Alte cereri. Decizia nr. 2962/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2962/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 318/32/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 2962/2013
Ședința publică de la 12 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Olguța L. T. - judecător
Judecător: M. G. C.
Judecător: M. G. B.
Grefier: L.-D. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a venit spre judecare recursul declarat de recurentul-reclamant N. C., împotriva sentinței civile nr. 9/CA din 14 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant N. C., personal, lipsă fiind reprezentantul intimatului-pârât P. comunei B..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul-reclamant N. C., având cuvântul, arată că a formulat precizări la întâmpinarea depusă de intimat, întâmpinare care nu se referă la recurs, intimatul eschivându-se să dea răspunsurile la problemele solicitate.
Arată că a prezentat precizări și probe din care rezultă că reținerile făcute pentru tichetele cadou din perioada 2006-2009 s-au făcut începând cu luna iunie 2009 până la sfârșitul anului, deci nu s-au făcut eșalonat. Precizează, de asemenea, că a formulat cerere primarului la 01.09.2009 pentru a-i restitui suma însă nu a primit răspuns în termenul legal și nici până acum nu a primit acest răspuns.
În ceea ce privește probele, arată că proba nr. 1 este reprezentată de statul de plată din luna iunie din care rezultă că pe lângă alte rețineri, i s-a reținut suma de 160 lei, iar proba nr. 2 este reprezentată de statul de plată pe luna iulie 2009 din care rezultă că i s-au oprit 240 lei alte rețineri. Mai arată că a formulat cererea nr. 4173 la 01 septembrie, cerere prin care a solicitat restituirea sumei și care dovedește că suma de 400 lei se regăsește în cererea inițială din 01 septembrie.
Arată, în continuare, că în recurs și întâmpinarea de la Piatra N., . două principii ale dreptului, respectiv neretroactivitatea actelor normative, Astfel, intimata și-a fundamentat întâmpinarea depusă la primul termen pentru reținerile operate în iunie 2009 – 31.12.2009 pe O.U.G. nr. 58/2010 și H.G. nr. 791/2010 de aplicare a O.U.G. nr. 58/2010, care are termen de aplicare de la 01.07.2010 și nicidecum din anul 2009. De asemenea, un al doilea principiu încălcat de . la calculul contribuțiilor pentru prima de concediu.
Precizează că din punct de vedere al contenciosului administrativ, pentru nedepunerea în termen situația este clară, rezolvată, însă cu privire la litigiul de muncă situația nu este clară, reținerile operate fiind reținute abuziv și nelegal din 2009. Arată că este în termen de a-și recupera prejudiciul vizavi de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 157/1958 și având în vedere că prima cerere a fost depusă la data de 01.09.2009, iar acțiunea a fost depusă la data de 13.03.2012.
Față de acestea, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate nr. 9/CA/14.01.2013 a Tribunalului N. și rejudecarea litigiului de muncă pentru a-și recupera drepturile de care a fost frustrat. Astfel, solicită restituirea sumei de 1.040 lei reprezentând contravaloare impozit pentru tichetele cadou reținute în lunile iunie-decembrie 2009 pentru perioada retroactivă din 2006-2009 și contribuțiile oprite la prima de concediu care sunt nelegale. Arată că, Legea nr. 19/2000 cu privire la C.A.S., Legea nr. 95/2006 a sănătății și Legea nr. 76/2002 cu privire la șomaj nu prevăd ca asupra primei de concediu să se calculeze contribuții. Totodată, arată că, conform Statutului funcționarului public – Legea nr. 188/1999, art. 35 alin. 2, prima de concediu este un venit impozabil.
În concluzie, solicită restituirea sumei de 1.040 lei reprezentând contravaloare impozit pentru tichetele cadou și suma de 522 lei rețineri din contribuțiile personale, respectiv prima de concediu din 2009 și 2010.
S-au declarat dezbaterile închise.
CURTEA:
- deliberând -
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului N. sub nr. 1237/103/13-03-2012, N. C. a chemat în judecată pe P. comunei B., pentru refuzul nejustificat de soluționare a cererii nr. 4173/1-09-2009, privind restituirea unor sume reținute din salariu, în mod nelegal și abuziv. Reclamantul a solicitat și obligarea pârâtului la plata de daune materiale și morale în sumă de 10.000 lei.
În motivarea cererii s-au arătat următoarele: Prin cererea nr. 4173/1-09-2009 a criticat nelegalitatea impunerii sumei de 1040 lei, impozit pe venit pentru tichete de cadou pentru perioada 2006-2009; de asemenea a mai criticat și reținerea sumei de 522 lei în perioada 2009/2010, fiind cumulat nelegal salariul cu concediul de odihnă, ceea ce a generat un impozit și contribuții majorate. În ceea ce privește cererea nr. 3470/5-07-2011 a criticat dispoziția Primarului, prin care i s-a reținut suma de 2.556 lei, fără a exista o fundamentare a sumelor imputate. Pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția insuficienței timbrări, excepția inadmisibilității acțiunii pentru nerespectarea dispozițiilor privind plângerea prealabilă, excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește suma pretinsă de reclamant anterioară datei de 13-03-2011. Pentru aceasta s-au invocat art. 17 din Legea 146/1997, art. 7 și 19 LCA. Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, fiind invocate dispozițiile art. 55,57 din Legea 571/2003, HG 791/2010. Pârâtul a semnalat că prin decizia nr. 16/2011 Camera de Conturi Județeană N. a constatat un prejudiciu la UAT B. constând în cheltuieli efectuate în ceea ce privește contabilitatea instituției.
Prin s.c. nr. 9/CA/14.01.2013 pronunțată de Tribunalul N., s-a admis excepția prescripției.
S-a respins ca prescrisă, acțiunea civilă formulată de reclamantul N. C., în contradictoriu cu pârâtul P. C. B., pentru anulare act și restituire sumă.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea pârâtei pentru cheltuieli de judecată.
Tribunalul a respins excepția de netimbrare la termenul de judecată din data de 22-11-2012, apreciind că se aplică art. 15 din Legea 146/1997 lit. a raportat la art. 85 și 117 din Legea 188/1999;
A reținut instanța incidența art. 11 din Legea nr. 554/2004 care reglementează termenul de introducere a plângerii în materia contenciosului administrativ:
(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii;
b) data expirării termenului legal de soluționare a cererii, fără a depăși termenul prevăzut la alin. (2);
(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
De asemenea s-a reținut că acțiunea este introdusă la data de 13-03-2013 și că reclamantul contestă rețineri din salariu operate în perioada 2006/2009 plângerea prealabilă fiind depusă la data de 1 septembrie 2009. Reținând obligația autorității căreia i s-a adresat plângerea de a răspunde în termen de 30 zile, se reține că termenul de prescripție curge de la data de 1 oct 2009, fiind evidentă depășirea termenului de 6 luni ; în cauză nu s-a probat existența unui caz real de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție sau existența unui motiv temeinic ce justifică nerespectarea termenului de 6 luni - ipoteză care ar conduce oricum la constatarea depășirii și a termenului de 1 an reglementat de alin. 2 al aceluiași text legal.
Reclamantul contestă dispoziția nr.555/8-06-2011; calculând termenul de 6 luni începând cu data de 8-07-2011, se constată nerespectarea termenului prescris de art. 11 LCA; problemele de sănătate invocate și apărute la finalul termenului de 6 luni nu constituie un motiv temeinic pentru aplicarea termenului de 1 an, depunerea plângerii neimplicând actul personal al reclamantului - putând acționa prin reprezentant sau prin alte mijloace cunoscute de comunicare care asigură primirea actului și confirmarea primirii acestuia.
În acest context, instanța a apreciat ca întemeiată excepția prescripției invocată prin întâmpinare, ceea ce a condus la respingerea acțiunii, implicit a cererii accesorii privind daunele materiale și morale solicitate.
În ceea ce privește cererea pârâtului pentru cheltuieli de judecată, a fost respinsă, nemenționându-se natura acestora, nefiind depus nici un înscris probator în susținerea cererii.
Împotriva sentinței tribunalului a formulat recurs reclamantul N. C., arătând în motivarea recursului că primarul . răspuns conform legii la două cereri ale sale, nr. 4173/1.09.2009 și nr. 3470/5.07.2011. Cu privire la pct. A arată recurentul că rezolvarea instanței este clară.
La pct. B însă, pretențiile bănești nu sunt prescrise, problema pe fond constituind-o restituirea sumelor reținute abuziv, situație față de care procesul se transformă în civil și conform prevederilor Decretului 167/1958, art.3, acțiunea reclamantului recurent nu este prescrisă.
În continuare, recurentul expune modalitatea în care i-a fost reținută suma de 1542 lei reprezentând impozit pe tichete cadou și contribuții personale pentru prima de concediu, precizând că la data de 5.07.2011 a contestat Dispoziția primarului nr. 555/8.06.2011 și a solicitat să i se răspundă la cererea nr. 4173/1.09.2009.
Arată că în anul 2009 i s-a reținut din salariu 1040 de lei nelegal pentru tichetele cadou primite în perioada 2006 – 2009. În cererea 4173/1.09.2009 a contestat reținerea sumei de 400 lei iar cu cererea nr. 3470/5.07.2011 a revenit la prima. Recurentul în continuare a expus de ce sumele reținute consideră că sunt nelegale.
P. . întâmpinare solicitând respingerea recursului ca fiind nefondat.
Se arată că soluția instanței de fond este temeinică și legală, deoarece recurentul reclamant nu a respectat termenul de introducere a plângerii în materia contenciosului administrativ reglementat de art.11 din Legea nr.554/2004. Actele contestate de reclamant datează din perioada 2006- 2009, conform susținerilor reclamantului plângerea prealabilă fiind formulată la data de 1.09.2009, fără a fi însă atașate dovezi de comunicare. Raportat și la cel de-al doilea înscris la care face referiri reclamantul, din anul 2011, termenul de introducere a plângerii, este de asemenea depășit.
Analizând recursul sub aspectul criticilor formulate, în raport de actele existente și de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că acesta nu este întemeiat, pentru considerentele ce vor urma:
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 554/2004:
(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluționare a cererii;
b) data expirării termenului legal de soluționare a cererii, fără a depăși termenul prevăzut la alin. (2);
(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
Recurentul reclamant s-a adresat instanței de judecată la data de 13-03-2013, plângerea prealabilă fiind formulată la data de 1 septembrie 2009.
Termenul de prescripție de 6 luni menționat de către legiuitor, începe să curgă după expirarea termenului de 30 de zile în care se impunea ca recurentul să primească răspuns la plângerea prealabilă.
Recurentul a motivat că nu ar fi putut formula acțiunea în termen deoarece a fost împiedicat de motive medicale depunând mai multe scrisori medicale și bilete de ieșire din spital, însă așa cum se poate observa din conținutul acestora, actele medicale au o limitare periodică (bilet ieșire spital 26.01.2009, bilet ieșire spital din 18.01.2010, bilet ieșire din spital 31.03.2011, bilet ieșire din spital 9.02.2012). Celelalte înscrisuri sunt scrisori medicale, bilete de trimitere, care nu pot constitui cazuri reale de întrerupere sau de suspendare a termenului de prescripție de 6 luni, fiind depășit chiar și termenul de 1 an prevăzut de alin. 2 al art. 11 din Legea nr. 554/2004 a Contenciosului administrativ.
Recurentul a contestat Dispoziția nr. 555/8 iunie 2011, potrivit susținerilor sale la data de 5.07.2011, acțiunea în instanță fiind introdusă la data de 13.03.2013, cu mult peste termenul de 6 luni și chiar de 1 an prevăzut de art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004.
Termenul de prescripție de 3 ani invocat de către recurent nu are aplicabilitate în cauză, având în vedere că acesta s-a adresat instanței contestând sume stabilite printr-un act administrativ, respectiv Dispoziția nr. 555/8 iunie 2011, fiind aplicabile dispozițiile din legea specială, respectiv legea contenciosului administrativ.
Față de considerentele reținute, hotărârea tribunalului, raportat la criticile formulate de către recurent, este temeinică și legală și în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă, Curtea, va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, ca nefondat, declarat de recurentul-reclamant N. C., cu domiciliul în R., .. 21, ., ._, județul N., împotriva sentinței civile nr. 9/CA din 14 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât P. comunei B., cu sediul în ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 septembrie 2013.
Președinte, Olguța L. T. | Judecător, M. G. C. | Judecător, M. G. B. |
Grefier, L.-D. D. |
Red. s. N. A.
Red./Tehnored. d.r. Olguța L. T./17.09.2013
Ex. 2
23.09.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 891/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 4362/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
