Pretentii. Decizia nr. 2585/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2585/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 5967/110/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE NR. 2585/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18 IUNIE 2013
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE C. Ș.
JUDECĂTOR V. P.
JUDECĂTOR C. P.
GREFIER C. M.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Onești împotriva sentinței civile nr. 1929 din 03 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților, dosarul fiind lăsat la a doua strigare, când de asemenea, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată recursul la primul termen, declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru conform art. 17 din Legea nr. 146/1997.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, s-a constatat că s-a solicitat judecata în lipsă, cauza rămânând în pronunțare.
CURTEA
- deliberând –
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată de Administrația Finanțelor Publice Onești s-a solicitat admiterea recursului împotriva sentinței civile nr. 1929/2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul cu nr._ .
În motivare arată că prin sentința atacată a fost admisă cererea formulată de reclamant și a fost obligată pârâta-recurentă la plata sumei de 4467 lei cu dobânzi fiscale.
În mod eronat a respins instanța excepția lipsei procedurii prealabile, din moment ce actul administrativ nu a fost contestat în contencios, beneficiind în continuarea de prezumția de legalitate și veridicitate, în acest sens fiind decizia nr. 5191/27.10.2007 a Î.C.C.J.
A nu executa actele administrative emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea, ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Instanța a apreciat că dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dispozițiile interne contrare, reținând că prevederile art.214^1 - 214^3 din Codul fiscal sunt în această situație, întrucât dezavantajează circulația mărfurilor.
Precizează că în Infograma nr.5899/26.06.2008 transmisă de Reprezentanta P. a României pe lângă U.E. - Bruxelles, se arată că expertul D.G.TAXUD a menționat că prevederile proiectului de norme metodologice privind taxa pe poluare pentru autovehicule, transmis Comisiei în data de 25 iunie 2008 (forma care de altfel a și fost aprobată de Guvernul României) sunt conforme cu criteriile europene .
Taxa pe poluare a fost instituita prin O.U.G. nr. 50/2008 care a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. Art. 4 lit. A din O.U.G. nr. 50/2008 prevede obligația de plata a taxei ce intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România. La art. 5 din același act normativ se precizează că taxa pe poluare se calculează de autoritatea fiscală competentă, se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la trezorerie și dovada plății taxei va fi prezentată cu ocazia înmatriculării autovehiculului.
În conformitate cu art.5 din O.G. nr.92/2003, „organul fiscal este obligat să aplice unitar prevederile legislației fiscale pe teritoriul României”.
Organul fiscal nu are temei pentru restituirea unei sume calculate în baza unor legi în vigoare.
În mod nelegal a obligat instanța de fond organul fiscal la plata dobânzilor pentru restituirea sumei, după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de lege pentru soluționarea cererii.
În drept, invocă dispozițiile prevederilor art.304 ^ 1 Cod procedură civilă.
Solicită judecata în lipsă.
Intimatul– reclamant nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Recursul este nefondat .
Astfel, în ce privește excepția neîndeplinirii procedurii prealabile instanța apreciază, pe de o parte, că procedura prealabilă constituie o piedică în calea aplicării dreptului comunitar, fiind incompatibilă cu preeminența dreptului comunitar și cu tratatele U.E., așa cum a decis Curtea Europeană de Justiție în legătură cu orice procedură care ar întârzia aplicarea directă și imediată a dreptului comunitar în cauza C-106/77 (Simmenthal), iar pe de altă parte, în aplicarea aceluiași principiu, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat soluționat recursul în interesul legii exprimat prin Decizia nr. 24/14 noiembrie în care se arată că procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, raportată la art. 205 – 218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare.
Invocarea legalității perceperii taxei de primă înmatriculare pe motivul existenței în vigoare a O.G. nr. 50/2008 nu poate fi primit, din moment ce Constituția României obligă prin art. 148 din același act normativ să se acorde prioritate dreptului comunitar asupra dreptului național, iar în temeiul acestei prevederi și în conformitate cu jurisprudența constantă a C.J.U.E., instanțele naționale sunt îndreptățite să lase neaplicate, din oficiu, orice prevedere internă contrară.
Atâta timp cât prin Cauza C-402/09 s-a stabilit că taxa internă, indiferent de denumire, pe care un resortisant este obligat să o plătească pentru înmatriculare pe teritoriul României a unui autoturism înmatriculat anterior într-un stat UE, este discriminatorie atâta timp cât pentru autoturismele deja înmatriculate în România nu se plătește aceeași taxă, criticile privind caracterul legal al taxei nu-și au fundament, urmând a fi respinse.
Instanțele române pot lăsa din oficiu, neaplicată, sau pot lipsi de efecte din oficiu, normele interne, așa că nu trebuia așteptat ca legiuitorul să modifice legislația internă (să abroge textele interne neconcordante), dreptul comunitar aplicându-se imediat.
Nu au relevanță în acest sens aprecierile experților europeni, hotărârile CJUE fiind obligatorii pentru instanțele naționale.
Nici criticile cu privire la acordarea dobânzilor fiscale nu sunt întemeiate, atâta timp cât un text intern contrar tratatelor comunitare nu există și de aceea orice încasare a unui debit fiscal pe acest temei de drept apare ca o plată nedatorată, ce trebuie restituită, așa cum se arată și prin R.I.L. nr. 24/14.11.2011 cu dobânda fiscală aferentă, calculată corect și așa cum a procedat și instanța de fond, de la data expirării termenului de 45 de zile de la data cererii restituirii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Onești împotriva sentinței civile nr. 1929 din 03 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul-reclamant M. Ș. și intimata-pârâtă Administrația F. pentru Mediu București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. Ș. V. P. C. P.
Grefier,
C. M.
Red.s.M. M.
Red.d.r./tehnored.C.Șt.
Tehnored.V.Z.
Ex.2
| ← Pretentii. Decizia nr. 954/2013. Curtea de Apel BACĂU | Pretentii. Decizia nr. 456/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
