Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 2433/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2433/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 8027/62/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.2433/R Dosar nr._
Ședința publică din data de 22 octombrie 2014
Completul de judecată constituit din:
Președinte: M. R.
Judecător: Lorența B.
Judecător: M. I. M.
Grefier: E. Bernád
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul T. -N. G. împotriva sentinței civile nr.1290/CA/29.04.2014 pronunțată de Tribunalul B.-secția a II-a civilă, de contencios, administrativ și fiscal-, în dosarul nr._ având ca obiect „anulare act de control taxe și impozite ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se costată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 15 octombrie 2014, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în baza art.394 alin.2 din noul cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, potrivit art.396 alin.1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 22 octombrie 2014.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată că:
Prin sentința civilă nr. 1290/CA/29.04.2014 pronunțată de Tribunalul B.-secția a II-a civilă, de contencios, administrativ și fiscal- s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B..
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul T.-N. G., în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul T.-N. G. care a solicitat admiterea căii de atac și modificarea în tot a sentinței civile, în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
S-a solicitat examinarea cauzei sub toate aspectele și s-au invocat următoarele critici:
Motivele invocate în susținerea faptului că reclamantul nu poate fi obligat la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate sunt pertinente în sensul că acesta a contribuit, în perioada de referință, în calitate de asigurat, la fondul național de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obținute în calitate de salariat la Universitatea Transilvania din B. și de deputat în Parlamentul României.
Recurentul a reluat invocarea art. 33 din Legea nr. 51/1995 și a art.304 din Statutul Avocaților arătând că, dacă avocații au propriul sistem de asigurări sociale, înseamnă că, dacă obțin alte venituri, numai acestea pot fi taxate.
În opinia recurentului, este nelegal și abuziv să plătească trei contribuții la asigurările de sănătate și să beneficieze doar de un singur serviciu medical.
S-au invocat și dispozițiile art. 56 alin.2 din Constituție și s-a arătat că legea trebuie interpretată și aplicată în sensul în care nu aduce atingere unor drepturi constituționale.
S-a u invocat și considerentele avute în vedere de către instanță într-o decizie de speță.
Intimata Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, invocând aceleași apărări ca în fața primei instanțe.
Prin cererea de recurs s-a solicitat analizarea hotărârii primei instanțe sub toate aspectele însă, întrucât în cauză se aplică procedura prevăzută de codul de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, hotărârea nu poate fi analizată decât prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 din codul menționat, sub rezerva prevăzută de art. 489 alin.2 care prevede intervenirea sancțiunii nulității recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în cele de casare prevăzute de art. 488.
Conținutul cererii de recurs reflectă critici ce se pot circumscrie dispozițiilor art. 488 pct.8 NCPCIV.
Analizând, astfel actele și lucrările dosarului prin prisma motivului de casare menționat anterior, Curtea constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Pentru anul 2011 pentru care s-a stabilit contribuția de asigurări de sănătate prin decizia de impunere atacată, dispozițiile art. 257 alin.3 din Legea nr. 95/2006 sunt fără echivoc în sensul că, prin raportare la art. 257 alin.2 lit.d categoriile de venituri obținute de recurent încadrându-se în prevederile art. 257 alin.2 lit.a și b din Legea nr. 95/2006, contribuția se calculează asupra tuturor acestor categorii.
În cuprinsul noțiunii de „ activități independente” intră și cea privind profesia de avocat, astfel că apărarea privitoare la reglementările Legii nr. 51/1995 și a Statutului profesiei de avocat, referitor la sistemul propriu de asigurări sociale ale avocaților, nu are nicio relevanță sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 257 alin.2 lit.b și alin.3 din Legea nr.95/2006.
Celelalte critici aduse vizează în realitate conținutul normei juridice și nu pot face obiectul analizei instanței.
Aplicarea legii se face în considerarea prevederilor acesteia, fiind prevăzute instrumente juridice, neuzitate în cauză, referitoare la conformitatea normei cu dispozițiile constituționale.
În consecință, constatând că soluționarea cauzei în primă instanță s-a realizat cu aplicarea corectă a normelor de drept material, criticile aduse prin recurs nefiind în măsură să conducă la înlăturarea considerentelor hotărârii atacate, Curtea va respinge recursul formulat.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul T. N. G. împotriva sentinței civile nr 1290/CA/29.04.2014 pronunțată de Tribunalul B.-Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr_ .
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.10.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. R. Lorența B. M. I. M.
Grefier,
E. Bernád
Red. LB/22.10.2014
Tehnored. EB/22.10.2014-5 ex
Jud. Fond. M.L.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2045/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 166/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
