Obligaţia de a face. Decizia nr. 897/2014. Curtea de Apel BRAŞOV

Decizia nr. 897/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 14-03-2014 în dosarul nr. 277/64/2012*

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 897/R Dosar nr._

Ședința publică din data de 14 februarie 2014

Completul constituit din:

Președinte: M. F.

Judecător: M. I. M.

Judecător: M. C.

Grefier: E. Bernád

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de chematul în garanție M. Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 2856/12 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul C. -secția civilă -, în dosarul nr._ având ca obiect „obligația de a face”.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 223 noul cod de procedură civilă, instanța, față de actele și lucrările dosarului, rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. 2856/12.12.2013 Tribunalul C. a admis acțiunea formulată de reclamantul G. A. în contradictoriu cu pârâta U. „S. Haret” și în consecință a obligat pârâta să-i elibereze părții reclamante Diploma de licență și Suplimentul la Diplomă pentru specializarea administrație publică din cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative B. din cadrul Universității "S. Haret" din București, pe care a absolvit-o în anul 2009.

A obligat pârâta la plata către partea reclamantă a sumei de 39 lei cheltuieli de judecată.

A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu M. Educației Naționale și în consecință a obligat chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în Diploma de licență și Suplimentul la Diplomă pentru reclamantul G. A. pentru specializarea administrație publică din cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative B. sub sancțiunea prevăzuta de art. 24 alin.2 din Legea 554/2004 începând cu a 31-a zi de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Prima instanță a constatat că prin acțiunea formulată și înregistrată la sediul său sub dosar nr._ reclamantul G. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret să se dispună obligarea pârâtei să-i elibereze părții reclamante Diploma de licență și Suplimentul la Diplomă.

S-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorar avocațial pentru redactarea prezentei cererii, taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.

În motivarea acțiunii partea reclamantă a arătat că a absolvit Ciclul I - în sistem Bologna - a studiilor universitare ale Facultății de Științe Juridice și Administrative din B., specializarea Administrație Publică din cadrul Universității "S. Haret" din București, promovând examenul de licența in sesiunea iulie 2009 și i s-a eliberat Adeverința nr. 3531/8.07.2009, a cărei valabilitate de 12 luni a expirat.

Deși au trecut 3 ani de la data susținerii examenului de licență, nici până la data formulării acestei acțiuni nu i-a fost eliberată Diploma de licența cu toate că a mai formulat cerere în acest sens în cursul anului 2012.

Pârâta U. S. Haret a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât și-a îndeplinit obligațiile legale față de partea reclamantă în sensul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea acesteia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni.

Pârâta arată că a informat și Romdidac SA-Compania de material didactic desemnată de MECT, aducându-i la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat, că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisă a MECTS-Directia Generală Juridică și Control.

MECTS este cea care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pârâtei pentru a elibera diploma și suplimentul la diplomă solicitate de către partea reclamantă iar pârâta, prin numeroase adrese a făcut demersurile legale către M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în sensul că a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la ..

În prezent pârâta arată că se află în imposibilitatea practică de a obține în totalitate tipărirea formularelor tipizate constând în actele de studii solicitate de partea reclamantă, datorită refuzului MECTS și nu se justifica refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii.

Nu este posibilă crearea unei situații discriminatorii atâta vreme cât pentru alți absolvenți MECTS a aprobat tipizarea formularelor destinate diplomei de licență.

Pârâta a formulat și cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în Diploma de Licență și suplimentul la diplomă pentru reclamant sub sancțiunea prevăzuta de art. 24 alin.2 din Legea 554/2004, în cuantum de 50 lei/zi de întârziere, începând cu a 30-a zi de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

În motivarea cererii de chemare în garanție s-a arătat că MECTS, în baza atribuțiilor legale care îi revin, trebuia să avertizeze pârâta, ca furnizor de educație, dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate.

Aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS, că instituția pârâtă a funcționat într-un cadru legal, care i-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.

Pârâta a arătat că nu poate elibera efectiv diploma de licență atâta vreme cât MECTS nu va aproba tipărirea formularelor tipizate, fiind pusă astfel în imposibilitatea de a executa hotărârea, câtă vreme dreptul absolventului nu poate fi realizat fără concursul efectiv al chematului în garanție care, în calitate de autoritate publică gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a se elibera diploma sau alte acte de studii.

Chematul în garanție M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței să respingă cererea de chemare în garanție formulată de U. S. Haret având în vedere că potrivit prevederilor art. 60 Cod proc. civilă, partea care ar cădea în pretenții s-ar putea întoarce împotriva altei persoane cu o cerere în despăgubiri, dacă există un raport juridic, iar instituția chemării în garanție se întemeiază pe existenta unei obligații de garanție sau despăgubire și revine, în principiu, tuturor acelor care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune s-a făcut cu titlu oneros. În speță, între M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și U. S. Haret București, instituție de învățământ superior cu personalitate juridică, nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cereri.

Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

U. S. Haret a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr. 693/2003 și HG nr. 676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență: drept, sociologie, psihologie, management, etc.

Reclamantul G. A. a absolvit studiile universitare ale Facultății de Științe Juridice și Administrative din B., în sistem Bologna, specializarea administrație publică din cadrul Universității "S. Haret" din București, promovând examenul de licență în sesiunea iulie 2009, forma de învățământ la distanță.

Titlul de licențiat in specializarea administrație publică i-a fost atestat prin Adeverința nr. 3531/08.07.2009, a cărei valabilitate de 12 luni a expirat.

De asemenea, potrivit art. 38 din Ordinul nr. 2.284/2007 emis de M. Educației, Cercetării si Tineretului, privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ superior ,,după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni”.

După susținerea examenului de licență nu a fost eliberată diploma de licență nici până la data formulării prezentei acțiuni, cu toate că partea reclamantă a formulat cerere în acest sens . La această cerere, adresată conducerii Universității S. Haret, pârâta a comunicat părții reclamante faptul că a întreprins demersurile necesare pentru obținerea de la M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, a aprobărilor legale, pentru tipărirea formularelor de diplomă de licență dar comanda de formulare de diplomă nu a fost onorată decât parțial; reprezentanții ministerului au amânat în mod repetat aprobarea pentru toate formularele tipizate.

Conform dispozițiilor finale ale art.VII, din Metodologia organizării si desfășurării examenelor de finalizare a studiilor Universității S. Haret ,,instituția organizatoare a examenelor de licența/diploma/disertație, eliberează diploma de licență, respectiv diploma de master, însoțite de suplimentul de diplomă, după cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență/diplomă/master. Până la eliberarea diplomei de licență/master, facultățile eliberează, la cerere, adeverințe prin care se certifică promovarea examenului de licență...".

Prin adresele nr.385/06.04.2009; nr:769/25.08.2009; nr.31/21.06.2010; nr.557/12.10.2010; nr.569/18.10.2010, nr.573/26.10.2010; nr.1054/03.02.2011 emise de pârâtă s-a comunicat atât chematei în garanție cât și . de materiale tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților Universității, solicitându-se Ministerului și aprobarea tipăririi acestor formulare. S-a indicat numărul carnetelor, diplomelor de studii și de master necesare.

Din adresa nr. 557/12.10.2010 emisă de reclamantă către MECTS rezultă că din lotul solicitat pentru anul 2008 au fost primite doar 10.325 diplome, rămânând o diferență de 16.325 care nu au fost aprobate. Din adresa nr.278/05.08.2010, emisă tot de reclamantă către MECTS, reiese faptul că din_ buc-formulare tipizate, solicitate prin adresa 31/21.06.2010, înregistrată la MECTS sub nr._/21.06.2010, a primit numai_ buc. conform adresei nr._/21.06.2010 a MECTS către .>

Ca urmare, U. S. Haret, s-a conformat condițiilor impuse de Minister în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate iar ca anexă la adresele menționate anterior s-a alăturat lista cuprinzând necesarul de diplome - situațiile centralizatoare semnate și stampilate pe fiecare pagină, incluse și în format electronic pe CD.

Din actele dosarului se constată că M. Educației nu a sesizat nereguli după încheierea perioadei de monitorizare prevăzută de art. 8 din Lg.nr.443/2002 și chiar, mai mult decât atât, a aprobat în parte cererea pârâtei de a aviza tipărirea formularelor de diplomă, ceea ce echivalează cu recunoașterea METCS că instituția pârâtă a funcționat într-un cadru legal, care i-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.

Instanța a constatat așadar că pârâta și-a îndeplinit obligația de a emite adeverința de studii pentru reclamantul G. A. și a făcut demersuri către Minister dar și către . vederea comunicării necesarului de materiale tipizate pentru actele de studiu destinate absolvenților pentru anul 2009,2010. În continuare U. are obligația ca, ulterior eliberării adeverinței de studii - act prin care s-a recunoscut calitatea de licențiat și care nu a fost revocat ori anulat, bucurându-se de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ - să elibereze și diploma de licență, dar această obligație nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece MECTS nu a remis pârâtei formularele tipizate necesare.

În ceea ce privește susținerile MECTS în sensul că specializarea urmată de reclamant la forma de învățământ la distanță nu a fost niciodată acreditată nu au fost reținute de către instanță în condițiile în care reclamantul a urmat cursurile și a promovat examenul de licență, având astfel și dreptul să i se emită această diplomă. De altfel instanța nu este învestită cu o cerere privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță.

În consecință, în temeiul art.1 și 18 din Legea nr.554/2004, s-a admis în parte cererea introductivă, așa cum a fost formulată și s-a dispus obligarea pârâtei U. S. Haret să-i elibereze părții reclamante Diploma de licență pentru specializarea administrație Publică din București, din cadrul Universității "S. Haret" din București, pe care a absolvit-o în anul 2009.

Referitor la cererea de chemare în garanție, pe lângă prevederile legale menționate anterior, instanța mai constată că, potrivit art . 7 din Ordinul nr.2284/2007 ,,formularele actelor de studii sunt tipărite și difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poartă întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare.”

Între pârâtă și chemata în garanție există un raport juridic izvorât din lege în temeiul căruia, la solicitarea pârâtei, ministerul este obligat să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea unui aviz în vederea tipăririi formularelor actelor de studii, să emită acest aviz dacă este cazul și să desemneze o societate comercială care să tipărească aceste formulare. Cât timp MECTS nu va aproba tipărirea formularelor tipizate pârâta nu poate elibera efectiv diploma de licență părții reclamante, fiind pusă astfel în imposibilitatea de a executa obligația ce se impune față de reclamant prin prezenta sentință.

Ca atare, văzând prev. art. 60 din codul de procedură civilă și prev. art. 24 alin.2 din Legea 554/2004 s-a admis și cererea de chemare în garanție, așa cum a fost formulată de pârâtă, dispunându-se ca M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în Diploma de Licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantul G. A..

Împotriva acestei soluții M. Educației Naționale a declarat recurs înlăuntrul termenului legal, susținând că între el și USH nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea cererii de chemare în garanție, și mai mult universitatea însăși nu și-a îndeplinit propria obligația de a transmite o adresă completă ce să ateste numărul absolvenților de licență/ specializare, program de studii, în vederea eliberării diplomelor de licență, și ca atare nimeni nu poate răspunde pentru ceea ce nu i s-a cerut. M.E.N. și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către universitate. Se arată că motivarea instanței de fond legată de adeverințele emise absolvenților USH nu reprezintă o justificare legală și pertinentă pentru eliberarea actelor de studii. Adeverințele au termen limitat de valabilitate și mai mult nu sunt înscrisuri opozabile ministerului care este obligat să respecte legea și nu înscrisurile emise de către terți. În perioada 2004-2009 evoluția efectivelor de studenți la studii de licență a înregistrat o creștere spectaculoasă ajungând la nivelul anului universitar 2008-2009 la 290.407 studenți, reprezentând o creștere de 562,9% față de anul universitar 2004-2005. Pentru anul universitar 2008-2009, din totalul studenților la nivel național pe învățământ particular de 410.859 se observă că 290.407 aparțin Universității S. Haret, iar 170.760 din aceștia au urmat specializări la forme nerecunoscute MECTS. Prin urmare, USH, prin numărul mare de tipizate solicitate, a organizat cursuri fără respectarea prevederilor legale, cu unicul scop de a încasa taxe de școlarizare de la cât mai mulți studenți. Ea nu avea și nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neautorizate. Ordinul 2284/2007 statuează că răspunderea pentru modul cum s-a gestionat, completat și eliberat actele de studii revine exclusiv USH. Totodată, M.E.N. contestă obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, însă prin sentința atacată nu s-a stabilit în sarcina sa o astfel de obligație.

Curtea, cercetând cuprinsul materialului probator existent la dosar reține următoarele:

Prin Legea nr. 443/2002 a fost înființată U. S. Haret, ca instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, devenind o autoritate publică descentralizată din punct de vedere teritorial, neîndeplinind deci cerințele impuse de legiuitor pentru a fi calificată drept organ al autorității publice centrale. Împrejurarea că de serviciul public prestat de această instituție beneficiază studenți care provin și din alte localități, nu poate conduce la o altă concluzie, câtă vreme, din punct de vedere administrativ, competențele sale sunt limitate la nivel local.

Pe de altă parte, potrivit art. 1 din HG nr. 81/2010 M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea guvernului, cu rol de sinteză și coordonare în aplicarea strategiei și a programului de guvernare în domeniul educației și a învățământului.

În speță, reclamantul a absolvit, în sistem Bologna, cursurile Facultății de Științe Juridice și Administrative din B. din cadrul Universității S. Haret, promoția 2009, specializarea administrație publică, a susținut și promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2009 astfel cum rezultă din adeverința depusă la dosar, eliberată de pârâta U. „S. Haret”.

Termenul de valabilitate al acestei adeverințe este, potrivit art. 38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii din sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 2284/2007, de maxim 12 luni.

Pârâta avea obligația de a efectua demersurile necesare ca în acest interval de 12 luni să obțină avizele necesare și să completeze actele de studii care să ateste absolvirea de către reclamantă a studiilor, respectiv diploma de licență și suplimentul la diplomă.

Cererile formulate de pârâtă și adresate chematului în garanție sunt ulterioare datei la care reclamantul a absolvit studiile, respectiv 25.08.2009, 08.10.2009, 21.06.2010, 12.10.2010, 18.10.2010, 26.10.2010, 03.02.2011. Chematul în garanție MECTS nu a exprimat niciun fel de poziție relativ la vreun răspuns acordat la adresele emise de pârâtă, anterior menționate.

La dosar există dovada că MECTS a adus la cunoștință pârâtei, la 06.03.2009, cerința de a-i comunica necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților, mai ales că o comandă de tipărire la societatea anume desemnată se poate face numai cu aprobarea scrisă a Ministerului Educației Cercetării și Inovării-Direcția Generală Juridică. De asemenea, s-a făcut dovada conformării pârâtei relativ la aceste solicitări, susținerea acesteia potrivit cu care nu a primit vreun răspuns fiind confirmată de poziția chematului în garanție care nu s-a apărat în niciun fel. Ca urmare, în mod nejustificat, chematul în garanție nu a procedat la aprobarea tipăririi formularelor tipizate.

Astfel, pe de o parte, U. S. Haret are obligația ca, ulterior eliberării către reclamant a adeverinței de studii ce atestă absolvirea Facultății de Științe Juridice și Administrative, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiat, să-i elibereze și diploma de licență potrivit art. 38 din Regulamentul privind regimul actelor de studii din învățământul superior. Pe de altă parte, obligația finală a pârâtei nu poate fi dusă la îndeplinire întrucât chematul în garanție MECTS nu asigură tipărirea formularea tipizate. Pentru aceste considerente cererea reclamatului de obligare a pârâtei la emiterea diplomei de licență și a suplimentului la diplomă, este întemeiată.

Atâta timp cât pentru tipărirea și difuzarea către pârâtă a formularelor actelor de studii de către unitatea de specialitate desemnată de M.E.C.T.S. conform art.7 din O.M.E.C.T. nr.2284/ 2007 (în speță ROMDIDAC S.A.) este necesară aprobarea scrisă a chematului în garanție, iar aprobarea cererilor de către acesta nu a fost dovedită, instanța, pentru a nu lipsi de finalitate dispozitivul sentinței cu privire la cererea introductivă în mod corect a dat curs favorabil și cererii axată pe dispoz. art. 72 Cod proc. civilă. Nu s-a probat ca cel chemat în garanție să fi acordat avizul de achiziționare de către pârâtă a formularelor tipizate solicitate prin adresele sus menționate, neexistând concordanță între solicitările pârâtei formulate în intervalul 2009-2010 și avizele chematului în garanție acordate în 2010.

Instanța de judecată nu este investită cu analizarea criteriilor care au stat la baza eliberării diplomelor de licență pentru absolvenții USH și nici cu cea a corelării numărului de formulare cu numărul de absolvenți ai specializărilor acreditate, nu este chemată să analizeze hotărârile de guvern prin care au fost acreditate și autorizate să funcționeze structurile și specializările universitare, ci doar cu aspectul dacă reclamanta, licențiată în drept, poate pretinde eliberarea diplomei de licență. Or, actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiat în drept este în ființă, nu a fost revocat (anulat), se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ. M. Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nu a solicitat în instanță anularea adeverinței nr.3531/08.07.2009 și nu a solicitat printr-o altă acțiune să se analizeze criteriile de obținere a formularelor tipizate de către USH. Obligația pârâtei USH de a elibera diploma de licență potrivit mențiunilor din adeverința nr. 3531/08.07.2009 este corelativă obligației chematului în garanție MECTS de a aproba formularele tipizate, sens în care instanța corect le-a apreciat a fi întemeiate cu excepția capătului de cerere întemeiat pe prev. art. 24 alin. 2 din legea nr. 554/2004 care este prematur.

Deși chematul în garanție arată că a eliberat avizele solicitate și a soluționat integral cererile Universității „S. Haret”, Curtea constată că există o neconcordanță între numărul formularelor de diplomă cerut de universitate și cel avizat. Totodată, deși chematul în garanție susține că U. „S. Haret” nu avea dreptul să elibereze actele de studii pentru absolvenții unor programe de studii și specializări neacreditate, Curtea apreciază că acesta nu s-a raportat însă expres la anul 2009, cel în discuție, sau la specializarea urmată de reclamantă, după cum nu a dovedit faptul nulității organizării examenului de licență la nivelul anului 2009 de către USH, nulitate ce ar fi stat la baza desființării diplomelor eliberate în baza lui și care ar fi practic iremediabilă. Atâta timp cât pentru tipărirea și difuzarea către USH a formularelor actelor de studii de către unitatea de specialitate desemnată de M.E.C.T.S. este necesară aprobarea scriptică a chematului în garanție, iar aprobarea cererilor de către acesta nu a fost dovedită, instanța corect a dat curs favorabil, sub acest aspect, și acestei cereri.

Mai precis, prin cererea de chemare în garanție formulată în baza art.60 Cod procedură civilă s-a solicitat obligarea chematului în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând in diplomă de licență și supliment de diplomă pentru reclamantă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea prevăzută de art.24(2) din Legea nr.554/2004, respectiv a unei amenzi în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere. Potrivit dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004 a fost reglementată o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile. Deși această procedură este însă subsecventă actualei etape judiciare, obligarea la plata daunelor cominatorii, ca și aceea vizând aplicarea amenzii prevăzute de art. 24 alin.2 din Legea nr. 554/2004 fiind nejustificată, în speță, sentința primei instanțe nu a fost criticată și sub acest aspect, și ca atare instanța nu îl poate astfel cenzura.

Văzând că instanța nu este investită a se pronunța asupra legalității acreditării formelor de învățământ la distanță, dat fiind obiectul cererii dedusă judecății, sesizând că admiterea cererii de chemare în garanție asigură efectiv punerea în executare a obligației pârâtei, în cauză existând o interdependență între cele două obligații menționate în cele două cereri, în raport de competența fiecărei autorități, constatând că dispozițiile HG nr. 535/1999 privind autorizarea și acreditarea specializărilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior au intrat în vigoare la o dată ulterioară absolvirii de către reclamant a studiilor universitare, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă respinge ca nefondat recursul dedus judecăți, obligând în final recurentul la plata către intimatul reclamant a onorariului avocațial din recurs și către intimata pârâtă USH a sumei de 620 lei reprezentând de asemeni onorar avocat, probat cu înscrisurile atașate la filele 24-26 dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurentul-chemat în garanție M. Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 2856/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul C. pe care o menține.

Obligă recurentul-chemat în garanție la plata către intimatul-reclamant G. A. a sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs și către intimata- pârâtă U. S. Haret a sumei de 620 lei cu același titlu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.03.2014

Președinte, Judecător,

M. F. M. C.

CU OPINIA SEPARATĂ

În sensul admiterii recursului declarat de recurentul-chemat în garanție M. Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 2856/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul C., cu consecința modificării în totalitate a acesteia în sensul respingerii acțiunii promovate de către reclamantul G. A. în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret și, implicit, a cererii de chemare în garanție formulată în cauză de către pârâta U. S. Haret împotriva chematului în garanție M. Educației Naționale.

Judecător,

M. I. M.

Grefier,

E. Bernád

Opinie separată

În sensul admiterii recursului declarat de recurentul chemat în garanție M. Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 2856/12.12.2013 pronunțată de Tribunalul C. – Secția civilă, cu consecința modificării în totalitate a acesteia în sensul respingerii acțiunii promovate de către reclamantul G. A. în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret și, implicit, a cererii de chemare în garanție formulată în cauză de către pârâta U. S. Haret împotriva chematului în garanție M. Educației Naționale.

Astfel, U. S. Haret (USH) a fost înființată prin Legea nr. 443/2002 și conform art. 2 USH din București s-a înființat cu următoarele facultăți si specializări acreditate:

a) Facultatea de Limbi si Literaturi Străine, specializarea limba și literatura străina A (engleza, franceza) - limba și literatura străina B (franceza, engleza, germana, spaniola, italiana, rusa, latina), cu predare în limba română;

b) Facultatea de D., specializarea drept, cu predare în limba română;

c) Facultatea de Educație Fizica si Sport, specializarea educație fizica și sport, cu predare în limba română;

d) Facultatea de Management Financiar-Contabil, specializarea contabilitate și informatica de gestiune, cu predare în limba română.

Potrivit art. 3, „după . prezentei legi în structura Universității "S. Haret" din București vor intra și facultățile, colegiile și specializările, altele decât cele menționate la art. 2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii”. Procedura de acreditare a fost stabilită inițial prin Legea nr. 88/1993, dar la data raportului juridic dedus judecății erau în vigoare dispozițiile OUG nr. 75/2005.

Ulterior adoptării Legii nr. 443/2002 privind înființarea USH, în conformitate cu art. 3 din acest act normativ, au fost acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâri de Guvern și alte facultăți, dar specializarea Administrație Publică din cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative din B. a pârâtei U. S. Haret nu a fost acreditată la formele de învățământ ID/FR pe perioada 2006-2009.

Potrivit art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995, în forma în vigoare la data nașterii raporturilor juridice dintre reclamantă și pârâta USH (anul 2006), "activitatea didactică se poate realiza în următoarele forme: de zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi."

Din interpretarea acestei norme consider că textul legii permitea instituțiilor de învățământ superior private să organizeze cursuri în altă formă decât la zi, numai dacă aveau organizată și forma de învățământ „la zi” obținută în condițiile Legii nr. 88/2003, modificată prin OUG 75/2005. D. așa există garanția că se asigură calitatea educației.

Norma invocată de către reclamant nu excludea aplicarea procedurii de acreditare/autorizare provizorie pentru desfășurarea procesului de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță, astfel cum a susținut pârâta USH.

Legiuitorul a introdus practic o condiție suplimentară ca universitatea respectivă să aibă organizate cursuri de zi, pentru a putea desfășura cursuri la seral, cu frecvență redusă și la distanță, fără a elimina însă obligația acreditării/autorizării provizorii și pentru aceste forme de învățământ.

Prin urmare, faptul că pârâta USH nu a respectat procedurile legale pentru desfășurarea procesului de învățământ, inclusiv pentru formele ID și FR, deși știa că este obligatorie procedura de autorizare înainte de organizarea acestor forme de învățământ, nu poate atrage decât răspunderea acestei persoane juridice de drept privat față de reclamantă, în condițiile dreptului comun, refuzul chematului în garanție MECTS la eliberarea diplomelor de licență pentru absolvenții care nu au urmat forme de învățământ acreditate/autorizate provizoriu fiind unul justificat.

Autoritatea publică ce gestionează organizarea învățământului nu poate gira nerespectarea normelor legale a căror aplicare este sarcina sa principală.

A obliga chematul în garanție MECTS la eliberarea unor diplome de licență pentru procesul de învățământ neautorizat, desfășurat de către pârâta USH, care cunoștea că are obligația de a urma procedura de acreditare/autorizare provizorie, ar însemna a da eficiență unei ilegalități evidente, ceea ce nu este posibil într-un stat de drept, dat fiind că nimeni nu poate invoca necunoașterea legii ("nemo censetur ingnorare legem").

Chiar dacă reclamanta și pârâta USH se prevalează de adeverința emisă de pârâta USH, și chiar dacă aceste acte nu au fost anulate, nu este admisibil, în opinia mea, ca, prin pronunțarea unei hotărâri, să se legalizeze o situație de fapt ilegală.

Practica ÎCCJ s-a întemeiat, în principal, pe această adeverință, însă nu se poate susține că chematul în garanție MECTS ar fi în culpă prin aceea că nu a solicitat anularea adeverințelor deoarece este evident că, față de nr. de absolvenți ai USH (mii), ar fi fost imposibil ca MECTS să monitorizeze și să atace în contencios fiecare adeverință de acest fel. Câtă vreme emiterea adeverinței s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Legii învățământului, aceasta nu poate produce efecte juridice chiar dacă acest act nu a fost revocat sau anulat.

De prezumția de legalitate sau veridicitate se bucură doar actele administrative emise cu respectarea dispozițiilor legale, iar adeverința, reprezintă un act civil emis de o persoană juridică de drept privat, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 84/1995.

Pentru toate aceste considerente susțin opinia separată formulată în sensul admiterii recursului formulat de chemat în garanție M. Educației Naționale, cu consecința modificării în totalitate a sentinței instanței de fond, în sensul respingerii atât a acțiunii reclamantei, cât și a cererii de chemare în garanție.

Judecător,

M. I. M.

Red. op maj. MF/14.03.2014

Red. op.min.MIM/14.03.2014

Tehnored./EB/20.03.2014-5 ex

Jud. fond.C.A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Decizia nr. 897/2014. Curtea de Apel BRAŞOV