Sentința civilă nr. 500/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.500/_
Ședința publică din data de 11 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. AL H.
GREFIER: D. B.
S-a luat în examinare-în vederea pronunțării, acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta U. "B. B. " în contradictoriu cu pârât C. N. DE D. A Î. P. ȘI T. - O.
I. PENTRU P. O. S. D. R. U., având ca obiect anulare act administrativ PV de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea constată că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în Încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință..
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta U. "B. B. " a chemat în judecată pe pârâtul C. N. DE D. A Î. P. ȘI T. - O. I. PENTRU P. O.
D. R. U. solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. CNDIPT-OI/172 din_ și a creanțelor stabilite prin acest act administrativ; anularea deciziei de respingere a contestației administrative nr. 119 din_ emisă de CNDIPT-OI; suspendarea executării actului administrativ proces-verbal nr. CNDIPT-OI/172 din_, până la soluționarea definitivă a cauzei.
În esență, reclamanta a relevat că măsura administrativă adoptată nu a fost adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit de OUG nr.66/201. Mai mult, retragerea finanțării în raport de date care erau cunoscute și asumate de autoritatea administrativă la data acordării facilităților de plată contravine principiului securității juridice .Măsura adoptată de autoritatea administrativă a fost contestată și din perspectiva nerespectării standardelor impuse de principiul proporționalității.
Pârâtul O. ul I. C. N. de D. a învățământului P. si T. prin întâmpinarea formulată s-a opus admiterii acțiunii.
Deliberând asupra cererii deduse judecății instanța reține următoarele
:
Reclamanta a solicitat instanței suspendarea executării Procesului- verbal nr. CNDIPT-OI/172/_, arătând că solicitarea se circumscrie condițiilor cumulative prevăzute de Legea nr. 554/2004 .în susținerea cererii a
relevat că autoritatea administrativă avea obligația, în temeiul art. 53 alin. (1) și
(3) din O.U.G. 66/2011, să investigheze aparențele și considerațiile CE și doar dacă, în urma unor investigații efective s-ar fi descoperit nereguli, motivate în fapt și în drept conform cu art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011, corecțiile financiare ar fi putu fi stabilite. Or, Procesul-verbal nr. CNDIPT-OI/172/_ nu cuprinde motivele de fapt ale stabilirii creanțelor și nici normele de drept material a căror încălcare conduce la stabilirea creanțelor. Pe fond, presupusele neeligibilități nu există, cheltuielile îndeplinind toate cele 4 condiții stipulate de art. 2 din H.G. nr. 759/2007 pentru a fi eligibile.
Totodată s-a relevat că executarea actului administrativ este de natură să producă o perturbare imediată, gravă și previzibilă, a activității instituției publice de învățământ superior.
Pentru a admite cererea privind suspendarea, în temeiul art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004 trebuie îndeplinite următoarele două condiții: cazul bine justificat și paguba iminentă.
Cazul bine justificat, adică îndoiala serioasă în privința legalității actului.
Notiunea de caz bine justificat are o definitie legala reglementata prin dispozitiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea 554/2004 care prevede ca, prin caz bine justificat se inteleg ,,împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ,,.
În concret, pentru analiza acestei condiții este necesar să se identifice argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ din litigiu. În alți termeni, pentru a interveni suspendarea pe cale judecătorească a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate, care să creeze o îndoială rezonabilă privind prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ, fără a fi necesar a răsturna această prezumție - răsturnare care se poate petrece în fața instanței care examinează cererea în anularea actului administrativ.
Tocmai prin crearea unei îndoieli serioase a prezumției de nelegalitate de care se bucură actul administrativ se justifică suspendarea efectelor actului contestat.
Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însuși titlu executoriu.
Principiul legalității actelor administrative presupune însă, atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea, suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atâta timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
În considerarea celor două principii incidente în materie - al legalității actului administrativ și al executării acestuia din oficiu - suspendarea executării
constituie însă, o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
Existența cazului bine justificat nu presupune prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o asemenea cerință și interpretare ar echivala cu prejudecarea fondului cauzei.
În cazul suspendării actului instanța este chemată să realizeze o analiză de aparență a legalității, fără a influența și afecta fondul cauzei, dar aceasta nu înseamnă că instanța este scutită de la analiza tuturor argumentelor de fond care ar putea arunca un dubiu asupra legalității actului. Obligația instanței de a răspunde punctual tuturor aspectelor invocate subzistă și în cazul suspendării actului atacat, pentru a asigura justițiabilul de faptul că instanța și-a creat o imagine de ansamblu asupra actului, cu atât mai mult cu cât în asemenea situații verificarea legalității este doar una aparentă.
Ori din pipăirea motivelor de nelegalitate invocate aparent se creează prezumția unei lipse de legalitate in emiterea actului administrativ contestat.
Problema pagubei iminente nu poate fi dispensată de aceea a cazului bine justificat. Această condiție este cerută de către legiuitor pentru a se aprecia asupra influenței pe care un act, posibil nelegal, o poate produce asupra patrimoniului celui în cauză, prin punerea sa în executare mai înainte de verificarea legalității actului. Doar producerea unui prejudiciu poate justifica suspendarea unui act aparent nelegal, iar nu constatat ca nelegal.
Executarea acestor acte, mai înainte ca instanța să judece cererea privind anularea acestor acte, este de natură să ne cauzeze un prejudiciu material concret, în condițiile în care, la o analiză în aparență, aceste acte administrative sunt nelegale. Problema pagubei iminente trebuie abordată în contextul particular al fiecărei cauze, pornind de la analiza modului în care executarea actului posibil ilegal afectează părțile în cauză și de la condițiile în care paguba ar putea fi acoperită în situația constatării nelegalității actului.
Se ajunge astfel al un dezechilibru între păstrarea efectelor actului posibil ilegal și gradul de afectare al reclamanților prin producerea efectelor acestui act. In cazul concret dedus judecatii exista imprejurari legate de starea de fapt si de drept care ridica serioase semne de indoiala fata de legalitatea actului administrativ a caror suspendare se cere.
În ceea ce privește paguba iminentă, trebuie avută în vedere Recomandarea nr. R(89)8 adoptată la data de 13 septembrie de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materia administrativă.
Recomandarea consideră că este de dorit să fie asigurată persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie și că autoritățile administrative acționează in numeroase domenii iar activitățile lor sunt de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor.
Recomandarea a apreciat că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite circumstanțe, cauza persoanelor un real prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îi impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
La nivel european, actul administrativ este privit ca orice măsură sau decizie de ordin individual luată în exercitarea puterii publice și de natură a produce efecte directe asupra drepturilor, libertăților sau intereselor persoanelor.
În acest context, recomandarea anterior citată, pe deplin aplicabilă României membru al Consiliului Europei arată că instanțele chemate să decidă măsuri de protectie provizorie vor tine cont de ansamblul circumstantelor și intereselor prezente, asemenea măsuri putând fi acordate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de
reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de nelegalitatea actului administrativ.
Tot astfel, s-a apreciat că pentru autoritatea publică, suspendarea actului administrativ nu are consecințe negative deoarece scopul urmărit nu este înlăturat ci eventual, doar amânat până la pronunțarea cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, motiv pentru care suspendarea executării actului administrativ trebuie preferată.
Instanța consideră că argumentele ample ale reclamantei cu privire la nelegalitatea și netemeinicia actului administrativ emis de pârâtă și care urmează a fi puse în executare sunt aparent valabile și justifică măsura suspendării, coroborând aceste susțineri cu materialul probator administrat în cauză.
Pentru aceste considerente curtea va Dispune suspendarea executării procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. CNDIPT-OI/172 din_ până la soluționarea definitivă a cauzei.
În ceea ce privește fondul raportului juridic litigios curtea reține următoarele:
Reclamanta este beneficiara contractului de finanțare nr.
POSDRU/7/2.1/S/1 încheiat cu M. Muncii, Familiei și Egalității de Șanse.
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. CNDIPT-OI/172/_, reclamantei i s-au imputat nereguli apărute pe parcursul implementării contractului de finanțare nr. POSDRU/7/2.1/S/1, fiind stabilite în sarcina sa corecții financiare, reprezentând creanțe bugetare de restituit din valoarea finanțării aprobate, până la concurența sumei de 288.240,34 lei.
În baza prevederilor art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011 reclamanta a formulat contestație administrativă, contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. 119/_
.
Proces-verbal a fost încheiat în baza verificărilor efectuate de către echipa de control formată din ofițeri de verificare proiecte, luând în considerație raportului final emis de Comisia Europeană privind Auditul de sistem pentru
<2007RO051PO001> <POSDRU-dezvoltarea resurselor umane-, A-REF N*<2012- 1445> realizat EMPE4 în care simt semnalate anumite cheltuieli neeligibile realizate în implementarea proiectului POSDRU/7/2.1/S/4303.
Pornind de la aceste premise pârâta a reținut că :
●Reclamanta nu a justificat prin rapoarte de activitate sau prin alte documente justificative, costurile ridicate aferente resurselor umane în consecință aceste cheltuieli au fost calificate drept excesive / neproporționale cu activitățile efectuate.
●De asemenea salariile în valoare totală de 2.572,33 euro acordate numiților Kadar Mogor, Dumitru Martis, Oprea N. au fost considerate cheltuieli neeligibile.
●Preluând constatările raportului de audit, s-a reținut( în actul de control )că membrii personalului au 2 contracte de muncă simultan( unul cu normă parțială în cadrul proiectului și altul cu normă întreagă în cadrul universității) o parte dintre angajații care lucrează la proiectele testate, fiind implicați în derularea mai multor proiecte.
Autoritatea a mai relevat că reclamanta nu a prezentat elemente suplimentare care să justifice caracterul obiectiv al tuturor cheltuielilor aferente resurselor umane implicate în derularea proiectului întrucât pentru aceleași activități efectuate, o persoană beneficiază de două salarii.
●În ceea ce privește sumele forfetare pe student primite de către profesori pentru stagiile de practică s-a statuat că documentele prezentate nu explică nivelurile diferite de remunerație ( care ating în unele cazuri până la 900%). S-a considerat că sumele forfetare acordate trebuie să fie aliniate la valoarea inițiala de 24,6 RON/stude M, diferențele fiind considerate neeligibile .
Având în vedere toate aceste constatări s-au dispus măsuri de constatare și recuperare a sumelor reprezentând cheltuieli neeligibile și a accesoriilor aferente, în conformitate cu prevederile cap. III din O.U.G. nr. 66/2011.
CNDIPT_OIPOSDRU a luat măsurile, desfășurând activitatea de control în perioada_ -_, verificările efectuate de către echipă s-au concluzionat prin emiterea Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, iar la verificările efectuate au fost folosite informațiile de la vizita la fata locului (care a avut loc în data de 31.10-_ ).
Finanțarea
are natura unui contract administrativ ale cărei clauze sunt stabilite atât pe cale reglementară, prin lege, cât și pe cale convențională.
Poziția de superioritate a subiectului autoritate publică, determină posibilitatea ca acesta să poată modifica sau desființa unilateral contractul, atunci când interesul public o cere.
Principiul revocabilității actelor administrative apare ca un efect firesc al trăsăturii administrației publice și al rațiunii însăși de a fi a actelor administrative.
Contractelor administrative li se aplică un regim juridic comandat de dreptul public
Este adevărat că principiul securității juridice nu poate proteja comportamentul culpabil al beneficiarului actului administrativ .
Astfel, pot fi oricând revocate actele administrative legale pe parcursul executării cărora particularul dă dovadă de un comportament culpabil și anume: destinatarul actului nu respectă legislația aplicabilă, schimbă natura activității sale, permisă de actul favorabil în cauză, nu îndeplinește condițiile care i-au fost impuse prin actul administrativ) .
În aceste situații, administrația sancționând comportamentul administratorului, poate pronunța revocarea cu efecte ex nunc actului administrativ respectiv.
Revocarea actelor administrative este o instituție care se află la confluența două principii ale dreptului: principiul legalității și principiul securității actelor juridice.
Întinderea dreptului de revocare de care beneficiază autoritățile administrative este mai extinsă sau mai redusă, în funcție de raportul existent între cele două principii.
Conform art. 21 din OUG 66/2011:"; procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe.";
Privilegiul denunțării contractului de finanțare derivă din prevederile art.36, 34, 21 din OUG 66/2011.
Evident, desființarea unilaterală nu poate fi declanșată automat în virtutea unor fapte materiale, ori a unor transformări în realitatea înconjurătoare, ea trebuie să fie obligatoriu rodul unei manifestări de voințe exprese făcută cu scopul de a lipsi de efecte juridice un alt act administrativ.
Ea atrage nu numai încetarea efectelor juridice ale unui act administrativ, dar concomitent și dispariția acestuia din ordinea juridică.
Potrivit art.2 alin.1 lit. n) din OUG nr.66/2011 care definește principiul proporționalității - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv;
Principiul proporționalității a fost instituit pentru protejarea particularilor împotriva arbitrariului sau a superficialității.
Pentru a-și putea exercita atribuția de control al legalității actelor administrative potrivit art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța de judecată de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ.
Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale, cum este cazul în speță.
Obligația de motivare joacă un rol deosebit ,în special, în cadrul controlului puterii discreționare .
Exigența motivării permite reconstituirea raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea lui. A motiva implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea deciziei și aprecierea legalității sale.
Curtea reține că
constatările cuprinse în raportului final privind auditul de sistem pentru <2007RO051PO001> <POSDRU- dezvoltarea resurselor umane>, A-Rep N*<2012-1445> recomandă verificarea unor aparențe și nu certificarea forțată a acestora.
Aspectele evidențiate în raportul amintit mai sus nu semnalează certitudinea unor cheltuieli neeligibile, ci recomandă efectuarea unor verificări suplimentare cu privire la anumite cheltuieli care în aparență pot conduce la neeligibilități.
Aceste recomandări, în lipsa unui suport faptic constatat obiectiv, nu constituie ele însele temeiuri de natura celor evocate în cuprinsul art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011.
Motivele de fapt sunt împrejurările concrete care stau la baza încadrării ca neregulă a unei activități întreprinse de beneficiar. Acestea trebuie să ia forma unei expuneri clare și ordonate a faptelor, să fie strict legate de acțiunile beneficiarului.
Echipei de control delegate de O. ul I. îi revenea obligația de a stabili în mod concret eventualele erori apărute în implementare, în conformitate cu art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011. Această obligație nu a fost îndeplinită, activitatea de constatare rezumându-se la preluarea unor recomandări, ca motive de fapt.
Neregulile de sistem nu constituie motive de fapt pentru constatarea de nereguli la nivelul beneficiarilor.
Lipsa motivelor de fapt este de natură să restrângă dreptul de contestare al beneficiarului și de asemenea restrânge capacitatea de control a organelor jurisdicționale.
Justificarea în drept a constatărilor și măsurilor dispuse trebuie să cuprindă normele de drept material care au fost încălcate de beneficiar, încălcare
care a condus la încadrarea faptelor ca nereguli și implicit la stabilirea sumelor neeligibile/creanțelor.
Temeiul de drept în acest caz nu se confundă cu baza legală a verificării .
Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 individualizarea obligației de plată sub forma titlului de creanță trebuie să fie urmarea nerespectării legalității utilizării fondurilor europene și fondurilor naționale aferente.
●Autoritatea a reținut că reclamanta nu a prezentat elemente suplimentare care să justifice caracterul obiectiv al tuturor cheltuielilor aferente resurselor umane implicate în derularea proiectului întrucât pentru aceleași activități efectuate, o persoană beneficiază de două salarii.
Legislația națională /europeană aplicabilă nu interzice prezența a doi experți cu specialitate similară în același proiect.
Consilierul juridic din echipa de management este o prezență obligatorie în conformitate cu ghidurile solicitantului și contractul de finanțare.
Serviciile juridice constituie o cheltuială eligibilă, atât conform Ordinului nr. 3/2008 al MMFES, cât și conform Ordinului nr. 1117/2010 al MMFES.
Proiectul aflat în derulare implica un număr de 15.000 de studenți, sute de angajați, prestatori și parteneri .
Prin urmare, decizia de a beneficia, suplimentar față de prestația consilierului juridic, și de serviciile unui alt expert de specialitate juridică care să contribuie decisiv la prevenirea riscurilor și neregulilor nu se impunea a fi sancționată de autoritatea administrativă .
Prezența a doi juriști în echipa de implementare a fost prevăzută prin Decizia Rectorului nr. 2494/_, anexă la Notificarea nr. 1 de modificare a contractului (nr. 3495/_ ).
Notificarea a fost acceptată de Autoritatea de Management și a produs efecte în implementare, prestatorul de servicii juridice ocupând poziția de asistent manager responsabil cu managementul riscurilor și neregulilor.
Acceptul Autorității de Management este dovada esențială cu privire la respectarea tuturor prevederilor aplicabile în stabilirea componenței echipei de implementare. Acest accept a fost susținut ulterior și de declararea inițială a cheltuielii ca eligibilă și decontarea acesteia.
În acest context, retragerea finanțării în raport de aceleași date care erau cunoscute și asumate de autoritatea administrativă la data acordării facilităților de plată contravine principiului securității juridice
.
●Corecțiile aplicate pentru remunerațiile acordate numiților Dumitru Matiș, Kadar Mogor și N. Opre, întemeiate pe o lipsă a detalierii activităților și a documentelor suport, nu sunt legitime.
Curtea reține că actele normative, aplicabile în perioada de referință, nu prevăd un anumit nivel de detaliere a activităților sau susținerea acestora prin documente suport.
Ghidurile solicitantului și instrucțiunile AMPOSDRU impun susținerea plăților pe resursă umană prin rapoarte de activitate, fără a preciza nivelul de detaliere a acestora.
Chiar și în condițiile în care documentele suport ar fi fost considerate o dovadă indispensabilă a activității, nu s-a stabilit care este corespondența în ore pentru realizarea unui anumit tip de document sau pentru editarea unei pagini.
Personalul implicat ( Dumitru Matiș, Kadar Mogor și N. Opre) a desfășurat activități cu specific didactic.
O serie de aspecte ale activității didactice sunt greu de cuprins în documente ( de exemplu orele de verificare a dosarelor de practică se pot reflecta într-un document de două pagini).
Beneficiarul a pus la dispoziție documente suport pentru toate cele trei cadre didactice, documente ce au fost menționate în raportul vizitei efectuate de CNDIPT-OIPOSDRU la data de_ . Explicațiile au apărut ulterior și în raportul de progres privind planul de acțiune pentru îndeplinirea recomandărilor din Proiectul de raport de audit de sistem al P. ui O. 2007RO051PO001
D. resurselor umane (DRU) A-Rep 2012-1445/_ .
Algoritmul în baza căruia s-au anulat orele prestate nu este prevăzut printr-un act cu valoare reglementară
.
În lipsa unui temei de fapt și de drept, constatările subiective în discuție apar ca nelegale din perspectiva prevederilor art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011.
●Constatarea referitoare la sumele forfetare pe student primite de cadrele didactice pentru îndrumarea în stagii de practică, nu ține cont de explicațiile obiective prezentate de beneficiar și nu este întemeiată în drept.
În fapt autoritatea administrativă s-a limitat la invocarea aspectelor sesizate de Auditorii CE, care la rândul lor nu detaliază considerentele de fapt sau de drept care permit încadrarea acestor cheltuieli în categoria celor neeligibile.
Beneficiarul a explicat la_, prin răspunsul la solicitările din minuta misiunii de verificare, că 4 facultăți au operat modificări în structura bugetelor alocate, cu respectarea limitei acestora. Cauza modificărilor a fost obiectivă, legată de specificul practicii studenților la aceste facultăți și a constat în remunerarea adițională a unor cadre didactice. Raportul de audit al CE a considerat justificată remunerarea adițională a unor stagii de practică. Constatările cu implicații financiare întocmite de reprezentanți ai CE sunt supuse investigațiilor organismelor naționale competente, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) -(3) din O.U.G. nr. 66/2011. Investigarea nu presupune acceptarea nemotivată a constatărilor. Similar constatărilor de la punctul 5.3.2, din verificările efectuate în luna august s-a desprins concluzia de nesusținere a considerentelor auditorului CE, concluzie prezentată în Raportul de
progres .
Documentele prezentate de beneficiar în cursul investigațiilor au relevat faptul că, în urma unor solicitări pertinente provenite de la facultăți cu specific "de teren" al practicii, beneficiarul a optat pentru o remunerare adițională a cadrelor didactice. La cele patru facultăți derularea stagiilor de practică s-a realizat în afara centrului universitar, a presupus deplasarea cadrelor didactice împreună cu studenții, a avut un caracter itinerant sau chiar dublu. Toate acestea presupun un efort suplimentar.
Pe lângă coordonarea și supervizarea activității de practică, cadrele didactice din cele patru facultăți au fost implicate în organizarea și asigurarea condițiilor de deplasare, au însoțit studenții pe teren, au efectuat deplasări obositoare în locații depărtate una de cealaltă, iar sarcinile administrative și arhivistice au depășit cuantumul sarcinilor de la celelalte facultăți. Cadrele didactice au desfășurat și activități specifice tutoriatului, ceea ce a condus spre opțiunea procedurală a retribuirii adiționale a cadrelor didactice în detrimentul tutorilor, fără a fi afectate bugetele alocate facultăților.
Întrucât aceste aspecte de fapt nu au contestate, explicațiile oferite de beneficiar pot constitui temeiuri suficiente pentru stabilirea unor remunerații diferite.
Prin decizia de soluționare a contestației, s-a constatat o încălcare a art. 9A din Contractul de finanțare. Acest motiv de respingere a contestației nu se regăsește însă ca și motiv de stabilire a neregulilor și creanțelor în procesul- verbal.
Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept curtea va admite acțiunea formulată de reclamantă, va anula decizia de respingere a contestației administrative nr.119 din_ emisă de CNDIPT-OI, precum și procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. CNDIPT-OI/172 din_ ,exonerând reclamanta de la plata corecțiilor bugetare stabilite prin actul de control.
Culpa procesuală a pârâtei fiind dovedită acesta va fi obligată în baza art.
451 C.proc.civ la plata sumei de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. "B. B. " cu sediul în C. -N. - 4., str. M. K. nr.1, Cod fiscal 4305849 în contradictoriu cu pârât C. N. DE D. A Î. P. ȘI T. - O. I. PENTRU P. O. S. D. R. U. cu
sediul în B., str.S. H. nr.10-12, sector 1.
Dispune suspendarea executării procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. CNDIPT-OI/172 din_ până la soluționarea definitivă a cauzei.
Anulează Decizia de respingere a contestației administrative nr.119 din_ emisă de CNDIPT-OI, anulează procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. CNDIPT-OI/172 din_ .
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 4,3 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile comunicare la Curtea de Apel C. . Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. AL H. D. B.
red.S.Al H./A.C.
4 ex. -_
