Sentința civilă nr. 8621/2013. Contencios. Anulare act administrativ
Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8621/2013
Ședința publică din 20 Mai 2013 Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: A. R.
Grefier: A. D.
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții P. C. T. DE J. și V. C. T. DE J., în contradictoriu cu pârâta C. DE C. A R., având ca obiect anulare act administrativ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință.
Mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de
13 mai 2013 cu ocazia dezbaterilor pe fond a cauzei, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză pentru data de azi.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții P. C. T. de J. și V. C. T. de J. în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de C. a Județului Cluj, au solicitat anularea Încheierii nr.1/_ a Curții de C. a R. - Comisei de soluționare a contestațiilor prin cre s-a respins contestația nr.1771/_ împotriva măsurilor dispuse prin Decizia nr.1676/_ a Camerei de C. a Jud. Cluj, respectiv anularea Deciziei nr.1676/_ a Camerei de C. a Jud. Cluj privind recuperarea pretinselor prejudicii urmare a verificării modului de îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr.48/_ . S-a mai solicitat suspendarea executării Deciziei nr.1676/_ până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în cadrul Deciziei nr.1676/_ a Camerei de C. a Județului Cluj nu se făcea vorbire despre un text de lege în mod expres arătat și nesocotit de Comuna T. de J. ca fiind incident susținerilor auditorilor publici externi relativ la un atare prejudiciu, și anume unde interzice legea efectuarea plăților de natură salarială persoanelor ce ocupă funcții de demnitate publică.
Reclamanții au mai arătat că dispozițiile Legii nr.84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, sunt aplicabile atât primarului cât și viceprimarului în cauză și că în speță se poate vorbi despre discriminarea bugetarilor în ceea ce privește remunerarea muncii prestate.
De asemenea, au susținut că în conformitate și cu jurisprudența CEDO, plata trebuie să fie egală pentru muncă egală și că rezultatele muncii, din punct de vedere cantitativ și calitativ trebuie să determine o anumită salarizare.
Reclamanții au menționat că cei care conduc o autoritate publică locală au un volum de muncă nenormat, responsabilitatea și atribuțiile lor fiind comparabilă cu cei din sisteme paralele bugetare iar prevederile Codului muncii și a Legii contractelor colective de muncă nu pot fi aplicate in defavoarea celor care muncesc pentru comunitatea lor, nefiind retribuiți poate la justa activitate prestată, sens in care a fost adoptată Legea nr. 84/2012.
Pârâta Curtea de Conturi a României in nume propriu și pentru Camera de
C. a Jud. Cluj a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nelegală.
În motivare, pârâta a arătat că în urma controlului efectuat s-a constatat că în bugetul reclamanților s-a creat un prejudiciu iar măsurile dispuse prin actele atacate de reclamanți nu au fost duse la îndeplinire, nefiind recuperat prejudiciul creat ca urmare a plății drepturilor de natură salarială, măsură ce a fost dispusă prin Decizia nr.48/_ de către Camera de C. Cluj.
Pârâta a mai arătat că acordarea drepturilor bănești suplimentare primarului și viceprimarului in cauză prin acordul/contractul colectiv de muncă este nelegală și că Normele instituite prin Legea nr. 84/2012 se aplică numai și numai in situațiile pentru care au fost edictate și nu pot fi extinse prin analogie.
De asemenea, s-a susținut că atât abaterile constatate de misiunea de audit financiar cât și măsurile dispuse pentru remedierea acestora și recuperarea prejudiciului sunt temeinice și legale.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării Deciziei nr.1676/2012 emisă de pârâtă, s-a arătat că această cerere se impune a fi respinsă, deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004, și anume a cazului bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia nr.1676/2012 a Curții de C. s-a constatat că nu a fost dusă la îndeplinire în totalitate, măsura dispusă la pct.II/1 din Decizia nr.48/_, emisă de Camera de C. a județului Cluj, respectiv nu a fost stabilit integral și nu a fost recuperat prejudiciul creat ca urmare a plății unor drepturi de natură salarială, care exced cadrul legal reglementat, persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică și nu s-au dispus măsuri pentru recuperarea acestuia, in condițiile legii.
Prin neducerea la îndeplinire a măsurilor privind stabilirea întinderii prejudiciului și luarea măsurilor de recuperare au fost încălcate prevederile Legii nr.94/1992, rep., privind organizarea și funcționarea Curții de C., art.33 (3).
Pentru înlăturarea acestor abateri de la legalitate și regularitate, în baza prevederilor Legii nr.94/1992, rep., și ale Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de C., precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat de plenul Curții de C. prin Hotărârea nr.1/2009 și publicat in Monitorul Oficial al R., Partea I, nr.78/_
, directorul adjunct al Camerei de C. a Județului Cluj.
Prin Sentința civilă nr. 12532/2012 pronunțată de Tribunaul Cluj și ramasă irevocabilă prin DECIZIA CIVILĂ Nr. 3870/2013, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții COMUNA T. DE J., PRIM.
DE J., INSTITUTIA P. UI T. DE J. și V. C. T. DE J. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, în nume propriu și pentru Camera de C. a județului Cluj.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în temeiul contractului/acordului colectiv de muncă nr. 172/_ încheiat la nivelul comunei T. de J., funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului de specialitate al Primatului com. T. de J. li s-a acordat în cursul anului 2009 diverse sume de bani care reprezentau spor de dispozitiv (de permanență) spor de fidelitate, indemnizație de ținută, spor de stres, primă de vacanță și primă de crăciun.
Acordul colectiv de muncă fiind un contract are, fără îndoială, o forță obligatorie între părțile contractante, iar potrivit art. 970 al. 2 din codul civil (1864) contractul încheiat de părți dă naștere tuturor consecințelor legale pe care actele normative incidente le prevăd.
Art. 72 din Legea nr. 188/1999 prevede deci limitativ situațiile în care autoritatea publică angajatoare are posibilitatea de a stabili drepturi salariale în favoarea funcționarilor publici angajați, libertatea contractuală, consacrată de art. 969 c. civil (1864), fiind puternic limitată.
Același principiu al legalității, de determinare doar prin lege a drepturilor salariale, este de reținut și în privința salarizării primarului si viceprimarului, cu aceleași consecințe în privința clauzelor lelgale ce încalcă normele de salarizare. Chiar daca situația drepturilor salariale este reglementată uniform pentru personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, Legea nr.84/2012 indică clar categoriile de personal pentru care se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condițiile art. 1 pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept
consecință a constatării de către C. de C. a unor prejudicii.
Categoriile de personal cărora li se aproba exonerarea sunt prevazute în art 1 din Legea nr.84/2012 care prevede:
Prezenta lege se aplică personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, în baza:
contractelor sau acordurilor colective de muncă încheiate, înregistrate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale sau, după caz, la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești competente;
hotărârilor consiliilor locale și județene;
contractelor de muncă/convențiilor civile încheiate în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene, conform Ghidului de finanțare, în care Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau unitățile și instituțiile aflate în subordine/coordonare au calitatea de beneficiar/partener.
Din conținutul materialului probator se reține că în Contractele colective de muncă nr.4301/2008 și nr.3822/2010 precum și Acordurile colective de muncă nr. 4300/2008 și nr. 3821/2010 nu se face nicio referire la dreptul primarului și viceprimarului de a beneficia de venituri de natura salarială, altele decât cele legal reglementate și nu au fost supuse dezbaterii și aprobării Consiliului local al comunei T. de J. .
In aceste condiții, se constată ca nu poate fi vorba de o discriminare a unei categorii de bugetari în ce priveste renumerarea muncii prestate. Caracterul discriminatoriu poate fi prezent doar in situația în care persoanele se afla în situații identice, ori în speță primarul și viceprimarul nu se încadrează în categoria bugetarilor care au incheiat un contract sau un acord colectiv de muncă, sumele evidențiate în Decizia nr. 11/2011 și încasate sub forma de drepturi salariale nu provin dintr-o hotârâre de consiliu local.
A;a fiind, se constată că în mod corect a fost respinsă contestația nr. 1771/2012 formulată de reclamanti împotriva Deciziei nr. 1676/2012 emisă de Camera de C. a județului Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții P. C. T. de J. și V.
C. T. de J., ambii cu sediul în Comuna T. de J. nr.392, jud.Cluj în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României, cu sediul în B., str.Lev T. nr.22-24, sector 1 și Camera de C. a Județului Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str.Moților nr.8, jud.Cluj.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, | Grefier, |
A. R. | A. D. |
Red.AR/tehn.MG 6 ex. 25.06.13