Sentința civilă nr. 5517/2013. Contencios. Obligația de a face

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECTIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5517

Ședința publică din 5 decembrie 2013 Instanța constituită din:

Președinte: P. R. M., judecător Grefier: O. Ana

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul B. R. P., domiciliat în Z., str. A. I. nr.49, bloc. N17, ap.9, jud. Sălaj în contradictoriu cu pârâții S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, M. A.

I., I. G. PENTRU I. ,având ca obiect drepturi bănești .

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul pârâtului I.

G. PENTRU I. - consilier juridic Lucian M. - cu delegație la dosar fila 69, lipsă fiind reclamantul și pârâții S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, M. A. I. .

Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art.85 Cod procedură civilă.

Acțiunea este timbrată.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează că s-a depus prin serviciul registratură al instanței de către reclamant Răspuns la întâmpinare și fișa fiscală .

Instanța acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare. Reprezentantul pârâtului I. G. PENTRU I. - consilier juridic

Lucian M. susține excepțiile invocate.

Nemaifiind de formulat alte cereri sau excepții instanța acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a cauzei.

Reprezentantul pârâtului I. G. PENTRU I. - consilier juridic Lucian M. solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinare.

În temeiul art.150 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe excepțiile invocate și pe fondul cauzei.

T R I B U N A L U L :

Prin cererea formulată de reclamantul B. R. P. în contradictoriu cu pârâții S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, M. A. I.

, I. G. PENTRU I. se solicită a se dispune obligarea acestora să-i acorde premiul anual aferent anului 2010.

În motivare, se arată că prin art. 26 alin.1 din OG.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, se prevede că, pentru activitatea

desfășurată personalul beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.

Deși abrogat (tehnic) - acest articol și-a găsit pe mai departe ecou în dispozițiile art. 25 din Legea m. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevedea:

Pentru activitatea desfășurata personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de ba/ă sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se tace premierea.

Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional ca perioada în care a lucrat, neluându-se în calcul media salariilor de bază brute lunară realizate în perioada în care a desfășurat activitate.

Premiul anual poate fi redus sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri" pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.

Prin art. 8 din Legea 285/_ privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 878 din 28 decembrie 2010 ( în vigoare la data de_ ) s-a prevăzut în mod expres, că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.

Apreciază că dreptul de a beneficia de acest premiu este câștigat, atât timp cât prevederile legale erau în vigoare la data de_, doar plata sumelor bănești fiind amânată pentru luna ianuarie a anului următor celui pentru care se acordă premiul, orice prevedere contrară încălcând principiul neretroactivității legii, consacrat atât de Constituție prin art. 15. alin.2, cât și de Codul Civil prin art.l.

Fiind un drept de natură salarială, premiul anual intră sub sfera de protecție a art. 1 din Primul Protocol la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, el constituind un bun în sensul acestui text.

DGFP depune o întâmpinare invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive M. UI F. P. .

Motivează că între Ministerul Finanțelor Publice și M. A. I. nu există nici o obligație de plată iar simplul fapt că ordonatorul principal de credite al acestui minister nu a corectat periodic drepturile reclamantului, nu îi conferă acestuia nici o garanție legală din partea M. ui F. P. pentru eventualele sume ce ar trebuie să le plătească într-un raport de muncă izvorând din contractul de muncă.

În ce privește fondul cauzei solicită respingerea acțiunii menționând că necesitatea de a lua în considerare și dispozițiile Deciziei Curții Constituționale 1658/2010.

M. A. I. reprezentat prin Direcția G. ă Juridică depune o întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a MAI.

Calculul și plata oricăror drepturi bănești către reclamant, s-a făcut și se va face exclusiv de către I. G. pentru I., unitate cu personalitate juridică conform art.1 din HG nr. 639/2007 privind structura organizatorică și

atribuțiile I. ui G. pentru I. cu modificările și completările ulterioare, al cărei șef are calitatea de ordonator secundar de credite.

Potrivit art.7 alin.3 din OUG NR.30/2007 privind organizarea și funcționarea M. ui A. I., ministerul afacerilor interne are calitatea de ordonator principal de credite";.

Art. 12 alin.5 din același act normativ prevede că ministrul afacerilor interne stabilește prin ordin, conducătorii unităților și subunităților care au calitatea de ordonator de credite.

În cauza dedusă judecății IGI este singura în măsură să achite drepturile bănești solicitate de reclamant, ordonatorul principal de credite având doar obligația legală de a repartiza creditele bugetare alocate cu o astfel de destinație către ordonatorul secundar de credite.

Referitor la fondul cauzei solicită de asemenea respingerea acțiunii ca nefondată.

Astfel, conform art.21 alin.1 din Anexa IV la L. cadru mr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare de la data de_ până la_, pentru activitatea desfășurată, cadrele militare în activitate, soldații beneficiază de un premiu anual stabilit în raport cu solda lunară / salariul de bază de încadrare, respectiv salariul de bază din ultima lună a anului pentru care se face premierea.

Drept urmare, ținând cont că ultima lună a anului este luna decembrie, iar drepturile salariale cuvenite personalului din Ministerul Administrației și Internelor pentru luna respectivă sunt stabilite și plătite în luna ianuarie a anului următor, premiul anual nu poate fi determinat și plătit decât începând cu aceeași lună ianuarie.

Pentru activitatea desfășurată în anul 2010 personalului plătit din fonduri publice urmau să beneficieze de un premiu anual începând cu ianuarie 2011.

Legea nr. 285/2010 a modificat aceste dispoziții menționând la art.8 că aceste sume nu se mai acordă începând cu ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.

Apreciază că cererea reclamantului este neîntemeiată prin prisma faptului că legiuitorului a inclus sumele reprezentând premiul anual în majorarea salarială cuvenită personalului bugetar în 2011.

Prin întâmpinarea depusă de I. G. al Poliției de Frontieră B. se invocă în primul rând excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Ulterior instanța a constat că acesta a fost greșit citată în cauză și prin urmare în ședința publică din_ s-a dispus citarea corectă a I. ui G. de I. .

Și acesta a formulat o întâmpinare susținând că reclamantul nu a urmat procedura prealabilă și pe cale de consecință - acțiunea este inadmisibilă.

Referitor la fondul cauzei consideră că reclamantul nu este îndreptățit la aceste sume deoarece, conform art.8 din L.285/2010 "sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.

Drept urmare, legiuitorul a inclus sumele reprezentând premiul anul cuvenit pentru activitatea desfășurată în anul 2010 în majorarea salarială cuvenită personalului din sectorul bugetar începând cu data_, procedeu prin care personalul în discuție nu a fost lipsit de dreptul de a beneficia de dreptul bănesc în discuție.

Pe de altă parte referitor la dispozițiile art.8 din L.285/2010 s-a pronunțat în mod constant Curtea Constituțională ( de exemplu prin Deciziile nr. 115/_

,395/_ ,_ /_, 113/_ ).

Astfel, instanța de contencios constituțional a reținut în mod constant că legiuitorul prin aceleași dispoziții de lege criticate, a prevăzut că sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fi avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul /solda, indemnizație de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege.

În altă ordine de idei, consideră că exercitarea unor drepturi de justiție se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie aceste drepturi și nu la examinarea soluțiilor legislative alese de legiuitor. Este evident că normele legale în materie sunt clare și nu lasă loc de interpretare, astfel încât petentul nu poate solicita instanței să acorde ceea ce nu își are izvorul în norma legală.

Fapta că prin L.285/2010 s-a dispus că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, urmând a fi avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011, nu reprezintă decât o exercitare a prerogativei legiuitorului de a adopta acte normative în materia drepturilor salariale, politicile salariale fiind de resortul Guvernului și al Parlamentului .

În acest sens este și jurisprudența CEDO, în hotărârea dată în cauza Kechko vs, Ucraina din 8 noiembrie 2005 curtea arătând că este la altitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, făcând modificările legislative necesare . S. se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu.

În cauza Wieczorek vs. Polonia - hotărâre din 8 decembrie 2009, sau în Cauza Mellancher vs. Austria - Hotărâre din_, Curtea constată că nu este rolul său de a verifica în ce măsură existau soluții legislative adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excepția situațiilor în care aprecierea autorităților este vădit lipsită de orice temei.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a MFP va fi admisă având în vedere că între Ministerul Finanțelor Publice și M. A. I. nu există nici o obligație de plată iar simplul fapt că ordonatorul principal de credite al acestui minister nu a corectat periodic drepturile reclamantului, nu îi conferă acestuia nici o garanție legală din partea M. ui F. P. pentru eventualele sume ce ar trebuie să le plătească într-un raport de muncă izvorând din contractul de muncă.

De asemenea va fi admisă și excepția lipsei calității procesuale pasive a MAI deoarece atât calcul cât și plata dr. bănești se face de către I. G. de

I. - unitate cu personalitate juridică și al cărui șef are calitatea de ordonator secundar de credite.

Referitor la fondul cauzei din probele administrare în cauză rezultă că reclamantul a avut calitatea de angajat al I. ui G. de I. - Biroul pentru Străini Sălaj.

În cursul anului 2011, în baza Legii-cadru nr.284/2010 a început să își producă efectele Legea nr.285/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel începând cu data de_ cuantumul salariilor de bază/soldelor funcțiilor de bază /salariilor funcțiilor de bază și al indemnizațiilor de încadrare s-au majorat cu 15%. Cu același procent s-au majorat și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor,compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare.

Legea nr.285/2010 impune o serie de restricții privind plata muncii suplimentare, acordarea premiilor, primelor de vacanță, tichetelor de masă,cele cadou și cele de vacanță, ajutoarelor și indemnizațiilor. Totodată, prin art.14 din acest act normativ se precizează că, drepturile salariale care se includ în salariul de bază nu trebuie să se majoreze cu 15%.

Așa cum rezultă din dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2011 "sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.

Premiul anual aferent anului 2010 este o creanță certă, lichidă și exigibilă pe care angajatul o are asupra angajatorului public și constituie un bun în sensul art.2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale numai că a fost modificată modalitatea de acordare a acestor sume fără a afecta cuantumul și întinderea creanței.

De altfel, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizi 115/2012 și 257/2012 cu privire la art.8 din L. 285/2010 stabilind că acesta dispune cu privire la sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 în sensul că pe de o parte reglementează încetarea acordării lui începând cu luna ianuarie 2011 iar pe de altă parte prevede că aceste sume vor fi cuprinse în creșterile salariale acordate în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.

Dacă prin art. 8 din L.285/2010 se stabilește că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011, prin art. 1 din L.285/2010 sunt stabilite majorările salariale ce s-au acordat în 2011.

Potrivit art.1 alin.1 și 2 din L.285/2010 ,, Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Reclamantul susține că în cauză s-a încălcat art.1 din Protocolul la Convenția Europeană a Drepturilor omului.

Ori art.1 din Protocol Astfel, prin art. 1 alin.1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a prevăzut că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauze de utilitate publică și în condiții prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. La alin. 2 din aceeași dispoziție se arată că dispozițiile de la alin.1 nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau amenzilor.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului(C.E.D.O.) s-a statuat că noțiunea de "bun"; înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la un salariu poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar salariul, unui bun proprietate privată.

Dreptul ocrotit de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu este în orice caz un drept absolut, aceasta însemnând că el poate comporta anumite limitări de către stat, care are, sub acest aspect o largă marjă de apreciere.

Pentru a se verifica dacă recalcularea drepturilor salariale ale reclamanților, începând cu data de_, în baza art.8 din Legea nr.285/2010, corespunde limitărilor prevăzute de Convenție trebuie avute în vedere următoarele aspecte:ingerința să fie prevăzute de lege, să existe un scop legitim pentru luarea măsurii de recalculare a drepturilor salariale și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul avut în vedere pentru utilizarea lui.

Astfel, prin Hotărârile în cauzele Vilho Eskelinen vs. Finlanda din 19 din 04.2007, Kechko vs.Ucraina din_ și Lelas vs.Croația din_ s-a stabilit că există o distincție esențială între dreptul de a continua să primești în viitor un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul câștigat pentru o perioadă în care munca a fost prestată.

Pe de altă parte, prin Decizia 21/_ Î. a stabilit că în în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări.

Prin urmare, Tribunalul apreciază că dreptul pretins a fost realizat în cursul anului 2011 și în acest caz, nu se poate reține refuzul din partea pârâtei iar

cererea va fi respinsă ca nefondată.

Pentru aceste motive,

În numele L E G I I H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. UI F.

P. și a M. UI A. I. B. .

Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamantul B. R. P., domiciliat în Z., str. A. I. nr.49, bloc. N17, ap.9, jud. Sălaj în contradictoriu

cu pârâtul I. G. PENTRU I. B., privind acordarea premiului anual aferent anului 2010.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi_ .

Președinte, Grefier,

P. R. M. O. ANA

Red.PRM/_

Dact.OA/_ /6ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 5517/2013. Contencios. Obligația de a face