Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1736/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1736/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 455/85/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 1736/2015
Ședința publică de la 12 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. I. P.
Judecător M. K.
Judecător M. F.
Grefier A. H.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice S. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal Mediaș împotriva sentinței administrative nr. 4/CA/2015 pronunțată de Tribunalul S. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședința publică se prezintă în fața instanței mandatarul ales al intimatului reclamant, avocat G. M., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că anterior stabilirii primului termen de judecată, în cauză a fost parcursă procedura prealabilă; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Mandatarul intimatului reclamant depune la dosar împuternicirea avocațială, note de ședință și chitanța reprezentând onorariul avocațial.
Declară că nu mai are alte cereri de formulat, împrejurare față de care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatarul intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, pentru argumentele expuse în scris în notele de ședință depuse la dosar și în consecință menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul A., ca fiind legală și temeinică.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la cheltuielile de judecată, apreciază că acestea au fost într-un cuantum rezonabil, solicitând instanței să aibă în vedere faptul că au fost necesare deplasări la Serviciul Fiscal Municipal Mediaș, la Poliția S. pentru obținerea actelor care au stat la baza înmatriculării autovehiculului, precum și deplasări la Tribunalul S. pentru susținerea cauzei.
Cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial, conform chitanței depusă la dosar.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 4/CA/2015 Tribunalul S. - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal – a admis acțiunea formulată de reclamantul L. I. în contradictoriu cu pârâții Serviciul Fiscal Municipal Mediaș și Administrația F. pentru Mediu, dispunând obligarea pârâților la restituirea taxei de poluare în cuantum de 1772 lei și a dobânzii legale aferente de la data de 13.01.2011 și până la achitarea efectivă, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1400 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice S. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal Mediaș, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului pârâta arată că hotărârea pronunțată este nelegală întrucât O.u.G. nr. 50/2008 este un act normativ acceptat de Comisia Europeană ca fiind perfect compatibil cu aquis-ul comunitar, ea neputând fi asimilată nici cu o taxă vamală și nici cu o restricție la import.
Se mai precizează că formula de calcul a taxei de poluare reglementată de O.u.G. nr. 50/2008, este conformă normelor europene in domeniu si în concordanță cu jurisprudența C.J.C.E. atâta timp cât interpretarea dată art. 90 par. 1 din Tratatul C.E. de către C.J.C.E. este în sensul că acesta interzice o taxa de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări, atâta timp cat valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este făcută fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse in valoarea reziduala a unor autoturisme second hand similare, care au fost deja înmatriculate in statul membru. Or, actul normativ în discuție respectă aceste exigențe.
Se invocă lipsa calității procesuale a A.F.P. în ce privește restituirea taxei care se regăsește în patrimoniul A.F.M.
Pe de altă parte, a criticat sentința și sub aspectul cuantumului onorariului avocațial apreciat exagerat în raport de complexitatea cauzei.
Recursul pârâtei este scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
Analizând recursul pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice S. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal Mediaș, sub toate aspectele cauzei cât și prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a făcut o identificare clară a problematicii juridice deduse judecății și a făcut o aplicare corectă a principului priorității dreptului comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național aplicabil, incompatibil cu primul.
Așa cum a reținut instanța de fond, raportat la O.u.G. nr. 50/2008, în varianta în vigoare până la 14.12.2008, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a., urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, că „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.” Această jurisprudență a fost reconfirmată și în cauza C-263/10 N. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a..
Rezultă, așadar, că O.u.G. nr. 50/2008, în toate variantele sale până în prezent, nu răspunde acestor exigențe, obligația de plată a taxei de poluare intervenind numai cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca actul normativ în discuție să conțină dispoziții de impunere pentru autoturismelor deja înregistrate în parcul auto național, supuse vânzării ori transmiterii în regim de leasing.
Consacrarea și menținerea legislativă a unei discriminări a autovehiculelor de ocazie din import în raport cu cele similare de pe piața națională, deja înmatriculate în România, în sensul jurisprudenței comunitare arătate, creează condiții suficiente și, deopotrivă, necesare pentru declararea ca incompatibilă a O.u.G. nr. 50/2008, în forma în vigoare la momentul înmatriculării autoturismului reclamantului, cu art. 110 T.F.U.E., cu consecința înlăturării de la aplicare a actului normativ național, așa cum în mod corect a dispus instanța de fond.
În consecință, taxa plătită de reclamant pentru prima înmatriculare a autoturismului său în România a fost urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, ceea ce o supune repetițiunii conform art. 117 alin. 1 lit. d Cod procedură fiscală, la cererea acesteia, la care se adaugă, în compensație, pentru lipsirea de folosința acestei sume de bani, dobânda legală fiscală aferentă.
Sub aspectul debitorilor obligației de restituire a taxei de poluare încasată nelegal și de plată a dobânzii legale, Curtea reține că relevant sub aspectul legitimării procesuale sunt atribuțiile delegate, care circumscriu competența administrativă a autorității publice în această materie.
Taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 este gestionată de Administrația F. pentru Mediu și constituie venit la bugetul F. pentru mediu, conform art. 1 alin. 1 din acest act normativ.
Însă taxa se calculează, se încasează și se restituie conform O.u.G. nr. 50/2008 de către autoritatea fiscală competentă, respectiv „autoritatea fiscală teritorială în a cărei evidență este înregistrat contribuabilul ca plătitor de impozite și taxe”. Acest aspect este reglementat și de art. 7 care prevede că „stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă”.
În speță, calitatea de autoritate fiscală competentă o are Serviciul Fiscal Municipal Mediaș succesor al Administrației Finanțelor Publice Mediaș, cea care a emis decizia de calcul a taxei și care trebuia să se pronunțe și asupra cererii de restituire.
În cazul în care într-un litigiu de drept administrativ există și petite privitoare la repararea unor pagube materiale sau morale, este absolut necesar ca în raportul juridic respectiv să se afle și entitatea care are personalitate juridică și un patrimoniu în măsură să garanteze îndeplinirea obligațiilor stabilite de instanță.
În speță, petitul patrimonial vizează bugetul în care au fost virate sumele, respectiv cel al Administrației F. pentru Mediu care are personalitate juridică.
Așa fiind, având în vedere că refuzul de soluționare a cererii de restituire este actul administrativ asimilat (în sensul art. 2 alin. 2 din Legea 554/2004) al Administrației Județene a Finanțelor Publice S. succesoare a Administrației Finanțelor Publice S., care are capacitate de drept administrativ și organe de conducere proprii, iar repararea pagubei privește bugetul F. pentru mediu, instanța constată că au calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu atât Serviciul Fiscal Municipal Mediaș succesor al Administrației Finanțelor Publice Mediaș, cât și Administrația F. pentru Mediu.
Motivul de recurs privitor la cuantumul cheltuielilor de judecatăeste apreciat ca fiind întemeiat de către instanța de control judiciar.
Așa cum rezultă din prevederile art.30 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 modificată și art. 132 alin. 1 și 133 din Statutul profesiei de avocat, pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său, onorariile stabilindu-se în mod liber în limitele legii și ale statutului profesiei.
Instanța nu este condiționată, în aplicarea art. 451 alin.2 C.pr.civ., de existența unei cereri de reducere a onorariului din partea părții adverse, dacă constată motivat că acest onorariu este nepotrivit de mare sau de mic față de valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat.
În ceea ce privește onorariul avocatului la fond, justificat de obiectul acțiunii, de complexitatea concretă a cauzei, precum și de cuantumul taxei de poluare restituite, Curtea apreciază că sub acest aspect recursul pârâtei este fondat, impunându-se reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate reclamantului de la 1400 lei la 1000 lei.
Aplicând dispozițiile art. 451 alin.2 C.pr.civ., instanța nu stânjenește executarea contractului de asistență juridică, pe care nu-l modifică sau anulează, în parte, raportul juridic generat de încheierea acestui act menținându-se în integralitatea sa.
Astfel, se va admite recursul formulat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice S. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal Mediaș în temeiul art. 496 alin.1 C.pr.civ, fiind incidente prevederile art. 488 pct. 8 C.pr. civ. prin neaplicarea art. 451 alin. 2 C.pr.civ., se va casa în parte hotărârea atacată în sensul reducerii cheltuielilor de judecată la 1000 lei.
Se vor menține în rest dispozițiile hotărârii atacate conform celor arătate anterior.
Cum recursul pârâtei a fost admis, se va respinge cererea reclamantului intimat privind obligarea recurentei la cheltuieli de judecată în recurs, nefiind incidente prevederile art. 453 C.pr .civ..
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Admite recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice S. în numele și pentru Serviciul Fiscal Municipal Mediaș împotriva sentinței administrative nr. 4/CA/2015 pronunțată de Tribunalul S. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ .
Casează în parte sentința atacată, în sensul că:
Reduce cheltuielile de judecată acordate reclamantului la instanța de fond la suma de 1000 lei.
Menține în rest hotărârea instanței de fond.
Respinge cererea reclamantului privind acordarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Mai 2015.
Președinte, F. I. P. | Judecător, M. K. | Judecător, M. F. |
Grefier, A. H. |
Red. K.M.
Tehnored. H.A./5 ex./20.05.2014
Jud. fond L.R.P.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Hotărâre... | Excepţie nelegalitate act administrativ. Decizia nr. 1531/2015.... → |
|---|
