Refuz acordare drepturi persecutaţi politic D.L nr. 118/1990. Decizia nr. 1904/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1904/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 2522/119/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 1904/R
Ședința publică de la 25 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. P.
Judecător M. R.
Judecător I. Ț.
Grefier M. D.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. împotriva sentinței civile nr. 328 din 13.03.2014, pronunțată de Tribunalul C. – secția civilă în dosarul nr._ având ca obiect „refuz acordare drepturi persecutat politic D.L nr. 118/1990”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier juridic C. F. pentru recurenta pârâtă Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecția Socială C. și avocat F. F. pentru intimata reclamantă P. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că recursul formulat de pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C. este declarat și motivat în termen legal potrivit art. 485 și 487 NCpc și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea 146/1997. Totodată constată că recursul a fost declarat prin reprezentant convențional astfel cum prevăd dispozițiile art. 13 raportat la art. 83 din NCpc.
Se constată că, prin serviciul registratură intimata reclamantă P. M. a depus întâmpinare însoțită de împuternicire avocațială, chitanța reprezentând onorariu avocațial și un set de înscrisuri, la care nu s-a formulat răspuns.
Reprezentatul convențional al intimatei reclamante solicită în temeiul art.492 alin.1 din NCpc admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosar odată cu întâmpinarea, pentru sustenabilitatea hotărârii instanței de fond.
Instanța admite pentru intimata reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar odată cu întâmpinarea.
Întrebați fiind de către instanță reprezentanții părților prezenți arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța în temeiul art. 392 din Noul Cod de procedură civilă, deschide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate. Arată că persecuțiile politice la care au fost supuși părinții reclamantei nu se răsfrâng asupra acestei chestiuni. Un complet din cadrul acestei instanței a apreciat acest aspect, față de care solicită admiterea recursului formulat, și pe cale de consecință menținerea actelor administrative contestate ca legale și întemeiate.
Reprezentantul convențional al intimatei reclamante solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată. Arată că prin critica hotărârii instanței de fond nu s-a invocat nici un motiv de nelegalitate a acestei hotărâri. Consideră că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică. C. juridic a fost în mod corect stabilit de prima instanță acordând reclamantei beneficiile acestei legi în calitatea sa de persecutat politic prin stabilirea domiciliului obligatoriu în localitatea Biborțeni și astfel cum în accepțiunea art.8 alin.1 din Decretul Lege nr.118/1990 s-a dovedit cu înscrisurile autentificate de notar, confirmate prin depozițiile personale în instanță coroborate cu toate înscrisurile exhibate la instanța de fond și întărite la instanța de recurs rezultă în mod indubitabil că induitu personae intimata a fost supusă acestor grave persecuții politice cu caracter descris de martori ca fiind discriminatoriu pe întreaga viață a acesteia, motiv pentru care prima instanță a admis acțiunea și a considerat-o pe reclamantă beneficiară a acestor drepturi, soluție legală pe care solicită a o menține și a respinge recursul cu cheltuieli de judecată.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele de recurs, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 328 din 13.03.2014, Tribunalul C. a admis contestația formulată de reclamanta P. M. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ C., a anulat decizia nr. 269/20.09.2013 și decizia nr. 317/27.10.2013 – privindu-o pe reclamantă, a stabilit că reclamanta este beneficiară a drepturilor prevăzute de Decretul Lege 118/1990 pentru perioada 1.01._59 - ca urmare a persecuțiilor politice constând în stabilirea domiciliului obligatoriu în loc. Biborțeni jud. C. în acest interval de timp - și obligă pârâta să acorde aceste drepturi reclamantei începând cu data de 1.09.2013 – în temeiul art. art. 1 alin.1 lit.d din DL 118/1990, a obligat pârâta la plata sumei de 400 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială C., sentința fiind criticată sub aspectul greșitei aplicări a legii, invocându-se în acest sens dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă.
În motivarea căii de atac formulate, recurenta a arătat următoarele:
Instanța de fond în mod superficial a tratat dispozițiile prev de art. 1 alin. 1 lit. d din Decretul-Lege nr 118/1990, în sensul că s-a mărginit să constate că reclamantul, împreună cu întreaga familie, au fost considerați chiaburi și datorită acestui fapt au fost persecutați politic, stabilindu-se domiciliu obligatoriu.
S-a mai susținut că la o simplă analiză a probatoriului se poate observa că, din documentele emise de instituțiile statului deținătoare de arhive, nu rezultă faptul că acestora li s-ar fi stabilit domiciliul obligatoriu în perioada 01.01._59 în localitatea Biborțeni, ci doar faptul că familia acestora a fost catalogată cu sintagma “chiabur”.
De asemenea, s-a mai criticat faptul că instanța de fond s-a mărginit să constate în baza declarațiilor judiciare ale martorilor că reclamantul este îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute de Decretul-Lege nr 118/1990, nesocotind înscrisurile emise de instituțiile de stat din care reieșea faptul că familia acestuia a fost catalogată ca fiind “chiaburi”.
Ca urmare, s-a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
Intimata, legal ciatată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în mod correct a reținut, raportat la probatoriul administrat în vauză, că în perioada 01.01._59 bunica reclamantei, împreună cu întreaga familie au fost calificați drept chiaburi.
Declarațiile martorilor audiați nemijlocit de instanța au atestat faptul că în respectiva perioadă reclamanta împreună cu părinții săi au avut stabilit domiciliul obligatoriu in localitatea Biborțeni, aceștia neputând să părăsească localitatea decât cu acordul expres al organelor de stat și doar pentru situații speciale.
Prin urmare, astfel cum a reținut și prima instanță, între declarațiile de martori și înscrisurile depuse la dosar nu există contradicție, ci acestea se coroborează și se completează, declarațiile venind să completeze lipsa documentelor, rațiunea pentru care Decretul Lege 118/1990 permite audierea martorilor fiind exact aceea a complinirii lipsei documentelor care să ateste persecuțiile la care au fost supuse aceste persoane.
Pentru toate aceste considerente, soluția dată acțiunii formulate de reclamantă este la adăpost de orice critică.
În consecință, în baza art 489 Cod procedură civilă și art 20 din Legea nr 554/2004, Curtea va respinge recursul formulat.
În baza art. 451 Cod procedură civilă o va obliga pe recurentă să plătească intimatei suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de AJPIS C. împotriva sentinței civile nr. 328/13.03.2014 pronunțată de Tribunalul C. pe care menține.
Obligă pe recurentă să plătească intimatei suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.06.2014.
Președinte, L. P. | Judecător, M. R. | Judecător, I. Ț. |
Grefier, M. D. |
Red: IȚ/26.06.2014
Dact: MD/27.06.2014 – 4 ex.
Jud.fond: C.A.
M.D. 26 Iunie 2014
| ← Pretentii. Decizia nr. 1746/2014. Curtea de Apel BRAŞOV | Pretentii. Decizia nr. 2305/2014. Curtea de Apel BRAŞOV → |
|---|
