Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 48/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 48/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 2058/107/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 48/2015
Ședința publică de la 13 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. D.
Judecător M. I.
Judecător M. N.
Grefier A. D.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor B., prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1205/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimatul reclamant avocat S. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că în cauză s-a parcurs procedura prealabilă de regularizare, prevăzută de art. 200 și 201 NCPC.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar chitanța nr. 1442/2015 în cuantum de 200 lei.
Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr.1205/C./2014 Secția, de C. Administrativ, Fiscal și de Insolvență a Tribunalului A. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei AJFP A., a admis acțiunea reclamantului K. E. H. în contradictoriu cu pârâtele SFM Aiud. și A.F.M. și a dispus restituirea sumei de 1692 lei încasată cu titlu de taxă pe poluare, precum și dobânda legală calculată de la data plății și până la data restituirii efective a sumei datorată.
Instanța a reținut că autoturismul a fost achiziționat dintr-un stat comunitar, dar pentru prima înmatriculare în România s-a solicitat plata taxei conform dispozițiilor OUG nr. 50/2008. Ordonanța Guvernului contravine normelor dreptului obiectiv comunitar, art. 90 din Tratatul Comunităților Europene, devenit art. 110 din TFUE, taxa instituită prin acest act normativ fiind percepută la prima înmatriculare în România a autoturismelor de ocazie de proveniență comunitară, iar cele de pe piața internă nu sunt supuse taxării.
DGRFP B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. a declarat recurs, solicitând modificarea hotărârii și respingerea acțiunii. Pârâta susține că taxa pe poluare nu contravine normelor comunitare, calculul acesteia fiind făcut după criterii obiective, pentru toate autovehiculele ce sunt pentru prima dată înmatriculate în România, fiind eliminat orice efect discriminatoriu. A fost criticat și cuantumul prea mare al cheltuielilor de judecată (onorariul avocațial) acordat de către prima instanță.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin întâmpinare, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond în mod temeinic și legal a aplicat prioritar dreptul comunitar, dând eficiență acestuia în detrimentul dreptului național incompatibil cu dreptul comunitar, potrivit art. 148 din Constituție.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit în cauza C‑402/09 T. c. Statului Român prin Ministerul Finanțelor ș.a., urmare a unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare, că „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
În opinia CJCE autovehiculele de pe piața unui stat membru sunt „produse naționale” în sensul articolului 110 din TFUE, iar atunci când aceste produse sunt puse în vânzare pe piața vehiculelor de ocazie a acestui stat, trebuie considerate „produse similare” vehiculelor de ocazie importate de același tip, cu aceleași caracteristici și aceeași uzură, cele două categorii de autovehicule fiind într-un raport de concurență. Actul normativ de reglementare a taxei, cu modificările ulterioare, nu răspunde acestor exigențe, obligația de plată a taxei pe poluare intervenind numai cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără ca ordonanța să conțină dispoziții de impunere pentru autoturismele înregistrate în parcul auto național, supuse vânzării ori transmiterii în regim de leasing.
În același sens s-a pronunțat CJCE în cauza I. N. vs. DGFP Gorj, AFP Târgu Cărbunești și Administrația F. pentru Mediu, ca urmare unor întrebări preliminare transmise de Tribunalul Gorj, privind conformitatea taxei pe poluare cu dreptul european, în discuție fiind variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2010.
Este de observat că prin Legea nr. 9/2012, act normativ prin care s-a dorit a se înlătura inechitățile constatate de instanțele judecătorești, rezultate din aplicarea O.U.G. nr. 50/2008, act normativ declarat în mod constant neconform cu art. 110 T.F.U.E., s-a reglementat prin art. 4 că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare, la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8, la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7, precum și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, asupra unui autovehicul rulat al cărui proprietar n-a fost anterior impus la prima înmatriculare a autoturismului în România.
Acest din urmă caz reglementat asigura neutralitatea taxei, astfel că Legea nr. 9/2012 respecta exigențele art. 110 T.F.U.E. așa cum a fost explicitat prin jurisprudența unională arătată.
Însă, prin O.U.G. nr. 1/2012 au fost suspendate până la 1 ianuarie 2013 de la aplicare dispozițiile Legii nr. 9/2012 privind taxarea autovehiculelor cu ocazia primei transcrieri, astfel că ansamblul legislativ format de cele două acte normative a conservat viciile de neconformitate a O.U.G. nr. 50/2008, fiind menținută discriminarea autovehiculelor de ocazie din import în raport cu cele similare de pe piața națională, deja înmatriculate în România, în sensul jurisprudenței unionale arătate, ceea ce justifică declararea ca neconformă a Legii nr. 9/2012 cu modificările aduse de O.U.G. nr. 1/2012 pe perioada de incidență a acestui din urmă act normativ, în raport de art. 110 T.F.U.E., și înlăturarea de la aplicare a actului normativ național, așa cum în mod corect s-a dispus de instanța de fond.
Taxa pe poluare este incompatibilă cu art. 110 TFUE, fiind consacrată discriminarea autovehiculelor de ocazie din import în raport cu cele similare de pe piața națională, deja înmatriculate în România. Față de dispozițiile art. 148 din Constituție, urmează a înlătura de la aplicare dispozițiile OUG nr. 50/2008 și a da eficiență dreptul comunitar, art. 110 din TFUE si jurisprudenței comunitare în materie .
Taxa percepută de Administrația Finanțelor Publice este nelegală, urmând a fi supusa repetițiunii conform art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală. Dobânda legală aferentă va fi calculată potrivit art. 124 din Codul de procedură fiscală, de la data plății taxei și până la data restituirii integrale a taxei, având în vedere Hotărârea CJUE pronunțată în cauza C565/11 I. M. din 18 04 2013.
În privința cheltuielilor de judecată se constată că acestea au fost acordate de instanța de fond având în vedere criteriile stabilite de lege, și anume valoarea obiectului pricinii, complexitatea cauzei și munca depusă de avocat.
Toate aceste considerente dovedesc temeinicia hotărârii recurate, astfel că pentru menținerea acesteia, Curtea în temeiul art. 496 codul de procedură civilă va respinge recursul pârâtei.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 din Noul Cod de Procedură civilă recurenta va fi obligată să plătească intimatului – reclamant suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței nr. 1205/C./2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
Obligă recurenta să plătească intimatei K. E. H. suma de 200 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Ianuarie 2015.
Președinte, N. D. | Judecător, M. I. | Judecător, M. N. |
Grefier, A. D. |
Red.NM/tehn.DA/21.01.2015
Jud. fond BMM
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 475/2015.... | Obligaţia de a face. Decizia nr. 281/2015. Curtea de Apel ALBA... → |
|---|
