Sentința civilă nr. 7254/2013. Contestație act administrativ fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7254
Ședința publică din 11 decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: V. I. - judecător
G. ier: A. O.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii, având ca obiect contestație act administrativ și fiscal, formulată de reclamanta SC B. F. S. B. M. , cu sediul social în B. M., str. F., nr. 180, județul M., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă T. Marmureș cu nr. J_, având CUI RO 18129530, în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P.
M.
cu sediul în B. M., str. A. S., nr. 2 A, județul M. .
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 27 noiembrie 2013, toate susținerile și concluziile reprezentantei reclamantei fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Pronunțarea soluției s-a amânat la data de_, apoi pentru data de azi când, în urma deliberării, s-a pronunțat hotărârea de mai jos.
T.
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios fiscal înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta SC B. F. S. B. M. a chemat în judecată pe pârâta D. F.
P. M. solicitând anularea deciziei nr. 381 din_ emisă de Biroul Soluționarea Contestațiilor din cadrul D.G.F.P. M., anularea în parte a Raportului de I. Fiscală nr. 8374/_ și a Deciziei de impunere nr. F- MM-1412/_ .
În motivare s-a arătat că urmare inspecției fiscale efectuată de organele de control în perioada_ -_, s-a încheiat Raportul de inspecție fiscală nr. 8374/_ și s-a emis Decizia de impunere nr. F-MM-1412/_ prin care s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare în cuantum de 60.443 lei reprezentând TVA și 2998 lei majorări de întârziere TVA.
Reclamanta a formulat contestație împotriva acestor acte având ca obiect suma de 52.648 lei (49.762 lei TVA și 2886 majorări aferente).
In esență, starea de fapt reținută de organele fiscale a fost următoarea:
In perioada_ -_ SC B. F. S. a înregistrat în evidența contabilă cheltuieli cu combustibilul în sumă de 32.937,93 lei pentru care a dedus TVA în sumă de 7.905 lei, pe baza bonurilor fiscale, fără să dețină facturi fiscale ca act justificativ. Pentru neplata în termen a taxei pe valoarea adăugată s-au calculat majorări de întârziere de 575 lei.
In perioada_ -_ reclamanta a achiziționat combustibil în sumă de 65.769 lei pentru care s-a dedus TVA în sumă de 15.785 lei, fără a deține facturi fiscale aferente achizițiilor de combustibili, ci doar bonuri fiscale.
Reclamanta a susținut că prin decontul de TVA aferent lunii iunie 2012, SC B. F. S. a solicitat rambursarea sumei de 26.072 lei reprezentând suma negativă a TVA aferentă perioadei_ -_ fără să dețină facturi fiscale de achiziție a combustibilului, ci doar bonuri fiscale.
In toate situațiile prezentate mai sus, organele fiscale au făcut precizarea că există bonurile fiscale de achiziție a combustibilului, însă acestea nu au fost luate în considerare deoarece "nu conțin date referitoare la numărul de înmatriculare al autovehiculului care s-a aprovizionat cu combustibil";.
Reclamanta a arătat că potrivit art. 46 din Legea nr. 571/2003 pentru carburanții auto achiziționați, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale emise conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată cu modificările și completările ulterioare, dacă sunt ștampilate și au înscrise denumirea cumpărătorului și numărul de înmatriculare a autovehiculului. Prevederile acestui alineat se completează cu cele ale pct.451.
Cum reclamanta a emis bonuri fiscale, înlăturarea acestora de către organul de control este abuzivă întrucât SC B. F. S. are ca activitate principală exploatarea forestieră, utilizează utilaje forestiere - TAF-uri și drujbe, care funcționează cu motorină și care nu sunt înmatriculate, pentru că acestea nu se înmatriculează.
Reclamanta a invocat dispozițiile cuprinse în punctul 46 al.1 din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal care stabilesc că justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. 146 alin.1 din Codul fiscal, inclusiv facturi transmise pe cale electronică în condițiile stabilite la pct.73 care să conțină cel puțin informațiile prevăzute la art. 155 alin.5 din Codul fiscal, cu excepția facturilor simplificate prevăzute la pct.78. Facturile transmise prin poșta electronică sunt considerate facturi în original. Alineatul 2 al acestui punct prevede că, pentru carburanții auto achiziționați, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale emise conform OUG 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă sunt ștampilate și au înscrise denumirea cumpărătorului și numărul de înmatriculare al autovehiculului.
Transportul de lemn s-a realizat cu camioneta cu nr._ marca Renault VI greutate maximă autorizată 7490 kg și care nu este destinat transportului rutier de persoane.
Pentru alte necesități ale firmei, inclusiv transportul de combustibil s-a utilizat ocazional autoutilitara Mercedes Vito care, conform cărții de identitate are greutate maximă autorizată de 2700 kg și este destinat transportului de mărfuri, având 3 locuri scaune pasageri.
In drept, a invocat art. 145 (1) Cod fiscal, pct.46 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr.44/2003, OUG nr. 28/1999.
Exprimându-și poziția procesuală cu privire la acțiune, pârâta D. G. a F. P. M. a solicitat respingerea acțiunii arătând că reclamanta a dedus în perioada_ -_ TVA în sumă de 49.762 lei din bonurile fiscale de achiziționare carburanți auto, utilizați pentru utilaje constând în 3 TAF-uri, 6 drujbe, o camionetă și o dubiță, fără să dețină facturi.
Pentru neplata la termen a TVA stabilită suplimentar, reclamanta datorează dobânzi de întârziere în baza art. 119 al.1 din OG nr. 92/2003 modificată prin OUG nr. 39/2010 în vigoare la data de_ (f.150-152).
In probațiune s-au depus decizia de impunere și raportul de inspecție fiscală care a fost întocmit în urma controlului, decizia privind contestația administrativ fiscală, documentele contabile și s-a încuviințat efectuarea unei expertize financiar-contabile.
Analizând acțiunea prin prisma susținerilor reclamantei, a dispozițiilor legale incidente în materie și a probelor existente la dosar, tribunalul reține următoarele:
Prin decizia nr. 381 din_, Biroul de Soluționare a Contestațiilor din cadrul D.G.F.P. M. a respins ca neîntemeiată contestația formulată de SC
F. S. B. M. împotriva deciziei de impunere nr. F-MM-412/_ emisă în baza raportului de inspecție fiscală nr. 8374 din_ (f.10-13).
Inspecția a vizat perioada_ -_, iar prin decontul nr. 3152 din_ aferent lunii decembrie 2010 reclamanta, care este plătitoare de TVA, a solicitat rambursarea sumei de 5942 lei reprezentând suma negativă a TVA rezultată din perioada verificată.
Obiectul de activitate al societății reclamante este exploatarea forestieră, iar în perioada supusă controlului fiscal aceasta a înregistrat în evidența contabilă cheltuieli cu combustibilul pentru care a dedus taxa pe valoarea adăugată în sumă de 49.762 lei, fără să dețină facturi, iar în bonurile fiscale emise nu sunt menționate numerele de înmatriculare ale vehiculelor care s-au aprovizionat cu combustibil.
Conform dispozițiilor art. 146 al.1 lit.a din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să dețină o factură emisă potrivit art. 155 al.5.
Reclamanta nu a putut prezenta facturi susținând că a emis bonuri fiscale, iar potrivit art. 46 al.2 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, pentru carburanții auto achiziționați, deducerea taxei poate fi justificată cu bonurile fiscale emise conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 64/2002 republicată, cu modificările ulterioare dacă sunt ștampilate și au denumirea cumpărătorului și numărul de înmatriculare a autovehiculului.
Din economia textului de lege enunțat anterior reiese că pentru deducerea TVA, bonurile fiscale trebuie să cuprindă numărul de înmatriculare a autovehiculului pentru care s-a achiziționat combustibilul.
In contextul celor descrise anterior, tribunalul constată că bonurile fiscale emise de reclamantă nu respectă normele legale imperative, ca atare acestea nu pot fi folosite ca acte justificative pentru deducerea TVA la carburanții auto achiziționați.
In vederea deducerii TVA societatea trebuia să dovedească existența facturilor emise în sensul art. 155 al.5 din Codul fiscal sau bonuri fiscale care să cuprindă numărul de înmatriculare al vehiculului pentru care s-a achiziționat combustibilul.
Având în vedere că reclamanta nu deține astfel de acte, tribunalul constată că aspectele reținute de exp.Pușcaș I. care a efectuat lucrarea de expertiză financiar-contabilă dispusă în cauză nu concordă cu prevederile legale menționate, situație în care nu vor fi luate în considerare.
Din perspectiva considerentelor de fapt și de drept expuse, este temeinică și legală decizia de impunere emisă în baza raportului de inspecție fiscală, ca atare contestația formulată de societatea debitoare în conformitate cu art. 205 a fost respinsă justificat prin decizia nr. 381 emisă de pârâtă la 0_, în prezent reorganizată potrivit H.G. nr. 520/2013.
Așa fiind, în cauză nu sunt elemente de natură să determine anularea actelor administrativ-fiscale ce formează obiectul acțiunii deduse judecății, situație în care acțiunea este neîntemeiată și va fi respinsă în baza art. 18 al.1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare raportat la art. 218 din OG nr. 92/2003 republicată, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta S.C. B. F. S.R.L. cu sediul social în B. M., str. F., nr. 180, județul M., în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. M.
în prezent
D. G. R. a F.
P. C. prin A.
J.
a F.
P. M.
, cu sediul în B. M., A.
S.
, nr.2A, județul M.
.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi, 11 decembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
V. O. A.
Red.I.V./T.red.O,A.
_ / 4 ex.
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
Secția a II -a Civilă de Contencios administrativ și fiscal HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în contencios fiscal formulată de reclamanta S.C. B. F. S.R.L. cu sediul social în B. M., str. F., nr. 180, județul M., în contradictoriu cu pârâta D. G. a F. P. M. în prezent D. G. R. a F. P. C. prin A. J. a F.
P. M., cu sediul în B. M., A. S., nr.2A, județul M. . Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 11 decembrie 2013.
Președinte,
