Pretentii. Decizia nr. 4637/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4637/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 2729/103/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ DECIZIE Nr. 4637/2013
Ședința publică de la 12 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G. C. -judecător
Judecător M. G. B.
Judecător Olguța L. T.
Grefier M. A.
************************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de recurenta-pârâta Administrația Finanțelor Publice Piatra N. împotriva sentinței civile nr. 860/CF din 19 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. D. F. și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților, dosarul fiind lăsat la a doua strigare, când de asemenea, părțile au lipsit.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier după care:
Instanța constată că în cauză a promovat recurs Administrația Finanțelor Publice Piatra N., declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art.17 din Legea nr.146/1997.
Totodată, instanța constată că, potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 74/2013, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași s-a subrogat în drepturile și obligațiile Administrației Finanțelor Publice Piatra N., dobândind astfel calitate procesuală activă.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și întrucât s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, o reține în pronunțare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 860/CF din 19.04.2013 Tribunalul N. a hotărât următoarele: a admis acțiunea principală formulată de reclamantul B. D.-F. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Piatra N. pe care a obligat-o să restituie reclamantului suma de 5.06.0 lei, reprezentând taxă de poluare, precum și dobânda aferentă acestei sume, calculată conform art. 124, cu referire la art. 70 Cod procedură fiscală; a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă și a obligat chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu să restituie și să vireze pârâtei Administrația Finanțelor Publice R. suma de 5.060 lei, reprezentând taxă de poluare, precum și dobânda aferentă acestei sume, calculată conform art. 124, cu referire la art. 70 Cod procedură fiscală, a obligat pârâta și chemata în garanție să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism second-hand din Germania pentru înmatricularea căruia a achitat suma de 5.060.lei, reprezentând taxă de poluare, conform chitanței . nr._/29.03.2012.
Această taxă a fost instituită prin O.U.G. nr. 50/2008, obligația de plată fiind prevăzută în mod imperativ pentru înmatricularea unui autovehicul pentru prima dată în România și pentru repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri.
Sunt de reținut dispozițiile art. 90 alin. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, - dispoziții aplicabile în mod direct, dreptul comunitar având prioritate față de dreptul național - dar și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene referitoare la aceste dispoziții (hotărârile pronunțate de C.E.J. în cauzele Air Liquide Industries Belgium, C-393/04 și C-41/05, Brzezinski, C-313/05, hotărârea Outokumpu, C-213/96, hotărârea Nadasdi și N. C-290/05, hotărârea Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/G., C-375/1995). Este de reținut, totodată, hotărârea Curții de Justiție, în cauza C-402/09. T. vs. Statul român.
Prevederile Legii nr. 9/2012, în baza căreia se achită noua taxă de poluare, sunt în continuare discriminatorii și nelegale. discriminarea rezultă din suspendarea prevederii legale care se referea la plata taxei de primă vânzare pentru autovehiculele înmatriculate înainte de 2006, până la data de 1 ianuarie 2013, prin O.U.G. nr. 1/2012. Datorită acestei suspendări, sunt supuse în continuare la plata taxei, mașinile noi și mașinile second-hand înmatriculate într-un alt stat membru UE, fără ca autoturismele second-hand înmatriculate în România, să fie supuse în caz de vânzare, unei asemenea taxe.
Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâta este ținută să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1084. raportat la 1082 Cod civil, din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin.(2) sau la art. 70, după caz.
Cererea de chemare în garanție este fondată având în vedere faptul că suma la plata căreia a fost obligată pârâta a fost încasată de aceasta, însă a fost virată chematei în garanție, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 50/2008, taxa de poluare constituind venit la bugetul F. Pentru Mediu.
În termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, pârâta Administrația Finanțelor Publice Piatra N. a formulat prezentul recurs în motivarea căruia a susținut următoarele:
Reclamantul nu a menționat că a îndeplinit procedura prealabilă conform art. 7 din Legea nr. 554/2004 și nici nu a făcut vreo dovadă în acest sens, de reținut fiind și dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. j) și art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 împotriva hotărârii tribunalului, pârâta Administrația Finanțelor Publice Piatra N. a formulat prezentul recurs în motivarea căruia a susținut următoarele:
După . Legii nr. 9/2012 nu mai poate fi vorba de discriminare în condițiile în care, conform art. 4, toate vehiculele care intră în parcul auto național sunt supuse taxei de poluare. Această taxă se plătește și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule ori taxa de poluare. Mai mult, sunt de reținut și dispozițiile art. 12 din Legea nr. 9/2012.
Art. 110 din Tratat nu interzice determinarea taxei pe criterii obiective, cum sunt cele din O.U.G. nr. 50/2008, iar apoi din Legea nr. 9/2012.
Noțiunea de impozit intern are accepțiune diferită de cea din dreptul intern, desemnând un sistem general de taxe interne aplicabile în mod sistematic diferitelor categorii de produse, cu ajutorul unor criterii obiective, indiferent de originea produselor.
Este de reținut ceea ce a reținut Curtea în cauzele Brzezinski C-313/05, Nadasdi și Nemth C-290/05, Comisia-Luxemburg C-152/89, Comisia-G. C-375/1995, A. Gomez Valente c. Fazenda Publica C-393/1998. În raport de această jurisprudență că nu se realizează o discriminare între autoturismele second-hand importate din statele membre, în condițiile în care valoarea taxei de poluare nu depășește valoarea taxei reziduale încorporate în valoarea autovehiculelor deja înmatriculate. Sistemul de taxare instituit prin O.U.G. nr. 50/2008 și apoi prin Legea nr. 9/2012 este suficient de precis în ceea ce privește criteriile legate de calculul deprecierii autovehiculului, aceste elemente fiind considerate în jurisprudența C.J.U.E. drept criterii obiective ce pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare.
Hotărârea pronunțată în cauza C-402/09 nu mai poate fi avută în vedere deoarece la pronunțarea acesteia s-a analizat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, iar în cauză este vorba de taxa reglementată de Legea nr. 9/2012.
În mod greșit a fost obligată la plata dobânzilor și a cheltuielilor de judecată, situația creată neputându-i fi imputată. Administrația F. pentru Mediu ar trebui obligată să-i plătească inclusiv cheltuielile de judecată. Sunt de reținut și dispozițiile art. 13 din Legea nr. 9/2012.
Examinând hotărârea recurată în raport de motivele invocate prin cererea de recurs, curtea de apel constată următoarele:
În privința lipsei procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, este de reținut, în continuare, Decizia nr. 24/2011 în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. În condițiile în care dispozițiile cuprinse în art. 10 din Legea nr. 9/2012 sunt similare cu cele ale art. art. 7 din O.U.G. nr. 50/2008, Decizia nr. 24/2011 își menține aplicabilitatea și în cazul taxelor stabilite prin Legea nr. 9/2012. Prin decizia dată, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut jurisprudența comunitară care a dezvoltat și explicitat principiile existenței unor remedii naționale adecvate și efective - cauzele reunite C-397/98 și C-410/98, Metallgesellshaft Ltd. și alții și Hoechst UK Ltd. în care s-a statuat că rambursarea taxelor prelevate nelegal nu poate fi condiționată de contestarea reglementării naționale ori a actelor fiscale la momentul plății -, al echivalenței și efectivității, considerând că „parcurgerea procedurii administrative de contestare a deciziei de calcul al taxei de poluare, cu consecința previzibilă a respingerii contestației, fie ca tardiv formulată, fie ca nefondată, nu poate constitui un remediu național efectiv în sensul Convenției, ci, dimpotrivă, reprezintă un obstacol în calea recuperării prejudiciului cauzat particularilor prin aplicarea unor norme naționale incompatibile cu dreptul european, obstacol interpus chiar de autoritățile fiscale naționale aflate în culpă”.
Pe fondul cauzei, este de constatat că reclamantul a pretins restituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxă care a fost reglementată prin Legea nr. 9/2012. Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin hotărârile pronunțate în cauzele T. și N., a interpretat art. 110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (fost art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene), „în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.”
Deși Legea nr. 9/2012 a fost concepută pentru a înlătura, așa cum susține recurenta, orice discriminare la data primei înscrieri a dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, regimul fiscal diferențiat, evidențiat în cele două hotărâri menționate, este menținut ca urmare a suspendării, prin art. 1 din O.U.G. nr. 1//2012, a aplicării dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012.
În aceste condiții și ținând seama de dispozițiile art. 148 din Constituția României - potrivit cărora aplicarea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate dispozițiile contrare din dreptul intern, astfel cum se prevede prin alin. (2), autoritatea judecătorească fiind unul dintre garanții aducerii la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. (2), astfel cum se dispune prin alin. (4) - curtea de apel constată că, dispunând restituirea taxei pentru emisiile poluante, tribunalul a pronunțat soluția cu respectarea principiilor priorității dreptului comunitar, a aplicării directe a dispozițiilor legislației comunitare primare și a nediscriminării. Obligația instanțelor judecătorești de a garanta aplicarea principiului priorității dreptului comunitar are un fundament constituțional, iar rolul autorității judecătorești este acela de a aplica.
Sub aspectul dobânzii legale aplicabile sunt dispozițiile art. 124 alin. 1 din acest cod; pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz. Așadar, acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art. 70 și a datei la care aceștia au solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare.
Obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată este consecința admiterii acțiunii și a aplicării dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă. Pe de altă parte, nu este vorba de angajarea patrimoniului propriu al Administrației Finanțelor Publice Piatra N. ori al Administrației F. pentru Mediu, ci de răspunderea statului care a încasat taxa de poluare prin structurile sale administrative care îi gestionează resursele.
Față de cele ce preced, curtea de apel va menține hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași pentru Administrația Finanțelor Publice Piatra N., cu sediul Iași, .. 26, județ Iași împotriva sentinței civile nr. 860/CF din 19 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. D. F. cu domiciliul în comuna Borlești, . și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294 Corp A, sector 5, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Decembrie 2013.
Președinte, M. G. C. | Judecător, M. G. B. | Judecător, Olguța L. T. |
Grefier, M. A. |
red. sent fond M. I.
Tehnored. dec. /G.M.C. 18 Decembrie 2013
MA/23.12.2013/2 ex.
2013
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1483/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 4359/2013. Curtea de Apel BACĂU → |
|---|
