Pretentii. Decizia nr. 1099/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1099/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 3493/110/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1099/2013
Ședința publică de la data de 14 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Olguța L. T.
Judecător M. G. C.
Judecător V. S.
Grefier F. B.
***********************************************
La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de recurentele-pârâte Administrația Finanțelor Publice Bacău și Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău în numele Administrației Finanțelor Publice Moinești împotriva sentinței civile nr. 1119 din 05 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei intimatul-reclamant L. G. a depus, prin serviciul registratură, dovada de înmatriculare a autoturismului într-un stat membru, precum și actul de proprietate al acestuia, după care:
Nemaifiind chestiuni prealabile sau cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 pct.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată, păstrând-o în pronunțare.
CURTEA
-deliberând-
Constată că prin s.c. nr. 1119/ 05 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a DGFP Bacău. S-a respins excepția .
S-a admis acțiunea, privind pe reclamant L. G. în contradictoriu cu pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE MOINEȘTI și pârâta ADMINISTRATIA FORNDULUI PENTRU MEDIU - BUCURESTI.
Au fost obligate intimatele să achite contestatorului suma de 2998 lei taxă poluare și dobânda legală calculată de la data plății 09.06.2011 și până la data restituirii sumei .
Au fost obligate intimatele să achite contestatorului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a da această soluție, a reținut tribunalul că reclamantul a achiziționat din spațiul Uniunii Europene un autovehicul marca VOLKSWAGEN ZTIP PASSAT Categ auto M1 . WVWZZZ3CZ6E235610 .
Pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să achite o taxă de poluare, în sumă de 2998 lei. potrivit deciziei de calcul.
A achitat această taxă, conform chitanței . nr._/09.06.2011 deși a considerat-o nelegală, însă nu i s-a permis înmatricularea autovehiculului, fără această taxă de poluare.
Ulterior, a solicitat pârâtei restituirea taxei de poluare, considerând că nu datorează această taxă și că încasarea ei este contrară prevederilor Tratatului Comunității Europene, însă cererea i-a fost respinsă de pârâtă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a DGFP Bacău, instanța a constatat că aceasta este întemeiată, având în vedere că raportul juridic de drept administrativ fiscal s-a născut între reclamant/ă și pârâta AFP Moinești
Potrivit prevederilor art.41 al.2 Cod procedură civilă, AFP Moinești poate sta în judecată, în calitate de pârâtă, chiar dacă nu are personalitate juridică, având organ propriu de conducere. Totodată, AFP Moinești este competentă să dispună cu privire la cererea de restituire a taxei de poluare încasate de la reclamant.
Pe de altă parte, pârâta DGFP Bacău nici nu a încasat taxa de poluare de la reclamant/ă și nici nu poate dispune restituirea ei.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.137 Cod procedură civilă, instanța a admis excepția lipsei calității procesual pasive a DGFP BACAU și a respins acțiunea față de această pârâtă pentru lipsa calității procesual pasive.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta DGFP în numele AFP MOINEȘTI și pârâta AFM, întrucât nu se atacă nici un act administrativ, instanța a reținut că este neîntemeiată și această excepție, întrucât cererea de restituire a impozitelor și taxelor, precum și refuzul nejustificat de a soluționa o asemenea cerere, este tot de competența instanței de contencios administrativ, fiind admisibilă o acțiune întemeiată pe dispoziția Legii 554/2004 și în acest caz.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța a constatat întemeiată cererea de restituire a taxei de poluare, cu dobânda fiscală, de către pârâta AFP Moinești pentru următoarele considerente:
OUG nr. 50/2008 a instituit, începând cu data de 01 iulie 2008, o taxa de poluare ce trebuie plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
OUG nr. 50/2008 a suferit mai multe modificări ulterioare, prin OUG 208/04 decembrie 2008, OUG nr. 218/10 decembrie 2008, OUG nr. 7/18 februarie 2009, Legea nr. 329/05 noiembrie 2009 și OUG nr. 117/2009.
Începând cu data de 01 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană și s-a obligat să respecte ,,acquis-ul comunitar", care include și dispozițiile Tratatului privind Uniunea Europeana.
Art. 11 din Constituția României, prevede că statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu buna credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
Ca urmare a ratificării Tratatului de aderare a Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, art. 148 din Constituția României stabilește că prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fața de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, revenind Parlamentului, Președintelui României, Guvernului și autorității judecătorești obligația de garantare a îndeplinirii obligațiilor rezultate din actul aderării.
Față de această dispoziție constituțională și de efectul direct al dreptului comunitar, revine instanțelor interne obligația de a evalua conformitatea legislației române cu dispozițiile din dreptul comunitar.
CJUE s-a pronunțat cu privire la modul de verificare a neutralității unui asemenea taxe în materia autovehiculelor second-hand în cauza C-47/1988 Comisia/ Danemarca.
Conform unei jurisprudence CJUE constante, există o încălcare a art. 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a texei incorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (cauzele C-345/93 Nunes Tadeu, C-393/98 Gomez Valente, C-101/00 Tulliasianies și Siilin).
În România, taxa de poluare nu este percepută pentru autoturisme deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară.
Această taxă a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitatea de la 01 ianuarie 2007, inițial pentru autovehicule, iar după modificarea Legii nr. 343/2006, prin OUG nr. 110/2006 a fost restrânsă, conform dispozițiilor art. 214 ind.1 Cod Fiscal, OUG nr.50/2008 a abrogat art. 214 ind.1 din Codul fiscal, stabilind noi condiții pentru perceperea acestei taxe.
Acest act normativ are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate din state membre UE.
Curtea s-a pronunțat, în cauzele conexate C-290/05 Akos Nadasdi și C-333/05 I. N., ca art. 90TCE nu urmărește să împiedice un stat membru să introducă noi impozite sau să modifice cota sau baza impozabilă a impozitelor existente, însă se opune introducerii de noi taxe interne care descurajează importul de produse din statele membre în raport cu produsele de pe piața națională.
Recent, Curtea s-a pronunțat prin hotărârea din 03 iunie 2010 în cauza Kalinchev (C-2/2009) cu privire la caracterul discriminator al accizei impuse de statul bulgar autovehiculelor importate din state UE, arătând că există o încălcare a art. 110 primul paragraf TFUE, atunci când impozitul (în sensul de taxă internă) aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import.
Cu privire la caracterul indirect discriminatoriu al taxei de poluare, reglementat de OUG 50/2008 CJUE s-a pronunțat prin Hotărâre în cauza C-402/2009, T. versus Statul român, prin care a apreciat că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru național, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alt stat membru, fără a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Dacă în cauza T. versus Statul român, Curtea s-a pronunțat doar cu privire la forma inițială a OUG 50/2008, ulterior, prin Hotărârea pronunțată în cauza C-263/10 - I. N. versus Statul român, a avut în vedere toate formele ulterioare ale OUG 50/2008 și a respins cererea statului român de limitare în timp a efectelor hotărârii Curții, ceea ce înseamnă că hotărârile N. și T. se aplică retroactiv și lipsesc de temei juridic prelevarea taxei de poluare în perioada 01 iulie 2008- 31 decembrie 2010.
Ca atare, în viziunea Curții, toate variantele OUG nr. 50/2008 sunt incompatibile cu prevederile art. 110 par.1 din TFUE.
În concluzie, taxa de poluare achitată de reclamant este incompatibilă cu prevederile art. 110 par. 1 din TFUE.
Efectul direct al dreptului comunitar impune și autorităților naționale inclusiv pârâtei să aplice dreptul comunitar cu prioritate, ori de câte ori constată că dreptului național are dispoziții contrare normelor obligatorii ale dreptului comunitar.
Potrivit art.124 al.1 și 2 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut de art.117 al.2 sau art.70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor, iar nivelul dobânzii este cel prevăzut la art.120 al.7 Cod procedură fiscală și se suportă din același buget din care se restituie sau se rambursează sumele solicitate de plătitor.
Ca atare, instanța a admis și cererea de obligare a pârâtei AFP Moinești la plata dobânzii legale care, în speță este dobânda fiscală prevăzută de Codul de procedură fiscală.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, a obligat pârâta AFP Moinești la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentinței tribunalului a formulat recurs Administrația Finanțelor Publice a Mun. Bacău, criticând-o sub aspectul lipsei de temei legal ori că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Recurenta critică hotărârea instanței de fond în sensul că nu există reglementare legală privind restituirea taxei de poluare și că instanța în mod greșit a reținut că dispozițiile OUG nr.50/2008 încalcă dispozițiile comunitare.
Împotriva sentinței tribunalului a formulat recurs și Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău în numele AFP Moinești.
A arătat recurenta că instanța de fond în mod greșit a soluționat fondul cauzei, că taxa de poluare nu este contrară normelor comunitare și în mod nelegal a fost obligată la restituirea taxei, taxa de poluare nu introduce un regim fiscal discriminatoriu, existența unei taxe depoluare nu este contrară dispozițiilor comunitare.
A mai arătat recurenta că nu este îndeplinită nici condiția pentru obligarea AFP Moinești la plata dobânzii fiscale, deoarece cererea nu a fost adresată organului fiscal,ci direct instanței de judecată, nefiind îndeplinite condițiile impuse deart.124,alin.1 din OG_ privind Codul de pr. fiscală.
Instanța de recurs a dispus citarea părților pentru termenul din 14 februarie 2013, cu mențiunea de a formula concluzii cu privire la calitatea procesuală active a Administrației Finanțelor Publice Bacău în declararea recursului.
Urmează a se respinge recursul formulat de Administrația Finanțelor Publice Bacău pentru lipsa calității procesuale active, având în vedre că reclamantul a chemat în judecată Administrația Finanțelor Publice Moinești, administrație care a și fost obligată față de acesta prin hotărârea recurată, Administrația Finanțelor Publice Bacău, nefiind parte în litigiul de la instanța de fond.
Analizând recursul formulat de Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău în numele AFP Moinești, sub aspectul criticilor formulate, în raport de actele existente și de dispozițiile legale, naționale și comunitare incidente în cauză, Curtea constată că acesta nu este întemeiat, pentru considerentele ce vor urma:
Cu privire la critica privind modul de soluționare a fondului cauzei, Curtea reține că aceasta nu este întemeiată, în mod corect instanța de fond a avut în vedere la darea soluției, că efectul direct al dreptului comunitar impune aplicarea dreptului comunitar cu prioritate, ori de câte ori se constată că dreptul național are dispoziții contrare normelor obligatorii ale dreptului comunitar.
Curtea face trimitere la considerentele Hotărârii pronunțate de Curtea Europeană de Justiție la data de 7 iulie 2011 în cauza C-263/10 (I. N. împotriva Direcției Generale a Finanțelor Publice Gorj, Administrației Finanțelor Publice Târgu Cărbunești și Administrației F. pentru Mediu) (indicată în continuare ca ”Hotărârea N.”) – hotărâre al cărei dispozitiv a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ., nr. 269/10.09.2011.
De asemenea, reglementarea inițială a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a fost expusă în considerentele nr. 6-18 ale Hotărârii pronunțate de Curtea Europeană de Justiție la data de 7.04.2011 în cauza C-402/09 (T.), având ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România) (indicată în continuare ca ”Hotărârea T.”).
De asemenea Curtea s-a pronunțat și în cauzele conexate C-290/05 Akos Nadasdi și C-333/05 I. N., în sensul că art.90 TCE nu urmărește să împiedece un stat membru să introducă noi impozite sau să modifice cota sau baza impozabilă a impozitelor existente, însă se opune introducerii de noi taxe interne care descurajează importul de produse din statele membre în raport cu produsele de pe piața națională.
Curtea reține de asemenea că în cauză are aplicabilitate Hotărârea din 7.04.2011 dată în cauza C-402/09 (T.), având ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la 16 octombrie 2009, în procedura I. T. împotriva Statului român prin Ministerul Finanțelor și Economiei, Direcției Generale a Finanțelor Publice Sibiu, Administrației Finanțelor Publice Sibiu, Administrației F. pentru Mediu, Ministerului Mediului în care CJE a considerat că incompatibilitatea dintre art. 110 TFUE și taxa de poluare conform O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea sa inițială.
În Cauza C-263/10 – N. împotriva României, au fost analizate reglementările ulterioare, care au modificat O.U.G. 50/2008, respective O.U.G. nr. 208/2008, nr. 218/2008 și nr. 7/2009, curtea stabilind că toate versiunile de modificare a O.U.G. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt grevate de o asemenea sarcină fiscală .
Reglementarea română analizată în hotărârea T. este aplicabilă și în prezenta cauză, având în vedere că, CJE a constatat că regimul de impozitare instituit prin reglementarea română nu face vreo deosebire nici între vehicule în funcție de proveniența lor, nici între proprietarii acestor vehicule în funcție de cetățenia sau naționalitatea lor, însă cu toate acestea chiar dacă nu sunt întrunite condițiile unei discriminări directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale.
Cât privește critica privitoare la dobânda fiscală, nici aceasta nu este întemeiată, instanța de recurs reține că intimata reclamantă are dreptul la repararea integrală a prejudiciului, prin urmare și la folosul nerealizat, potrivit art.1084. raportat la 1082 Cod civil, respectiv dobânda calculată conform art. 124 Cod procedură fiscală, text conform căruia „Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.(2) sau la art. 70, după caz”, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Intimatul reclamant anterior adresării instanței de judecată, s-a adresat AFP Moinești cu cererea nr._ /27.05.2011, aspect reținut din adresa de răspuns emisă de AFP Moinești, fila 5 dosar tribunal, prin care a solicitat restituirea taxei de poluare achitată și prin urmare, s-a făcut dovada că anterior formulării acțiunii reclamantul s-a adresat cu o cerere organului fiscal pentru restituirea taxei de poluare în cuantum de 2998 lei.
Intimatul reclamant a solicitat obligarea recurentei pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea recursului, depunând la dosar chitanța nr.169/4.02.2013, făcând dovada achitării sumei de 200 lei onorariu de avocat.
Având în vedere că recursurile urmează a fi respinse, părțile care au căzut în pretenții sunt recurentele.
În raport de considerentele reținute, Curtea, în temeiul art. 312 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul formulat de Administrația Finanțelor Publice Bacău pentru lipsa calității procesuale active iar recursul formulat de Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău în numele AFP Moinești, ca nefondat.
În temeiul art.274 C.pr.civilă vor fi obligate recurentele să achite intimatului reclamant cheltuielile de judecată suportate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Bacău cu sediul în Bacău, .. 33, județul Bacău, pentru lipsa calității procesuale active.
Respinge ca nefondat, recursul formulat de Direcția G. a Finanțelor Publice Bacău în numele Administrației Finanțelor Publice Moinești.
Obligă recurentele să plătească intimatului-reclamant L. G., suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 martie 2013.
Președinte, Olguța L. T. | Judecător, M. G. C. | Judecător, V. S. |
Grefier, F. B. |
Red.sent. E. P.
Tehno.red.dec.rec. O.L.T. – 01.04.2013
2ex
| ← Pretentii. Decizia nr. 562/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 4538/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
