Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2620/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2620/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 20-11-2014 în dosarul nr. 5057/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 2620/R Dosar nr._
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2014
Completul de judecată constituit din:
Președinte: M. C.
Judecător:M. I. M.
Judecător: L. P.
Grefier: E. Bernád
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr.1155/CA/08.04.2014 pronunțată de Tribunalul B. – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal -, în dosarul nr._ având ca obiect „anulare act de control taxe și impozite”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 14 noiembrie 2014, când părțile au lipsit, iar consemnările din încheierea de ședință din acea zi, fac parte integrantă din prezenta decizie iar instanța în baza art.394 alin.2 din noul cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, potrivit art.396 alin.1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 20 noiembrie 2014.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea formulată la data de 19.06.2013 și înregistrată pe rolul Tribunalului B. sub nr._, reclamantul C. S. a chemat în judecată pe pârâta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI BRASOV, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de impunere nr. 76/01.04.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane fizice care desfășoară activități independente în mod individual, precum și a raportului de inspecție fiscală 2380/01.04.2013.
Prin completarea la acțiune din data de 21.10.2013,reclamantul a solicitat și anularea deciziei 462/23.08.2013 prin care s-a soluționat contestația formulată împotriva deciziei 76/2013.
Prin sentința civilă 1155/CA/08.04.2014 a fost admisă acțiunea formulată și completată și a fost anulată decizia nr. 462/23.08.2013, decizia de impunere nr. 76/01.04.2013 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală pentru persoane fizice care desfășoară activități independente în mod individual și Raportul de inspecție fiscală nr. 2380/01.04.2013 și a fost obligată pârâta la plata sumei de 1000 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentința a declarat recurs pârâta,criticând hotărârea primei instanțe pentru considerentul că aceasta se fundamentează numai pe sentința civilă 1472/05.03.2013 a Tribunalului B.,modificată prin decizia nr. 5943/12.12.2013 a Curții de Apel B. prin care au fost anulate actele reprezentate de Decizia de impunere nr. 50/2010 și raportul de inspecție fiscală nr. 4009/2010,în timp ce obiectul prezentei acțiuni vizează alte acte administrative,aferente altei perioade fiscale și au alt obiect.
În drept,recursul este întemeiat pe dispoz. art 488 alin 1 pct.8 Cod Procedură Civilă.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond,cu motivarea că prin decizia de impunere nr. 76/01.04.2013 a fost obligat la obligații de plată a TVA stabilite suplimentar în cuantum de 136.339 lei și 62.543 lei obligații fiscale accesorii. Prin sentința civilă nr. 1155/CA/06.09.2013 s-a admis contestația și s-a reținut că nu poate fi obligat la plata TVA întrucât nu sunt îndeplinite condițiile legale.
Prin sentința civilă nr. 1472/05.03.2013,modificată prin decizia 5943/12.12.2013, a fost anulată decizia 58/2010și RIF 4009/19.04.2010,concluzia instanței fiind aceea că reclamantul nu datorează sumele de bani cu titlu de TVA,așa încât,prin anularea acestor obligații,al a redevenit neplătitor de TVA. Obligarea sa ulterioară la plata TVA în sumă de 136.339 lei și a accesoriilor de 42.092 lei s-a întemeiat tocmai pe decizia 58/2010,anulată irevocabil de instanță.
Aceste noi operațiuni economice care se situează în alte perioada de timp nu sust susceptibile singure să confere intimatului calitatea de plătitor de TVA.
Prin răspunsul la întâmpinare,recurenta arată că Intimatul reclamant desfășoară activitate continuă în domeniul tranzacțiilor imobiliare,realizează tranzacții supuse impozitării și nu înțelege să plătească TVA aferent acestora. Obiectul acțiunii vizează alte acte administrative,aferente altei perioade fiscale.
Analizând înscrisurile depuse la dosar și hotărârea primei instanțe prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispoz. art 488 pct.8 Cod Procedură Civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin încheierea din 25.03.2014,instanța de fond a rămas în pronunțare asupra prematurității cererii de chemare în judecată și asupra fondului cauzei, și,fără să se pronunțe asupra excepției invocate de pârâtă, dar luând în considerare înscrisul reprezentat de decizia 5943/R/12.12.2013 a Curții de Apel B., depus la acel termen, a admis acțiunea și a anulat actele contestate,reținând că prin sentința 1472/05.03.2013 a Tribunalului B.,modificată prin decizia 5943/12.12.2013 a Curții de Apel B., a fost anulată decizia 58/2010 și RIF 4009/19.04.2010 prin care reclamantul fusese înregistrat ca plătitor de TVA.
A mai reținut instanța că actele administrative atacate în prezenta cauză au fost emise în considerarea celor reținute prin RIF 4009/2010 și decizia 58/2010 anulate.
Se constată că,deși formal instanța nu a soluționat cauza în baza unei excepții,în realitate a reținut puterea de lucru judecat a deciziei nr. 5943/R/12.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel în dosar nr._, însă Curtea constată că acest mod de soluționare a cauzei este eronat.
Prin decizia de impunere nr. 76/01.04.2013 contestată s-a stabilit TVA de plată suplimentară în cuantum de 136.339 lei pentru perioada 14.06._13 și accesorii fiscale. Din motivarea în fapt a deciziei,rezultă că TVA calculat suplimentar este aferenta achizițiilor,respectiv plăților de utilități (4.603 lei), TVA pentru achiziția de mijloace fixe (2 imobile clădiri vechi,3 autoturisme) (64.956 lei), TVA nedeductibilă pentru achiziția de materiale de construcții (57.299 lei),TVA nedeductibilă pentru achiziții de bunuri diverse și prestări de servicii considerate de echipa de inspecție fiscală ca fiind efectuate în interesul personal al contribuabililor (9.481 lei).
Obligațiile de plată reținute în sarcina reclamantului nu au nici o legătură cu cele ce au făcut obiectul deciziei fiscale 58/2010 și a RIF 4009/19.04.2010. Din decizia 5943/R/12.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel (fl 74-78) rezultă că în cauza ce a făcut obiectul dosarului_ s-au stabilit în sarcina reclamantului TVA și accesorii fiscale aferente realizării în perioada 18.01._09 a unui număr de 16 tranzacții imobiliare.
Așadar, obiectul celor două inspecții fiscale este diferit și instanța nu putea reține nelegalitatea actelor fiscale atacate pe acest considerent.
Constatând incidența cazului de casare prevăzut de art 488 pct.8 Cod Procedură Civilă,precum și faptul că instanța a soluționat cauza fără a intra în judecata fondului, urmează ca admițând recursul în baza art 496 și 498 alin 3 Cod Procedură Civilă, să fie casată în tot sentința atacată,cu trimiterea dosarului spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta D.G.R.F.P. B. împotriva sentinței civile nr. 1155/CA/08.04.2014 pronunțată de Tribunalul B.-secția a II-a civilă,de contencios administrativ și fiscal, pe care o casează în tot și trimite cauza pentru rejudecare la prima instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.11.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. C. M. I. M. L. P.
Grefier,
E. Bernád
Red. MC/22.12.2014
Tehnored. EB/22.12.2014- 4 ex
Jud. fond. S.Ș.M.
| ← Pretentii. Decizia nr. 1504/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 469/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
