Pretentii. Decizia nr. 1220/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1220/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 872/110/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ Decizia nr. 1220/2013
Ședința publică de la 19 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. P. - judecător
Judecător V. P.
Judecător C. Ș.
Grefier E. S.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de pârâta Administrației Finanțelor Publice Bacău împotriva sentinței civile nr.1600 din 01 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au fost lipsă la prima, precum și la a doua strigare a cauzei.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen, declarat și motivat în termen, legal scutit de la plata taxei de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă prin cererea de recurs, iar cauza se află în stare de judecată, instanța a reținut cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1600/01 noiembrie 2012 a admis acțiunea privind pe reclamant D. C. și pe pârâta Administrația Finanțelor Publice Bacău și a obligat pârâta AFP Bacău să restituie reclamantului suma de 2978 lei reprezentând taxă de poluare și dobânda aferentă acestei sume ce se va calcula potrivit dispozițiilor art. 124 coroborat cu art. 70 alin 1 din Codul de procedură fiscală cu începere de la expirarea termenului de 45 de zile de la înregistrarea la pârâtă a cererii reclamantului de restituire a taxei .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Volkswagen, cu număr de înmatriculare WVWZZZ3BZ2E381226, care fusese înmatriculat în Uniunea Europeană. Pentru a înmatricula autoturismul în România a fost obligată să plătească potrivit Deciziei de calcul al taxei de poluare din 16.04.2009 suma de 2978 lei achitată cu chitanța . nr ._ din 16.04.2009. Reclamantul a solicitat ANFP restituirea taxei pe poluare, primind răspuns negativ .
Curtea Europeană de justiție s-a pronunțat în cauza C- 402/2009 printr-o hotărâre preliminară în ceea de privește art. 90 CE. Pe fondul cauzei în aplicarea dispozițiilor art. 148 din Constituția României, instanța constată că norma internă în baza căreia reclamantul a achitat taxa ce formează obiectul cauzei încalcă dispozițiile art. 90(actual art. 110) din TFUE, deoarece art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări, deoarece regimul fiscal descurajează cumpărarea unor autovehicule dintr-un alt stat membru prin aceea că autovehiculelor fabricate în România nu le se aplică această taxă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Administrația Finanțelor Publice a municipiului Bacău.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar conform art. 17 din Legea 146/1997.
În motivarea recursului recurenta arată că art. 6 din Hotărârea nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare prevede că atunci când taxa specială pentru autoturisme și autovehicule plătită în perioada 01 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008 (…) este mai mare decât taxa de poluare rezultată prin aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 50/2008, calculată în lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul înmatriculării autovehiculului în România, contribuabilul poate solicita restituirea sumelor reprezentând diferența de taxă plătită.
Precizează că în Ifograma nr. 5899/26.06.2008, transmisă de reprezentanța permanentă a Românilor pe lângă Uniunea Europeană – Bruxelles se arată că expertul D.G. TAXUD a menționat că prevederile proiectului de norme metodologice privind taxa de poluare, transmis în data de 25.06.2008, formă aprobată de Guvernul României, sunt conforme cu criteriile europene. Recurenta invocă și art. II din OUG 7/2009 care se referă la regularizarea taxei anterioare datei de 15.12.2008.
Curtea, verificând sentința recurată în limitele motivelor de recurs formulate și cu respectarea dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, constată nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut o situație de fapt în conformitate cu probele administrate și, în ceea ce privește fondul dreptului dedus judecății, o corectă aplicare a legii, cu respectarea atât a principiului supremației Constituției și respectării legilor consacrat prin art. 1 (5) din Constituția României, cât și al priorității dreptului Uniunii Europene, principiu consacrat prin art. 148 (2) și (4) din Constituția României.
Potrivit art. 90 din TCE (art. 110 din TFUE) nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
În cauză, prin O.U.G. nr. 50/2008 s-a stabilit cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, obligația plății acestei taxe, potrivit art. 4 alin. 1 lit. a din același act normativ, intervenind cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Deși prin acest act normativ se instituie criterii de taxare obiective privind stabilirea taxei de poluare, acesta lasă în afara obligației de plată a taxei de poluare autoturismele deja înmatriculate în România la . acestui act normativ și astfel, comercializarea autovehiculelor second-hand pe piața internă fiind posibilă fără plata acestei taxe care se aplică comercializării, pe aceiași piață, autovehiculelor second-hand înmatriculate în alt stat membru.
Sub acest aspect taxa de poluare aplicabilă în cazul autovehiculelor second-hand înmatriculate în alt stat membru, reprezintă un impozit intern indirect, în sensul prevăzut de art. 90 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, de natură a împiedica circulația mărfurilor între statele membre ale Uniunii Europene, măsura fiscală stabilită pentru autovehiculele de pe piața europeană second-hand fiind de natură a descuraja punerea în circulație a vehiculelor de ocazie cumpărate în alte state membre.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Europeană de Justiție, atât în cauza T. cât și în Cauza N., (cauza T. pct. 61, Cauza N. pct. 29) a reținut că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Așadar, susținerea recurentei privind neutralitatea taxei auto stabilită prin OUG 50/2008 nu poate fi primită, față de efectele acestor dispoziții legale față de piața comunitară a autovehiculelor second-hand.
În ceea ce privește incidența art. II din OUG 7/2009 acestea cuprinde reglementări referitoare la restituirea diferenței dintre taxa de poluare achitată potrivit OUG 50/2008 până la 15.12.2008 și taxa de poluare stabilită pentru situații similare ulterior acestei date.
În cauză însă, sumele supuse restituirii se referă la o taxă care este nelegal stabilită și încasată de Statul Român prin organele sale, restituirea acesteia realizându-se potrivit dispozițiilor art. 117 din Codul de procedură fiscală și nu potrivit legii speciale invocate de recurentă.
În consecință, față de considerentele ce preced, instanța, în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Administrației Finanțelor Publice Bacău împotriva sentinței civile nr.1600 din 01 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimatul–reclamant D. C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2013.
Președinte, C. P. | Judecător, V. P. | Judecător, C. Ș. |
Grefier, E. S. |
Red.sent. Gbriela A.
Red.d.r. V.P.
Tehnored. VP/E.S. 2 ex.
17.04.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 3049/2013. Curtea de Apel BACĂU | Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr.... → |
|---|
