Sentința civilă nr. 7083/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7083/2013
Ședința publică de la 19 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. T.
Grefier C. T.
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant P. D. M. și pe pârât A. F. P.
T., chemat în garanție A. F. PENTRU M. B., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constata ca reclamantul a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
Instanța reține cauza în pronunțare pe baza probelor de la dosar.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta
, obligarea pârâtei la restituirea sumei plătita cu titlul de taxa pentru emisii poluante
și obligarea la plata dobânzii legale aferente sumei menționate de la data achitării și până la restituirea efectivă a sumei pretinse,cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că a fost obligat să achite, în mod ilegal, sumele sus indicate cu titlul de taxă pentru emisii poluante pentru autoturismul înmatriculat anterior într-un stat membru al CE.
A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, dar pârâta i-a respins nejustificat cererea de restituire.
Consideră reclamantul că refuzul pârâtei de a restitui această taxa este în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României.
Taxa pentru emisii poluante nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul
de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului.
Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO 1, sau EURO 2, fără plata vreunei taxe, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu.
Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.
Taxa pentru emisii poluante este contrara și practicii C.J.C.E.
În drept
, au fost invocate dispozițiile art. 90 paragraful 1 și 25, 28, 30 din Tratatul de Instituire a CE, art. 16 și 148 alin. 2 din Constituția României, Legea nr. 554/2004, art. 85, art. 86 alin. 6 și art. 135 C.pr.fiscală, Legea nr. 9/2012.
În probațiune
s-a anexat: contract de vânzare-cumpărare, certificat de înmatriculare,cartea de identitate a autovehiculului, decizia de calculare a taxei de poluare, dovada efectuării procedurii prealabile.
Pârâta a formulat întâmpinare
, solicitând respingerea cererii,în principal în baza excepției inadmisibilității, iar pe fond, în subsidiar ca neîntemeiată.
Pârâta a mai formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. .
În motivarea cererii de chemare în garanție s-a arătat că taxa pentru emisii poluante constituie venit la bugetul F. pentru mediu care este gestionat de chemata în garanție. Prin urmare, în sarcina acestei părți cade obligația de restituire a taxei în situația în care acțiunea principală este admisă.
În drept, s-au indicat dispozițiile art.60-63 C.pr.civ, art.1 din OG 50/2008.
Nu au fost depuse acte în probațiune față de această cerere.
Nu s-a formulat întâmpinare față de cererea de chemare în garanție.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele :
În baza art. 137 C.pr.civ, instanța este ținută a analiza cu prioritate excepțiile de procedură și de fond care fac de prisos cercetarea fondului cauzei.
Cu privire la excepția inadmisibilității invocate, în raport de faptul că este admisibilă doar restituirea unei părți din taxa achitată și doar pe cale administrativă, instanța reține că excepția este neîntemeiată. Astfel, cererea reclamantului vizează restituirea în întregime a taxei achitate pe motiv că aceasta nu este datorată, fiind percepută în mod abuziv și contrar dreptului comunitar. Prin urmare cererea de restituire a unei taxe pe care reclamantul o consideră nedatorată, în condițiile în care pârâta refuză restituirea benevolă a taxei nu poate fi considerată inadmisibilă. La baza pretențiilor reclamantului stă neconformitatea legislației românești cu legislația europeană în raport cu instituirea taxei de poluare, aspect constatat prin Cauza T. de către CJUE în aprilie 2011, prin urmare, instanța apreciază că pretențiile reclamantului vizând restituirea în întregime a taxei în această situație pot fi analizate pe calea prezentei proceduri.
Pe fond, reclamantul pretinde că a achiziționat dintr-un stat membru UE un autoturism iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost nevoit să achite taxa pentru emisii poluante stabilită prin Legea nr. 9/2012.
După pronunțarea CJUE în Cauza T., reclamantul a solicitat pârâtei restituirea taxei de înmatriculare, arătând că prin hotărârea menționată CJUE a stabilit că instituirea unei taxe la înmatriculare este neconformă cu normele dreptului comunitar întrucât aduce atingere principiului circulației libere a mărfurilor, protejând piața internă în detrimentul celei comunitare.
Taxa pentru emisii poluante nu a fost restituită de către pârâtă, astfel încât reclamantul a fost nevoit să solicite pe cale judecătorească restituirea taxei, înregistrând cererea care face obiectul prezentului dosar, invocându-se aplicarea directă a dreptului comunitar în baza art.148 din Constituție.
Reclamantul pretinde că perceperea taxei menționate este nelegală, condiționând exercitarea dreptului de proprietate asupra autoturismului de plata unei taxe abuzive și discriminatorii, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.
Instanța reține însă că perceperea la înmatricularea autoturismelor în a taxei pentru emisii poluante prevăzute de Legea 9/2012, după data de 1 ianuarie 2013 este legală.
Potrivit art.1 din OUG 1/2012 începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art.
5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Prin urmare, reține instanța că, începând cu data de 1 ianuarie 2012, își încetează aplicabilitatea OUG nr.1/2012 pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Astfel,după data de 1 ianuarie 2013, obligația de plată a taxei pentru emisii poluante intervine nu doar cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autovehicul rulat ci și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate aupra autoturismelor rulate pentru care nu s-a achitat taxa specială prevăzută de Legea 571/2003, taxa prevăzută de OUG 50/2008 sau taxa prevăzută de Legea 9/2012.
Astfel, având în vedere că taxa pentru emisii poluante se aplică în mod simetric tuturor autoturismelor rulate, la transcrierea dreptului de proprietate, fără a mai distinge dacă acestea provin din spațiul comunitar sau piața internă, considerentele pentru care reclamanta a formulat acțiunea nu mai sunt de actualitate.
În consecință, raportat la aspectele menționate, în baza art. 2 alin. 2 din Legea 554/2004, art.1 și 4 din Legea 9/2012,instanța apreciază că se impune respingerea cererii formulate.
Cu privire la cererea de chemare in garantie, având în vedere solutia asupra cererii principale, aceasta urmează a fi respinsă.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P.
D. M. cu domiciliul în T., A. B. nr.19, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta A. F. P. T., cu sediul în T., P-ța R. nr.15 B, jud. Cluj.
Respinge cererea de chemare in garantie formulată de pârâtă în contradictoriu cu chemata în garanție A. F. pentru M., cu sediul în B., S. I. nr. 294, corp A, sectorul 6.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
M. T.
Grefier,
C. T.
Red. MT/MT _
