcaje au rolul de a organiza circulația acestor utilaje obligând conductorii să respecte acest traseu și pe ceilalți participanți la trafic îi atenționează că în zona există acces al utilajelor care deservesc depozitul.
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul - verbal de cercetare nr. 17250/_ întocmit de I. C. și a răspunsului nr. 8198/1140/_ emis de I. M., s-a stabilit că SC H. INFRASTUCTURE R. S., în calitate de angajator, nu a respectat prevederile din domeniul securității și sănătății în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă, situație care a condus la producerea evenimentului a cărui victimă a fost lucrătorul Ilea Constantin.
Apreciem că, concluziile reținute de inspectorii I. C. și confirmate de
I. M. sunt netemeinice, pentru următoarele considerente:
În privința cauzei principale a accidentului, și anume, neasigurarea de către angajator a echipării corespunzătoare a motostivuitorului marca STILL, model R70-50 ( respectiv ar fi trebuit să asigure dotarea motostivuitorului și cu oglinzi retrovizoare exterioare ), apreciem că este infirmată de probele administrate în cauză, din care rezultă că H. și-a îndeplinit întocmai obligația prevăzută de art. 3.1.6 Ht. d) din Anexa nr. 1 la HG 1146/2006 coroborat cu dispozițiile art. 13 lit. q) din Legea nr. 319/2006.
Astfel, din cuprinsul cărții tehnice a motostivuitorului marca STILL, model R70-50 rezultă că dotarea cu oglinzi retrovizoare reprezintă o dotare opțională, nicidecum una obligatorie. Așadar, producătorul utilajului consideră că operarea acestuia în condiții de siguranță nu necesită dotarea obligatorie cu oglinzi retrovizoare laterale.
Motostivuitorul avea autorizație de funcționare emisă de ISCIR, scadența următoarei verificări tehnice în utilizare fiind la data de_ .
Astfel, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 64/2008, motostivuitorul aparținând H., autorizat ISCIR, respecta la momentul accidentului inclusiv dispozițiile art. 3.1.6 lit. d) din Anexa nr. 1 la HG 1146/2006. Acest fapt a fost reconfirmat de inspectorul ISCIR, ing. loan Dulf, prin Procesul- verbal întocmit la data de_, așadar la câteva zile după producerea accidentului.
Mai apoi, I. M. apreciază în mod netemeinic că "chiar dacă Manases I. ar fi claxonat ia începerea manevrei de dat cu spatele, acest lucru putea fi interpretat de către victima IIea Constantin, ca o atenționare la deplasarea normală, cu fața, a unui alt participant la trafic din acel moment". Or, din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă cu claritate că șoferul motostivuitorului claxona numai pentru atenționarea manevrei de mers cu spatele. De altfel, la momentul producerii accidentului lucrătorul Manases I. nu se putea deplasa cu motostivuitorul decât în spate, în fața sa fiind pachetele de foi cofrante pe care le aranja.
Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul judiciar ing. Moldan I. și necontestată de părți, precum și răspunsului expertului la precizările solicitate de I. C., la momentul producerii accidentului, motostivuitorul era dotat în conformitate cu prevederile legale, dotarea cu oglinzi retrovizoare exterioare reprezentând o opțiune suplimentară facultativă.
Prin urmare, inspectorii I. C. au reținut, în vădită contradicție cu concluziile raportului de expertiză, și fără a avea o opinie în sens contrar din partea unui specialist, că motostivuitorul nu ar fi fost dotat în mod corespunzător pentru a putea fi utilizat în condiții de siguranță iar împrejurarea că ulterior producerii accidentului, H. a hotărât dotarea motostivuitoarelor cu camere video pentru deplasarea cu spatele nu poate reprezenta o recunoaștere a culpei la momentul producerii accidentului în sensul că utilajul implicat nu ar fi fost dotat în conformitate cu prevederile legale.
Atât prin raportare la cartea tehnică a motostivuitorului, cât și prin raportare la condițiile prevăzute de lege pentru emiterea autorizației de funcționare de către ISCIR, oglinzile retrovizoare exterioare și camerele video reprezintă dotări suplimentare opționale, iar nicidecum obligatorii.
De asemenea, nu poate fi reținută susținerea Inspecției M. potrivit căreia "observația că operatorul motostivuitorului trebuie să privească întotdeauna în direcția de deplasare este corectă (aspect menționat în IPSSM
nr. 61), dar numai după ce s-a asigurat corespunzător, fapt care nu s-a putut realiza datorită lipsei oglinzilor retrovizoare exterioare". "Asigurarea corespunzătoare" poate fi efectuată și fără existența oglinzilor exterioare, regula prescrisă fiind una care vizează exclusiv conduita pe care trebuie să o aibă operatorul motostivuitorului, iar nu dotările motostivuitorului.
Pe cale de consecință, din cele de mai sus reiese că nu există nicio normă legală care să stabilească în sarcina H. obligația de a dota motostivuitorul cu alte dispozitive decât cele prevăzute în condițiile pentru emiterea autorizației de funcționare de către ISCIR.
Reclamanta nu a încălcat dispozițiile pct. 21.1 și 12.5 din anexa 1 la HG 1091/2006 coroborate cu prevederile art. 39 al. 9 lit. j din Legea 319/2006 . Aceasta deoarece accidentul s-a produs în plan orizontal ca urmare a deplasării în condiții normale de manevrare a motostivuitorului, neexistând "riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte. "
Astfel, producerea accidentului de muncă nu a fost nicidecum favorizată de zona în care a intervenit, zona respectivă nereprezentând o zonă periculoasă în care să existe de plano riscul producerii de accidente de muncă. Nu se poate reține, așadar, obligația H. de a delimita în mod corespunzător această zonă ca zonă periculoasă.
Susținerile pârâtei I. M. în sensul că inspectorii I. C. ar fi avut în vedere definiția prevăzută de art. 2 lit. c) din HG nr. 1146/2006 potrivit căreia zona periculoasă ar fi "orice zonă din interiorul și/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezența unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea și securitatea sa" sunt greșite
întrucât dispoziția legală invocată nu este incidență în speța.
Apoi, în PVC nu se indică nicio normă legală care să prevadă obligația
H. de a stabili și marca anumite căi de circulație în zona în care s-a produs accidentul. Textul de lege indicat de inspectorii I. C. nu stabilește care sunt situațiile în care căile de circulație trebuie marcate de către angajator, ci doar modalitatea în care acestea trebuie marcate.
Astfel, cum reiese din declarațiile martorilor și din celelalte probe din dosarul de cercetare, dispozițiile cuprinse în Anexa nr. 2 la HG 1146/2006 au fost respectate întocmai de către H. și lucrătorii săi: activitatea lucrătorului care manevra motostivuitorul și a colegilor care-l ajutau a fost organizată de către șeful de depozit la momentul desemnării membrilor echipei care să se ocupe de transportul pachetelor de foi cofrante; fiecare manevră de mers cu spatele era semnalizată printr-un claxon de către conducătorul motostivuitorului. Mai mult, motostivuitorul era dotat cu un sistem suplimentar de avertizare vizuală a manevrei de mers cu spatele; victima făcea parte dintr-o altă echipă care nu executa lucrări în zona de acțiune a motostivuitorului implicat în accident, prezența sa la locul accidentului fiind un eveniment inexplicabil și imprevizibil; zona în care era manevrat motostivuitorul implicat în accident nu reprezenta o zonă de trecere către alte zone de lucru.
Nu în ultimul rând, trebuie amintit faptul că prin Rezoluția din data de_ în dosarul penal nr. 9223/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Manases I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.
178 alin. (1) și (2) C.pen. (ucidere din culpă în formă calificată prin nerespectarea normelor de disciplină și securitate în muncă).
Potrivit referatului care a stat la baza soluției dispuse prin rezoluție, scoaterea de sub urmărire penală s-a impus datorită faptului că "există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei și anume cel prevăzut de art. 47 Cod Penai, cazul fortuit, accidentul fiind rezultatul unei împrejurări care nu putea fi prevăzută".
Rezoluția infirmă astfel concluziile inspectorilor I. C. cu privire la cauzele producerii accidentului, reținând că acesta este rezultatul cazului fortuit.
În acest context putem discuta și de incidența art. 22 al. 1 C. pr. pen deoarece există o soluție definitivă pe latura penală a faptei care indică în mod clar că "; accidentul este rezultatul unei împrejurări care nu putea fi prevăzută".
Mai apoi, în PVC s-a reținut în mod greșit că H., în calitate de angajator, ar fi parțial responsabilă pentru producerea accidentului de
muncă din data de_ . În realitate, H. nu a contribuit prin acțiunile sau omisiunile sale la producerea accidentului, reclamanta luând toate măsurile prevăzute de lege pentru a asigura securitatea și sănătatea în muncă a angajaților săi.
Lucrătorii H. erau instruiți în mod corespunzător cu privire Ia normele de securitate și sănătate în muncă, iar societatea a luat toate măsurile organizatorice prevăzute de lege în acest sens.
Pe cale de consecință, în raport de toate argumentele avute în vedere mai sus, instanța, în temeiul art. 8-18 din Legea 554/2004 va admite acțiunea reclamantei așa cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta SC H. I. R. S.
, cu sediul procesual ales la SCA ȚUCĂ, ZBÂRCEA & ASOCIATII în B. ,
S. N.T., A. de V., nr. 4-8, et.8, America House, în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ, cu sediul în C. - Napoca, str. G. C. nr. 2, jud.C. și I. M. , cu sediul în B., str. M. V. nr. 14, sector 2.
Dispune anularea procesului-verbal de cercetare nr. 17250/_ întocmit de I.T.M. C. si a răspunsului nr. 8198/1140/_ emis de I.
, în sensul excluderii H. din categoria persoanelor vinovate de producerea accidentului de muncă din data de_ si a înlăturării sancțiunilor aplicate reclamantei.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Februarie 2013.
Președinte,
-M. B.
Grefier,
M. -M. C.
Red.AMB
Tehnored.VAM 5 ex./_
