Anulare act administrativ. Decizia nr. 2095/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2095/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 4671/110/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL-
Dosar nr._ Decizia nr. 2095/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 17 MAI 2013
PREȘEDINTE - M. N. - judecător
- C. Ș. - judecător
- M. G. B. - judecător
- M. V. - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Bacău, împotriva sentinței civile nr. 34 din 09 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat D. R., cu împuternicire avocațială la dosar, pentru intimatul-reclamant C. E. T., celelalte părți fiind lipsă.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente pentru a formula concluzii pe fondul cauzei.
Având cuvântul în combaterea recursului, avocat D. R., pentru intimatul-reclamant C. E. T., solicită respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere că taxa de poluare percepută pentru autoturism este nelegală. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 34/09.01.2013, Tribunalul Bacău a hotărât următoarele:
A admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Administrației F. pentru Mediu și a respins în consecință acțiunea în contradictoriu cu această parte.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C. E. T., în contradictoriu cu AFP Bacău și a fost obligată pârâta Administrația Finanțelor Publice Bacău să restituie reclamantului suma de 5.067 lei reprezentând taxă pe poluare, și dobânda fiscală calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile calculate de la data înregistrării cererii de restituire și până la data plății efective.
A obligat pârâta AFP Bacău să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâta AFP Bacău față de Administrația F. pentru Mediu. A obligat chemata în garanție să vireze în contul pârâtei AFP Bacău suma de 5.067 lei încasată cu titlu pe taxă de poluare, precum și dobânda fiscală calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile calculate de la data înregistrării cererii de restituire și până la data plății efective și 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că dispozițiile Codului fiscal care au reglementat până la data de 01.07.2008, dată la care a intrat în vigoare O.u.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare, sunt contrare dispozițiilor în această materie prevăzute de dreptul comunitar. Astfel, dispozițiile art. 90 paragraful 1 din T.C.E., invocat de reclamant, stabilesc că "niciun stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
În aceste condiții, instanța de fond a constatat că suma plătită de reclamant se impune a fi restituită, iar pentru repararea integrală a prejudiciului, se impune și acordarea dobânzii fiscale, calculată conform art. 124 alin.2 raportat la art. 70 Cod procedură fiscală.
Recursul Administrația Finanțelor Publice Bacău
Declarând recurs, A.F.P. a municipiului Bacău a criticat hotărârea din perspectiva motivelor prevăzute de art. 304 pct.9 teza a II-a și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă:
Din textele O.U.G. nr. 50/2008 nu rezultă că este protejată industria de automobile din România, taxa de poluare fiind percepută și pentru aceste produse, norma internă nu contravine normei comunitare.
La data intrării în vigoare a Legii nr. 9/2012 a fost abrogată O.U.G. nr. 50/2008, iar potrivit dispozițiilor art. 12 din această ultimă lege, în cazul în care taxa de poluare achitată în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea actualei legi privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, se pot restitui diferențele, potrivit formulei de calcul prevăzută de respectiva lege și de normele metodologice de aplicare.
Motivarea Curții:
Analizând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, reține următoarele:
La 07 aprilie 2011 C.J.U.E., în cauza T., a răspuns întrebărilor adresate de Tribunalul Sibiu, motivele de recurs urmând a fi analizate ținând cont de hotărârea C.J.U.E., având în vedere că interpretarea dreptului comunitar este obligatorie pentru instanțele naționale.
Reclamantul a investit instanța de fond cu o cerere având ca obiect principal restituirea sumei achitate cu titlu de „taxă de poluare”, susținând că dispozițiile legale în baza cărora s-a perceput această taxă – O.U.G. nr. 50/2008 încalcă dispozițiile art. 110 din T.C.E., obligatorii pentru Statul Român în virtutea Legii nr. 157/2005 și ale art. 11 și 148 din Constituție.
Această susținere a reclamantului este în prezent confirmată de hotărârea preliminară a C.J.U.E. la 07.04.2011 în cauza C-402/09 – T., în care Curtea a stabilit că: „articolul 110 T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
Astfel, instanța trebuie să facă aplicarea normei comunitare ținând cont de interpretarea dată de Curte art. 110 TFUE și să soluționeze acțiunea cu care este sesizată, respectiv căile de atac exercitate, respectând interpretarea Curții.
Prin urmare, Curtea va aplica cu prioritate normele dreptului comunitar, lăsând neaplicată legislația națională contrară, în speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu modificările ulterioare, având în vedere dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituție.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea națională a taxei de poluare, în vigoare la data achitării taxei de către reclamant, încalcă dispozițiile art. 110 TFUE, situație în care Curtea de Justiție a decis că taxa nu este datorată, iar statul membru trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză.
Procedura prevăzută de dispozițiile art. 12 din Legea nr. 9/2012, nu poate fi luată în discuție, dispozițiile acesteia producând efecte numai pentru viitor, potrivit principiului neretroactivității legii, așa încât aceasta nu poate fi aplicată unui raport fiscal născut anterior, intrării sale în vigoare. Mai mult, observă că prin respectiva procedură se încearcă o reparare parțială a efectelor aplicării unei proceduri, prin care s-a instituit o taxă neconformă dispozițiilor comunitare.
Or, atâta vreme cât CJUE a constatat că taxa de poluare percepută în temeiul O.U.G. nr. 50/2008 este nedatorată, procedura invocată prevăzută de dispozițiile art. 12 din Legea nr. 9/2012 este privită și ca lipsită de eficiență.
Principiul general este acela că statele membre trebuie să ramburseze taxele percepute în mod nelegal, Curtea de Justiție a Uniunii Europene insistând asupra ideii disponibilității unui remediu specific în cadrul sistemelor juridice naționale, ca remediu de drept european.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice a municipiului Bacău, cu sediul în Bacău, .. 33, județul Bacău, împotriva sentinței civile nr. 34 din 09 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C. E. T., cu domiciliul ales la FDC – ÎN ASOCIERE – Bacău, .. 35, ., . și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Sector 6, Splaiul Independenței, nr. 294, . nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.05.2013.
Președinte, M. N. | Judecător, C. Ș. | Judecător, M. G. B. |
Grefier, M. V. |
red. sent. M. O.
red. d.r. M.G.B.
V.M./2 ex.
31.05.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2341/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 2608/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
