Sentința civilă nr. 909/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR.909
Ședința publică din 15 februarie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: P. A., judecător
C. C., grefier
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta S. C. M. D.
S.,
cu sediul în loc. M., comuna Sîg, nr.215, județul S., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE,
cu sediul în B., sector 5, str. A., nr.17, D. G. A F. P. A JUDEȚULUI S.
, cu sediul în
Z., Piața I. M., nr.15, județul S. și A. F. P. A C. N., cu sediul în N., str.A. J., nr.1, județul S., având ca obiect obligația de a face - restituire taxă auto.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Acțiunea este timbrată cu suma de 43,00 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,60 lei, aspect față de care instanța constată că acțiunea este legal timbrată la acest termen de judecată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, iar părțile litigante au solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
De asemenea se arată că pârâta D. G. a F. P. a Județului S. a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, în numele Administrației F.
P. a Orașului Șimleu Silvaniei întâmpinare.
Instanța, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 Cod procedură civilă,
constată că raportat la art.10 din Legea nr.554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Se invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâților
D. G. a F. P. a Județului S. și Ministerul Finanțelor Publice.
Instanța raportat la obiectul cererii și a actelor de la dosar reține cauza în
pronunțare, urmând ca odată cu fondul cauzei să se pronunțe asupra excepțiilor invocate din oficiu și asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocate prin întâmpinare.
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta SC C. M. D. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, D. G. a F. P. S. și A. F. P. a C.
N., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 13.593 lei reprezentând taxă specială de primă înmatriculare achitată în data de 18 iunie 2007 și dobânda calculată la această sumă, începând de la data achitării taxei și până la restituirea integrală.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a achitat suma de 13.953 lei cu titlu de taxa de primă înmatriculare pentru autoutilitara marca Iveco, cu nr. de identificare WJMM1VTH004183825, conform chitanței seria TS2B nr. 1055481/18 iunie 2007.
Reclamantul a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare în sumă de 13.953 lei și în urma refuzului comunicat de pârâtă s-a adresat instanței, apreciind că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie în raport cu dispozițiile Tratatului Comunității Europene.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 148 din Constituția României, art. 23,25, 90 din TCE.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul al taxei de primă înmatriculare, adresa prin care i s-a comunicat refuzul de restituire a diferenței între taxa specială achitată pentru autoturisme și autovehicule și taxa pe poluare pentru autovehicule, cartea de identitate a autoturismului, actul prin care a dobândit autoturismul, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE.
Prin întâmpinare pârâta DGFP S., în nume propriu și în numele AFP N. a invocat excepția inadmisibilității acțiunii deoarece reclamantul nu a atacat un act administrativ în sensul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei pârâta a solicitat respingerea acțiunii arătând că taxa de primă înmatriculare a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006 de modificare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, respectiv prin dispozițiile art. 214 indice 1- 214 indice 3 Cod Fiscal, care au fost abrogate prin OUG nr. 50/2008. Având în vedere notificările Comisiei Europene referitoare la incompatibilitatea dintre reglementarea națională și reglementarea comunitară, art. 90 par. 1 din TCE, prin OUG nr. 50/2008 s-a introdus o nouă taxă, denumită taxă pe poluare și prin art. 11 s-a dispus ca taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008 cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței privind taxa de poluare, să se restituie în baza procedurii stabilite prin Normele aprobate prin HG nr. 686/2008. S-a menționat că atâta timp cât reclamantului i s-a restituit diferența între suma achitată cu titlu de taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor legale privind taxa pe poluare, acesta nu este îndreptățit și la restituirea sumei solicitate prin prezenta actiune.
Instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP S. .
Asupra excepției invocată de pârâte, instanța reține următoarele:
Pârâtele au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, pentru că reclamantul nu a atacat un act administrativ în sensul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 554/2004. Tribunalul reține că articolul 1 alin.1 din Legea nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal și a inițiat procedura prevăzută de art.7 din legea nr.554/2004. Având în vedere că pârâta a comunicat refuzul de a restitui taxa, reclamantul a formulat prezenta acțiune, apreciind refuzul pârâtei ca fiind nejustificat.
Pe cale de consecință, tribunalul va respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâte prin întâmpinare.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a M. ui F. P.
, instanța reține că reclamanta a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare achitată în contul Administrației F. P. a C. N., aspect care reiese din copia chitanței depusă la dosar, fără a exista un raport juridic creat direct între reclamantă și Ministerul Finanțelor Publice, care să îndreptățească formularea acțiunii împotriva acestei instituții în calitate de pârâtă. Calitatea procesuală pasivă constă în identitatea dintre persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății, care în prezenta cauză nu este Ministerul Finanțelor Publice, ci AFP N. . Din aceste motive, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și pe cale de consecință va respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP S., instanța reține că reclamanta a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare achitată în contul Administrației F. P. a C. N., aspect care reiese din copia chitanței depusă la dosar, fără a exista un raport juridic creat direct între reclamantă și DGFP S., care să îndreptățească formularea acțiunii împotriva acestei instituții în calitate de pârâtă. Calitatea procesuală pasivă constă în identitatea dintre persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății, care în prezenta cauză nu este DGFP S., ci AFP N. . Din aceste motive, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și pe cale de consecință va respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei DGFP
.
În privința fondului acțiunii, din actele si lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În data de_ reclamanta a achitat suma de 13.953 lei cu titlu de taxa de primă înmatriculare pentru autoutilitara marca Iveco, cu nr. de identificare WJMM1VTH004183825, conform chitanței seria TS2B nr. 1055481. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că autoturismul a fost cumpărat de reclamant din Spania, fiind înmatriculat pentru prima dată în acest stat. Considerând nelegală perceperea acestei taxe reclamanta s-a adresat pârâtei AFP N., fără a primi un răspuns favorabil.
Potrivit art.2141- 214 3din Codul fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică s-au juridică care face înmatricularea, atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art. 90 par. 1 din tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Conform hotărârii CJE în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Așadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141- 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în România și cele existente în România.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.
Instanța constată că într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Aceasta rezultă din două argumente:
Constituția României
: de la 1 ianuarie 2007, România este un stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art. 148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 ( alin. 4).
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare al Comunității, dinainte de aderare.
Jurisprudenț a Curții de Justiție Europene
: Prin Decizia în cazul C. ta/Enel (1964)
, CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.
Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o rodine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin Legea nr.343/2006 privind Codul fiscal.
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri, constituționale.
Chiar dacă hotărârile Curții nu au caracter normativ ele sunt obligatorii și produc efecte erga omnes. Și este ușor de observat că toate hotărârile Curții susțin ideea că regulile de drept comunitar se aplică de plin drept, cu efecte identice, pe toată suprafața Comunității Europene, fără ca statele membre să-i poată opune obstacole.
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe niciun fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate în Tratatul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone.
Întrucât tribunalul constată că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa încasată de pârâta AFP N. trebuie restituită. Este real faptul că prin OUG nr. 50/2008, care a intrat în vigoare din data de 01 iulie 2008 s-a prevăzut restituirea diferenței di taxa achitată și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor dispoziții (art. 11) și au fost abrogate prevederile art. 214 indice 1-214 indice 3 din Legea nr. 571/2003. Însă faptul că Guvernul României, urmare a negocierii purtate cu reprezentanții Comisiei Europene a adoptat taxa pe poluare, nu reprezintă o împrejurare care să schimbe situația juridică din speță, ci dovedește că reglementarea în vigoare la data încasării taxei achitată de reclamat era contrară dreptului comunitar, condiții în care se impune restituirea acesteia.
Față de cele de mai sus, tribunalul va admite acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. N. și în consecință va obliga pârâta la restituirea sumei de 13.953 lei în favoarea reclamantului, încasată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare, cu dobânda legală de la data de_ și până la data plății efective. Principiul răspunderii patrimoniale presupune reparația în natură si integrală a prejudiciului, iar o justă reparație a prejudiciului suferit de contribuabil ca urmare a încasării și folosirii de către pârâtă a unei sume, fără temei legal, presupune restituirea nu numai a acestei sume ci și a dobânzii legale calculate pentru perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcției Generale a F. P. S. și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva acesteia.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestuia.
Admite acțiunea formulată de reclamanta SC C. M. D. SRL, cu sediul în loc. M., comuna Sîg, nr.215, județul S., în contradictoriu cu pârâta A. F.
a C. N. pe care o obligă la restituirea sumei de 13.953 lei în favoarea reclamantei, încasată cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare, cu dobânda legală de la data de 18 iunie 2007 și până la data restituirii efective.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică în data de 15 februarie 2013
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. C. C.
Red/Dact. A.P. 6ex/11 martie 2013 Com. 4ex/_
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
