Litigiu cu Curtea de Conturi. Legea Nr.94/1992. Decizia nr. 4762/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4762/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 3322/110/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C. A. ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 4762/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G. B.
Judecător Olguța L. T.
Judecător M. G. C.
Grefier A. V.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de recurenta-pârâtă U. A. Teritorială Măgura -prin primar împotriva sentinței civile nr. 1295 din data de 29.05.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect litigii C. de C. (Legea Nr.94/1992).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-pârâtă prin reprezentant convențional, consilier juridic M. I. C., în baza delegației aflată la fila 17 în dosar, lipsă fiind recurenta-contestatoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul intimatei-pârâte, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că acesta nu atacă sentința civilă ci face referire la dispozitiv, însă faptul că instanța a anulat decizia de imputare nu are legătură cu prezenta cauză. În consecință, solicită instanței menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
Instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
C.
-deliberând-
Asupra recursului în materie contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău sub nr._ /2013 reclamanta UAT Măgura reprezentată de Primar în contradictoriu cu pârâta C. de C. a României a formulat contestație împotriva încheierii nr. 4/18.05.2012 solicitând admiterea contestației și anularea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 70/24.02.2012 emisă de Camera de C. Județul Bacău.
În motivarea cererii s-a arătat că prin Decizia nr. 70/24.04.2012 s-au dispus măsuri concrete în vederea identificării persoanelor care potrivit fișei postului și prevederilor art. 68 (1) din Legea nr. 205/2001 sunt responsabile de emiterea cu întârziere a Dispoziției Primarului nr. 105/2011, stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia, până la termenul din data de 30.06.2012. Prin Dispoziția Primarului nr. 105/15.06.2011 s-a dispus recuperarea de la secretarul comunei Măgura a prejudiciului de 5.435 lei, dispoziție atacată în instanță de secretarul comunei în dosarul nr._ al Tribunalului Bacău, care prin sentința civilă nr. 1092/30.11.2011 a dispus anularea Dispoziției nr. 105/2011 ca fiind tardiv emisă. Astfel, deși instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, nu se poate reține o culpă a Primarului în acest sens, deoarece sporul de dispozitiv a fost acordat tot prin efectul unei hotărâri judecătorești, respectiv sentința civilă nr. 263/04.03.2009 devenită irevocabilă, prin care s-a dispus admiterea în parte a acțiunii secretarului comunei Măgura în contradictoriu cu UAT . fost obligată să achite reclamantei indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu data de 31.10.2005 până la încetarea raportului de serviciu. În raport de dispozițiile S.C. nr. 263/2009 a Tribunalului Bacău, orice măsură administrativă în sens contrar este nelegală, și deci reținerea nelegalității sporului de dispozitiv de către C. de C., în cadrul unui control ulterior emiterii hotărârii judecătorești nu poate avea efecte contrare unei hotărâri judecătorești irevocabile, și în consecință și dispoziția administrativă a Primarului comunei Măgura dată în aplicarea măsurilor dispuse de C. de C. este ilegală, deoarece în esență ambele măsuri contravin unei hotărâri judecătorești.
Deci constatarea pagubei de către C. de C. la data de 18.02.2011 contravine sentinței civile nr. 263/2009, astfel încât problema tardivității emiterii Dispoziției nr. 105/2011 nu este de natură să schimbe fondul cauzei, iar concluziile Curții de C. în stabilirea cauzei privind nerecuperarea prejudiciului sunt vădit neîntemeiate ca și măsura recuperării prejudiciului de la Primarul comunei, dispozițiile art. 68 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 neconstituind fundamentul răspunderii civile a primarului. Astfel, fapta primarului de a emite cu întârziere o dispoziție nu constituie un temei în sine pentru antrenarea răspunderii sale civile pentru sumele acordate unui funcționar în baza unei hotărâri judecătorești, fapta neavând legătură de cauzalitate cu prejudiciul invocat.
Prin încheierea nr. 4/18.05.2012, Camera de C. a Jud. Bacău a respins contestația în ce privește măsurile dispuse la Capitolul II pct. 2 din Decizia nr. 70/2012, reținând inacțiunea Primarului comunei Măgura, care a încălcat prevederile art. 23 din Legea nr. 273/2006 potrivit căreia ordonatorul de credite răspunde de urmărirea modului în care sunt realizate veniturile bugetului local, în speță – debitele stabilite ca urmare a încasării unor venituri salariale necuvenite. În sprijinul motivării Curții de C. s-a arătat că după . Legii nr. 330/2009, respectiv după data de 01.01.2010, indemnizația de dispozitiv nu era datorată, chiar dacă prin s.c. nr. 263/2009 UAT Măgura a fost obligată să achite reclamantei indemnizația de dispozitiv până la încetarea raportului de serviciu, fiind invocată și Decizia ICCJ nr. 37/2009. Ori, această motivare este nelegală și netemeinică, deoarece Legea nr. 330/2009 nu poate retroactiva la o situație anterioară, rezultată din efectele unei hotărâri judecătorești irevocabile, iar pe de altă parte nici recursul în interesul legii raportat la Decizia nr. 37/2009 a ICCJ nu are efect asupra hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate anterior.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 554/2004.
În susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinarea prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de constatare înregistrat la enitatea auditata cu nr. 2156/20.04.2012 s-a constatat că măsurile dispuse prin Decizia Camerei de C. nr. 45/2011 și Dispoziția primarului nr. 105/2011 nu au fost puse în aplicare deoarece:
- dispoziția nu a fost emisă în cadrul termenului legal prevăzut de art. 85 (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, și anume 30 de zile de la constatarea pagubei (conducătorul instituției a luat la cunoștință de producerea prejudiciului odată cu semnarea și înregistrarea procesului-verbal de constatare la Primăria Măgura la data de 18.02.2011),
- motivat de nerespectarea prevederilor art. 85 (1) și art. 84 lit. b) din Legea nr. 188/1999, instanța civilă a invocat din oficiu excepția tardivității emiterii Dispoziției nr. 105/2011, și în consecință, a admis acțiunea formulată de către secretarul comunei în vederea anulării actului administrativ.
Prin Decizia nr. 70/24.04.2012 s-a solicitat ordonatorului de credite dispunerea de măsuri concrete în vederea identificării persoanelor care sunt responsabile de emiterea cu întârziere a Dispoziției primarului nr. 105/2011, având în vedere faptul că soluția pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul cu nr._, determină ca plățile nelegale reprezentând spor de dispozitiv acordat secretarului comunei după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, să fie transferate din sarcina persoanelor care au beneficiat de acest spor, în responsabilitatea persoanelor care, potrivit fișei postului trebuiau ca în termenul prevăzut la art. 85 (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici să pregătească proiectul dispoziției de imputare. Prin inacțiunea sa, primarul comunei Măgura a încălcat prevederile art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, potrivit cărora ordonatorul de credite răspunde de urmărirea modului în care sunt realizate veniturile bugetului local, inclusiv a debitelor stabilite urmare a încasării unor venituri salariale necuvenite. Prin Decizia nr. 45/31.10.2011 s-a reținut faptul că secretarul comunei nu era îndreptățit să primească indemnizație de dispozitiv ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, respectiv după data de 01.01.2010. Prin sentința civilă nr. 263 din 04.03.2009 UAT Măgura a fost obligată să achite reclamantei indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu data de 31.10.2005 până la încetarea raportului de serviciu. Referitor la aplicabilitatea, în continuare, a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, având ca obiect acordarea personalului bugetar a unor drepturi salariale suplimentare, necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, considerăm că legea instituie un nou sistem de salarizare, cu norme juridice noi, astfel încât toate actele juridice emise în baza legislației anterioare care nu își mai regăsesc temei în noua legislație, nu se mai aplică. Potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte a acesteia, drepturile salariale ale personalului sunt și rămân în mod exclusiv cele prevăzute de această lege. Pârâta a mai invocat în apărare Decizia ICCJ nr. 37/2009 prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 138/1999, arătând că după data admiterii recursului în interesul legii, menținerea în plată a sporului de dispozitiv nu se justifică, deoarece aplicabilitatea în viitor a sentinței judecătorești este condiționată de menținerea de către legiuitor a actelor normative invocate în dispozitivul sentinței, ori Legea-cadru nr. 330/2009, instituie un nou sistem de salarizare, cu norme juridice noi. Pentru aceste motive s-a solicitat respingerea acțiunii și menținerea actelor administrative atacate ca fiind legale și temeinice.
Prin sent.civ.nr. 1295/29.05.2013 a Tribunalului Bacău s-a respins acțiunea ca nefondată, în considerentele sentinței reținându-se că prin Încheierea nr. 4/18.05.2012 a Camerei de C. a Jud. Bacău a fost soluționată contestația Unității A. Teritoriale . dispuse prin Decizia nr. 70/20.04.2012 ca urmare a verificării măsurilor dispuse prin Decizia nr. 45/31.10.2011 emisă de Directorul Camerei de C. Județul Bacău. Prin încheierea menționată s-a respins contestația formulată împotriva normelor dispuse la Cap. II pct. 2 din Decizia nr. 70/20.04.2012, prin care s-au dispus următoarele: ”Dispunerea de măsuri concrete în vederea identificării persoanelor care potrivit fișei postului și prevederilor art. 68 (1) din Legea nr. 215/2001 sunt responsabile de emiterea cu întârziere a Dispoziției Primarului nr. 105/2011. Stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia precum și a foloaselor nerealizate aferente revine ca obligație a unității verificate.” Prin Dispoziția nr. 105/15.06.2011 emisă de Primarul Comunei Măgura s-a dispus recuperarea de la numita M. GHINUTA secretar al comunei Măgura județul Bacău a prejudiciului în cuantum de 5435 lei compus din 4263 lei reprezentând cuantumul brut al sporului de dispozitiv acordat în anul 2010 și 1172 lei reprezentând contribuții angajator, la care se adaugă despăgubiri civile aferente, calculate în funcție de data recuperării prejudiciului. Împotriva acestei dispoziții, secretara comunei Măgura a formulat contestație, iar prin sent. Civ. Nr. 1092/30.11.2011 pronunțată de Tribunalul Bacău Secția a II-a de C. A. și Fiscal în dos. Nr._, s-a admis excepția tardivității dispunându-se anularea Dispoziției nr. 105/15.06.2011 emisă de Primarul comunei Măgura județul Bacău ca fiind tardiv emisă, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că potrivit art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1991, conducătorul autorității sau instituției publice nu a dispus măsuri de emitere a ordinului sau a dispoziției de imputare în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, respectiv de la data de 06.04.2011 de când a început să curgă termenul de 30 de zile, termen care s-a împlinit la data de 07.05.2011, ori dispoziția de imputare nr. 105 a fost emisă la data de 15.06.2011 cu depășirea termenului legal de 30 de zile. Ca urmare a contractului Camerei de C. județul Bacău privind modul de lucru la îndeplinirea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 45/31.10.2011, care a stat la baza emiterii Dispoziției Primarului comunei Măgura nr. 105/15.06.2011, s-a constatat că această decizie nu a putut fi pusă în executare deoarece prin sentința civilă nr. 1092/30.11.2011 instanța judecătorească a constatat că dispoziția primarului a fost emisă tardiv față de dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 188/1991 privind Statutul funcționarilor publici. Deoarece prin s.c. nr. 1092/30.11.2011 a fost admisă acțiunea secretarei Comunei Măgura, prin admiterea excepției tardivității și anulării Dispoziției nr. 105/15.06.2011 ca fiind tardiv emisă, instanța în prezenta cauză nu mai poate analiza fondul cauzei (dosar nr._ ) respectiv dacă dispoziția nr. 105/2011 este temeinică și legală, analiza instanței rezumându-se la analiza măsurii dispuse prin Cap. II pct. 2 din Decizia nr. 70/24.04.2012. Ca urmare, din acest punct de vedere, măsura dispusă prin Decizia nr. 70/24.04.2012 Cap. II pct. 2 și menținută prin Încheierea nr. 4/18.05.2012 este legală și temeinică unitatea verificată fiind obligată ca în cadrul termenului de prescripție de 3 ani de la data producerii pagubei să ia măsurile legale de imputare a prejudiciului împotriva persoanelor care se fac vinovate de emiterea Dispoziției nr. 105/15.06.2011 cu încălcarea prevederilor art. 85 din Legea nr. 188/1991 în sensul nerespectării termenului de decădere de 30 de zile de la data constatării pagubei, termen înlăuntrul căruia trebuia emisă Dispoziția Primarului nr. 105/15.06.2011. Având în vedere motivele de fapt și de drept reținute, prima instanța în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, a respins acțiunea ca nefondată.
Împotriva sentinței de mai sus a formulat recurs reclamanta prin primar, în motivarea acestuia reiterând motivele prin cererea de chemare în judecată, respectiv că nu se poate reține culpa Primarului în cauză deoarece sporul de dispozitiv fusese acordat tot printr-o hotărâre judecătorească, că dispoziția primarului nr. 105/2011 a fost emisă ca urmare a constatării pagubei de către C. de C. la data de 18.02.2011 și nu se poate pune în discuție nerespectare vreunui termen de decădere (de 30 zile) deoarece reprezentantul UAT a fost obligat să emită dispoziția. Nu s-au solicitat probe noi în dovedire.
În drept au fost invocate disp.art. 304 pct.9 Cpr.civ.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitata respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința recurată, sub aspectul criticilor formulate, încadrabile în dispozițiile art. 304 pct.9 și art. 3041 Cod procedură civilă, curtea apreciază că recursul de față este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prin sentința civilă nr. 1092/2011 a Tribunalului Bacău s-a constatat cu putere de lucru judecat că Primarul comunei Măgura a emis cu întârziere dispoziția primarului nr. 105/2011, respectiv cu nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 85 din Legea 188/1999, astfel că în prezenta cauză nu mai pot fi puse în discuție motivele invocate de către recurentă privind natura termenului de 30 de zile ori dacă acesta a fost sau nu respectat de către primar. De asemenea, nu sunt pertinente nici criticile formulate privind legalitatea acordării sporului de dispozitiv după . Legii 330/2009, întrucât recurenta nu a contestat procesul verbal de constatare din 18.02.2011 a Curții de C. Bacău prin care s-a constatat nelegalitatea acordării sporului și în executarea căruia primarul avea obligația de a lua măsuri eficiente pentru a recupera prejudiciul de la persoanele responsabile; doar într-o astfel de contestație recurenta putea formula apărări privind legalitatea acordării sporului de dispozitiv, respectiv că acesta a fost acordat în executarea unei sentințe judecătorești.
Față de considerentele expuse, având în vedere că motivele de recurs sunt neîntemeiate, în temeiul art. 312 alin.(1) Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul de față, ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul promovat de recurenta-pârâtă U. A. Teritorială Măgura -prin primar împotriva sentinței civile nr. 1295 din data de 29.05.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. de C. a României, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Decembrie 2013.
Președinte, M. G. B. | Judecător, Olguța L. T. | Judecător, M. G. C. |
Grefier, A. V. |
Red.sent.civ. L.H.
Red.dec. rec. B.M.G. 17.01.2014
Tehnored.dec. rec. A.V.20.01.2014
2 ex.
| ← Pretentii. Decizia nr. 2348/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 1019/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
