Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2136/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2136/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 2026/85/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2136/2015
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Judecător F. I. P.
Judecător M. K.
Grefier C. G.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu împotriva sentinței nr.433/CA/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat C. M. în substituirea avocatei C. L. E. pentru reclamantul intimat, lipsind restul părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a parcurs procedura prealabilă de regularizare premergătoare fixării primului termen de judecată.
Avocata reclamantului intimat depune la dosar delegație de substituire.
Instanța pune în discuție excepția nulității recursului invocată de către reclamantul intimat prin întâmpinare.
Avocata reclamantului intimat solicită admiterea acestei excepții, întrucât recursul nu cuprinde motivele de nelegalitate, iar motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art.488 Cod pr.civilă.
Instanța respinge excepția nulității recursului raportat la dispozițiile art.22 Cod pr.civilă, întrucât motivele invocate se încadrează în motivele de casare prevăzute de art.488 pct.8 Cod pr.civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru motivele arătate în întâmpinare. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
-CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 433/CA/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._ s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâtele Administrația județeană a Finanțelor Publice Sibiu și AFM și în consecință au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumei de 7042 lei, calculată de la data plății taxei de poluare, respectiv 03.09.2008 și până la data cererii de restituire, precum și suma de 500 lei cu titlu cheltuieli de judecată.
Împotriva hotărârii formulează recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, aducându-i critici de nelegalitate.
Se arată în recurs că reclamantul a obținut restituirea taxei de poluare precum și dobânda legală începând cu data cererii de restituire și că în raport de dispozițiile art. 124 cod pr. fiscală organele fiscale au fost în imposibilitate de a restitui dobânda de la data plății.
Se invocă lipsa calității procesuale a A.F.P. în ce privește restituirea taxei care se regăsește în patrimoniul A.F.M.
Recursul este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin sentința nr. 667/CA/2013, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr._, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Miloștean C. în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice Sibiu și Administrația F. pentru Mediu, fiind obligate pârâtele să-i restituie reclamantului suma de 7042 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare, precum și dobânda legală aferentă sumei pentru perioada începând cu data cererii de restituire și până la restituirea efectivă.
Instanța a constatat că suma impusă în speță cu titlu de taxă de poluare, în vederea înmatriculării, nu poate fi datorată, potrivit legislației comunitare.
În conformitate cu dispozițiile art. 124 alin. 1 din Codul de procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz, iar acordarea dobânzilor astfel acumulate se face la cererea contribuabililor. Astfel, pârâtele au fost obligate și la plata sumei reprezentând dobânda legală, dar calculată de la data cererii de restituire și până la data restituirii efective a sumei, potrivit art. 124 Codul de procedură fiscală.
Cererea de chemare în judecată promovată de reclamant se fundamentează pe pronunțarea de către CJCE a unei hotărâri, ulterioară rămânerii irevocabile a sentinței Tribunalului A., prin care s-a constatat că norma internă nu este compatibilă cu dreptul comunitar în ceea ce privește data de la care se datorează dobânda cu ocazia restituirii unei taxe percepute.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ca interpret oficial al Tratatului pentru funcționarea Uniunii Europene, a stabilit, prin Hotărârea din 18.04.2013, în cauza C-565/11, M. I. c/ Administrației Finanțelor Publice Sibiu și Administrației F. pentru Mediu că, atunci când un stat membru a încasat taxe cu încălcarea normelor dreptului Uniunii, justițiabilii au dreptul la restituirea nu numai a taxei percepute fără temei, ci și a sumelor plătite acestui stat sau reținute de acesta în legătură directă cu taxa respectivă. Aceasta cuprinde și pierderile reprezentate de indisponibilizarea sumelor ca urmare a exigibilității premature a taxei (a se vedea Hotărârea din 8 martie 2001, Metallgesellschaft și alții, C-397/98 și C-410/98, R.., p. I-1727, punctele 87 - 89, Hotărârea din 12 decembrie 2006, Test Claimants in the FII Group Litigation, C-446/04, R.., p. I-_, punctul 205, Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctul 25, precum și Hotărârea din 27 septembrie 2012, Zuckerfabrik Jülich și alții, C-113/10, C-147/10 și C-234/10, punctul 65).
Este adevărat că în această privință, Curtea a statuat deja că, în absența unei reglementări a Uniunii, revine ordinii juridice interne a fiecărui stat membru atribuția de a prevedea condițiile în care se impune acordarea unor astfel de dobânzi, în special rata și modul de calcul al acestor dobânzi. Aceste condiții trebuie să respecte principiile echivalenței și efectivității, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor cereri similare întemeiate pe dispoziții de drept intern și nici concepute astfel încât să facă în practică imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea Littlewoods Retail și alții, punctele 27 și 28).
În ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei .
În speță, se constatată că un regim precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a taxei percepute fără temei, nu îndeplinește această cerință. Astfel, această pierdere depinde în special de durata indisponibilizării sumei plătite fără temei cu încălcarea dreptului Uniunii și survine astfel, în principiu, în perioada cuprinsă între data plății fără temei a taxei în cauză și data restituirii acesteia.
În consecința, pentru aplicarea prioritară a dreptul comunitar, potrivit art. 148 al. 2 si art. 20 al. 2 din Constituție, acțiunea reclamantului corect a fost admisă de către prima instanță.
În aceste condiții, Curtea constată că nu prezintă relevanță în cauză împrejurarea că reclamantul nu a promovat recurs împotriva sentinței instanței de fond, câtă vreme soluția privind data de la care se datorează dobânda s-a întemeiat pe dispozițiile normelor interne (art. 124 alin. 1 C. pr. fiscală), iar ulterior s-a constatat că tocmai aceste dispoziții din dreptul național contravin normelor comunitare.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu având competență legală cu privire la calcularea, încasarea și restituirea sumelor reprezentând taxa de poluare, a fost obligată prin sentința nr. 667/CA/2013 pronunțată de Tribunalul Sibiu, alături de Administrația F. pentru Mediu, la restituirea taxei achitată de reclamat, împrejurare față de care aceleași părți sunt obligate și la plata dobânzii în favoarea reclamantului.
Față de cele ce preced potrivit art. 496 si 498 cod pr. civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu.
În baza art. 453 C.pr.civ., recurenta va fi obligată să plătească intimatului reclamant suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat, conform dovezilor depuse la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu împotriva sentinței nr.433/CA/2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal în dosar nr._ .
Obligă recurenta la plata sumei de 400 lei în favoarea intimatului reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 Iunie 2015.
Președinte, M. F. CO semnează Presedintele Curtii de Apel A. I. P. | Judecător, F. I. P. | Judecător, M. K. |
Grefier, C. G. |
Red.FIP
Tehn.C.G./2ex/
Jud fond. M. T
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 1520/2015. Curtea de Apel ALBA... | Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1525/2015.... → |
|---|
