Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 119/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Sentința nr. 119/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 172/57/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 119/2015

Ședința publică de la 16 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. K.

Grefier M. C. Daiboc

Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ privind pe reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. - DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ B., având ca obiect suspendare executare act administrativ.

Se constată că s-au depus la dosar prin serviciul registratură al instanței concluzii din partea reclamantei.

Mersul dezbaterilor și concluziile părților s-au consemnat în încheierea de amânarea pronunțării din data de 02.06.2015, care face parte integrantă din prezenta sentință.

-CURTEA DE APEL –

Asupra cauzei de față:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia,sub dosar nr._ reclamanta . SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. –Direcția Regională Vamală B. și B. V. Interior Sibiu prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu ca prin hotărâre judecătorească să se dispună suspendarea executării Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.1779/26.02.2015 emisă de B. V. Interior Sibiu până la pronunțarea instanței de fond,fără cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii de suspendare,reclamanta a arătat, în esență că, în prezenta cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind existența unui caz bine justificat și pentru prevenirea unei pagube iminente. Susține că există indicii temeinice asupra nelegalității actului administrativ atacat sub mai aspecte:

Organul vamal a stabilit și impus obligații vamale suplimentare, inclusiv accesorii, făcând pentru produsele importate de reclamantă o încadrare tarifară greșită. Clasificarea eronata făcută de B. V. Interior Sibiu a fost determinată de neluarea în considerare a caracteristicilor tehnice a pieselor metalice importate și a destinației exacte a acestora, emiterea deciziei atacate a avut la baza doar certificatele emise de Laboratorul V. Central, care nu fac o încadrare tarifară concretă, imperativă a produselor importate, ci fac doar o propunere, cu mențiunea “dacă este cazul”, iar certificatele de analiză, care au stat la baza emiterii deciziei atacate, anexate Procesului verbal de Control au la rubrica "concluzii”, alt conținut decât certificatele de analiză, comunicate reclamantei de către ANAF, cu adresa de înaintare nr.6806/BSCV-216 din 13.08.2014.

Reclamanta mai arată că organul vamal a efectuat controlul vamal ulterior în mod nelegal, în alte condiții decât cele prevăzute de art.78 al.3 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr.2913/1992 de instituire a Codului V. Comunitar.

De asemenea organul vamal a efectuat controlul vamal ulterior fără a realiza o verificare efectiva a produselor importate.

Reclamanta mai susține că B. V. de Interior Sibiu a calculat și stabilit în mod nelegal prin Decizia nr. 1779/26.02.2015, accesorii (dobânzi si penalități de întârziere), acestea fiind stabilite cu încălcarea prev.art.119 alin.l din C.pr.fiscală.

În ceea ce privește paguba iminentă, reclamanta arată că este întrunită și această condiție întrucât punerea în executare a deciziei ce face obiectul prezentei cereri duce la blocarea activității și producerea unui prejudiciu material imposibil de suportat de reclamantă prin acumularea de datorii generate de imposibilitatea respectării obligațiilor contractuale asumate față de clienții si furnizori.

Mai arată că face parte din sectorul auto motiv care lucrează exclusiv pentru firmele producătoare de mașini din acest sector. Procesul de fabricare este "Lean Maunifaeturing”, însemnând un proces producție scurt în timp si JIT "J. in Time”, ce înseamnă puțin stoc de materie prima și produse finite, care se trimit clienților în acord cu cerințele lor, respectiv zilnic si săptămânal.

In situația în care se pune în executare decizia de regularizare și conturile sunt poprite este pusă în imposibilitatea de a achita facturile emise furnizorii de materie prima. Conform contractelor încheiate cu aceștia reclamanta e obligata la plata de penalități, furnizorii având și dreptul de a bloca în termene foarte scurte livrările de marfa sau chiar de a rezilia contractul de livrare. Lipsa materiei prime duce automat la blocarea activității reclamantei, întrucât materia prima folosită este una omologată de clienții ei, neavând dreptul de a folosi alt material sau alt furnizor decât indicat de client. Cum procesul de producție este de tip "‘just în time" nu dețin stoc mare de materie prima ceea ce va duce la oprirea producției și punerea în imposibilitatea de a-si respecta termenele asumate prin contractele încheiate cu clienții.

In drept s-au invocat disp.art.14 alin.1 din Legea nr.554/2004.

Acțiunea a fost legal timbrată.

Instanța constată că, s-a depus cauțiune în cuantum de 199.496,50lei cu recipisa . nr._ emisă de CEC Bank fila 401 dosar.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu în numele și pentru pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. – Direcția Regională Vamală B. și B. V. Interior Sibiu a depus întâmpinare (fila 434) prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a efectelor Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 1779/26.02.2015 emisa de B. V. de Interior Sibiu

În motivarea întâmpinării arătă că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a celor 2 condiții prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv,existenta cazului bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

In ceea ce privește existenta cazului bine justificat, arată că motivele de nelegalitate invocate de reclamantă privesc fondul actului administrativ fiscal, iar nu motive pe care instanța să le poată analiza fără a prejudicia fondul actului. Actul administrativ fiscal se bucura de prezumția de legalitate, astfel ca pana la soluționarea definitiva a cauzei acesta produce efectele specifice actelor administrativ fiscale. Cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea si temeinicia unui act administrativ, ci motivele invocate trebuie sa conducă la crearea unei îndoieli puternice asupra legalității actelor, fapt neinvocat si nedovedit de reclamant.

În ceea ce privește a doua condiție, prevenirea unei pagube iminente, reclamanta nu dovedește nici aceasta condiție. Paguba iminenta este definita de art. 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554 2004 ca fiind prejudiciul material viitor, dar previzibil sau perturbarea previzibila grava a funcționarii unei autoritari publice ori a unui serviciu public. Ori din acțiunea formulata si din dovezile anexate, reclamanta nu dovedește prejudiciul material si ireparabil pe care l-ar suferi prin punerea în aplicare a actului administrativ fiscal.

Exista și o a treia condiție pe care reclamanta trebuia să o îndeplinească pe lângă celelalte două, și anume consemnarea unei cauțiuni în cuantum de cel mult 20% din suma contestată.

In drept: art. 205, 209 (3), art.215, 218 alin.2 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, art. 1, art.2, art. 11, art. 14 din Legea nr.554 2004 privind contenciosul art. 205 Cod pr.civilă.

Examinând cererea de față în raport cu motivele invocate, actele dosarului și prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanța constată că este întemeiată și ca urmare va fi admisă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art.14 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.

Cazul bine justificat conform art.2 lit.t din Legea nr.554/2004 implică existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu, iar paguba iminentă constă, potrivit art.2 lit.s din aceeași lege, într-un prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.

Art.14 din Legea nr.554/2004 impune, pentru suspendarea executării actului administrativ, îndeplinirea cumulativă a celor două condiții menționate, respectiv existența unui caz bine justificat și a unei pagube iminente.

În speță, sunt îndeplinite toate cele trei condiții prevăzute de art. 14 alin.l din Legea 554/2004.

În ceea ce privește prima condiție,fără a analiza fondul cauzei, instanța reține că există o îndoială serioasă cu privire la legalitatea deciziei contestate, având în vedere că la baza emiterii deciziei atacate stau certificatele emise de Laboratorul V. Central, certificate care nu pot fi considerate temei al acesteia, având în vedere că certificatele de analiză, care au stat la baza emiterii deciziei atacate, (anexate Procesului verbal de Control ) au la rubrica "concluzii”, alt conținut decât certificatele de analiză, care au fost comunicate reclamantei de către ANAF, cu adresa de înaintare nr.6806/BSCV-2 16 din 13.08.2014 din conținutul lor, și unele si celelalte poartă aceleași numere si aceeași dată.

In aceste condiții, fiind vorba de alte probe decât cele comunicate reclamantei de B. V. Central, Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 1779/26.02.2015 apare ca fiind nelegală.

O îndoiala serioasa cu privire la legalitatea încadrării tarifare făcute prin Decizia atacata ridica si faptul că aceleași mărfuri, cu aceleași coduri tarifare, importate tot din C., de la același furnizor, au primit în Spania, o alta încadrare tarifara decât cea stabilita, pentru repere identice, prin decizia de regularizare .

În consecință fără a se face o analiză a caracteristicilor tehnice ale reperelor în discuție, doar făcând o analiza comparativa a încadrărilor făcute de organul vamal roman si cel spaniol, pentru aceleași repere, acestea sunt diferite deșii ar trebui sa coincidă.

Cât privește condiția pagubei iminente, aceasta constă în producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil sau perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public.

Instanța constată că această condiție este îndeplinită în ce privește prejudiciul material viitor și previzibil și rezulta din înscrisurile depuse la dosar.

Punerea în executare a deciziei de regularizare este de natură ai cauza reclamantei pagube grave imposibil de reparat,care ar duce la blocarea activității și producerea unui prejudiciu material prin acumularea de datorii generate de imposibilitatea respectării obligațiilor contractuale asumate față de clienți si furnizori.

In situația în care se pune în executare decizia de regularizare și conturile sunt poprite reclamanta este pusă în imposibilitatea de a achita facturile emise de furnizorii de materie prima, întrucât conform contractelor încheiate cu aceștia reclamanta e obligata la plata de penalități,iar lipsa materiei prime duce la blocarea activității reclamantei.

In aceasta situație se produce un prejudiciu material însemnat, răspunderea constând în suportarea penalităților si contravalorii prejudiciilor suferite de clienți urmare a decalării termenelor de livrare a mărfii, așa cum rezulta din extrasele din contractele anexate prezentei cereri.

De asemenea ,toate contractele și încasările de la clienți sunt cesionate Băncii Comerciale Romane si Băncii Unicredit Tiriac, aceste cesiuni sunt înregistrate în AERGM si reprezintă garanție de finanțare pe termen scurt(cash operațional) și pe termen lung (pentru investițiile realizate si finanțate prin băncile menționate anterior), iar blocarea conturilor în aceasta situație înseamnă că băncile pot, în mod unilateral, sa rezilieze contractele de

finanțare actuale.

Este îndeplinită și a treia condiție reclamanta a consemnat cauțiunea care i s-a pus în vedere de către instanță în cuantum de 5 % din suma contestată așa cum rezultă din prevederile art. 215 alin. 2 din Codul de procedura fiscală, conform cărora ,,Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei ”.

Față de considerentele de mai sus, în baza art.14 din Legea nr.554/2004 va admite cererea reclamantei și va dispune suspendarea executării Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.1779/26.02.2015 emisă de B. V. Interior Sibiu până la pronunțarea instanței de fond.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele legii

HOTĂRĂȘTE :

Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în Șelimbăr – Parc Industrial, DN1 km 302, jud. Sibiu, CUI RO_, nr. înregistrare la ORC Sibiu J_ în contra- dictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. –Direcția Regională Vamală B. cu sediul în B., ..7, județul B. și B. V. Interior Sibiu prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, cu sediul în Sibiu, Șoseaua A. I., nr.73 A, jud. Sibiu și, în consecință:

Dispune suspendarea executării Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.1779/26.02.2015 emisă de B. V. Interior Sibiu până la pronunțarea instanței de fond.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Curtea de Apel Alba Iulia.

Pronunțată în ședința publică din 16 Iunie 2015.

Președinte,

M. K.

Grefier,

M. C. Daiboc

CO

Semnează grefier,

E. G.

Red. K.M

Tehn C.G/2ex/22.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Suspendare executare act administrativ. Sentința nr. 119/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA