Refuz acordare drepturi. Sentința nr. 2856/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2856/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 6287/2/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
(Disjuns din_ )
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2856
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.09.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE :S. O.
GREFIER: F. V. M.
Pe rol este acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P. N. în contradictoriu cu pârâții M. A. INTERNE având ca obiect „refuz acordare drepturi”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere de probațiune, în 2 exemplare, după care:
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare au lipsit părțile.
Curtea invocă din oficiu excepția lipsei capacității procesuale pasive a pârâtului și reține cauza spre soluționare pe această excepție.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII a C. Administrativ și Fiscal la data de 25.03.2013, reclamantul P. N. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții M. A. INTERNE și DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE, ca prin sentința ce o va pronunța să dispună recunoașterea dreptului pretins, respectiv acordarea a 27 ajutoare, (inclusiv cele 2 ajutoare aferente fiecărui an întreg rămas până la vârsta standard de pensionare prevăzute la art. 20, alin. (2) din Anexa VII Cap.IL Secțiunea a IlI-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010) în conformitate cu prevederile art. 13, alin (2) din Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu art. 20, alin. 1) si 2) din Anexa VII, Cap.II, Secțiunea a IlI-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010, art. 127, alin. 5) și 6), lit. g) din HG nr.257/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și să dispună oblisarea intimatei la repararea pasubei cauzate, respectiv:
1. Achitarea în totalitate a ajutoarelor ce i se cuvin în temeiul dispozițiilor art. 13 din Legea nr.285/2010 si art.20 alin. 1 si 2 din Cap.II, anexa VII la Legea nr.284/2010, pe lângă sumele primite în cursul anului 2012, ultima plată în cuantum de 39.067 lei având data de 22.11.2012 și suma legal cuvenită de_ lei, ce ar fi trebuit stabilită conform art.20 alin. 1 si 2 din Cap.II, anexa VII la Legea nr.284/2010, având ca bază de calcul salariul funcției de bază din ultima lună de activitate (deci salariul brut, care la data pensionării, respectiv în luna septembrie 2011 a fost de 3.678 lei) și fară a fi supus impozitului pe venit (16%) și cotelor de contribuții obligatorii potrivit Codului Fiscal (10,5% CASI și 5,5 CASS) și nu așa cum a fost stabilit, având ca bază de calcul salariul de baza net din ultima luna de activitate calculat prin raportare la 31.12.2009, la care se adaugă dobânda legală și indicele de inflație aferente sumei datorate la data pensionării;
2. Restituirea sumelor reținute din ajutorul achitat în anul 2012 reprezentând cotele de contribuții sociale obligatorii potrivit Codului Fiscal, respectiv 10,5% pentru CASI și 5,5% pentru CASS, la care se adaugă dobânda legală și indicele de inflație aferente sumelor datorate la data pensionării;
3. Restituirea impozitului pe venit de 16% reținut pentru ajutoarele achitate în cursul anului 2012, la care se adaugă dobânda legală și indicele de inflație aferente sumelor datorate la data pensionării.
În motivarea cererii a arătat următoarele:
La data de 28.09.2011, au încetat raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacității de muncă, fiind încadrat în gradul III de invaliditate, cu drept la pensie, în baza Deciziei medicale nr. 1578 din data de 08.09.2011.
La data de 25.01.2012, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului A. Interne i-a emis Decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr._, iar la data de 17.07.2012, cu același număr, decizia de pensie pentru limită de vârstă, întrucât, la data pensionării, îndeplinea condițiile pentru acest tip de pensie, în conformitate cu prevederile art. 13, alin (2) din Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu art. 20, alin. 1) și 2) din Anexa VII, Cap.II, Secțiunea a IlI-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, la trecerea în rezervă sau direct în retragere respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare si personal civil am dreptul la acordarea unui număr de 15 ajutoare.
De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 20, pentru cei 6 ani întregi rămași până la vârsta standard de pensionare mai beneficiez de încă 12 ajutoare, fiind vorba în total de 27 ajutoare.
Potrivit prevederilor art. 20, alin. (1), aceste ajutoare trebuie calculate, în raport cu „solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază" avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, care în cazul meu a fost luna septembrie 2011 si care, conform „fluturașului de salariu”, pe care l-a anexat în copie, a fost de 3678 lei.
Conform prevederilor art. 3. alin. (3) din Anexa VII, Cap.II, Secțiunea a Il-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „Solda funcției de bază include solda de funcție, solda de grad, gradații si după caz, solda de comandă".
Potrivit prevederilor art. 127, alin. 5) și 6), lit. g) din HG nr.257/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, „Nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor și nu se valorifică la calculul punctajului lunar, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I Ut. c) din lege, plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie".
În consecință, nefiind considerate venituri de natură salarială și nici asimilate salariilor, aceste venituri nu trebuie supuse impozitului pe venit și nici cotelor de contribuții sociale obligatorii potrivit Codului Fiscal.
Consideră că dacă legea ar fi prevăzut impozitarea lor și supunerea cotelor de contribuții obligatorii potrivit Codului Fiscal, ar fi trebuit ca aceste ajutoare să fie luate în calculul punctului de pensie, ori acest lucru nu este posibil întrucât intră în contradicție cu prevederile art. 127. alin. 5) si 6), lit s) din .H.G. nr. 257/2011.
Astfel, aceste ajutoare trebuie calculate la „salariul funcției de bază" avut în luna schimbării poziției de activitate, respectiv septembrie 2011. care a fost de 3678 lei si nefiind venituri salariale sau asimilate salariului potrivit Codului fiscal, nu trebuie supuse impozitării si nici contribuțiilor sociale obligatorii.
Conform acestor reglementări, suma pe care trebuie să o primească, cu titlul de ajutoare, este de 99.306 lei
A învederat că pentru obținerea ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. 1 și 2 din Anexa VII, cap.II, Secțiunea a 3-a la Legea cadru nr.284/2010 și art. 13 alin.2 din Legea nr.285/2010, a formulat sesizări la Direcția pentru Evidenta Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul M.A.I., la data de 20.02.2012 si 23.07.2012, precum și la domnul Ministru al Ministerului A. Interne și la Direcția Generală Financiară din cadru M.A.I. la data de 27 02.2013, pe care le-a anexat în copie împreună cu răspunsurile primite (doar de la Direcția pentru Evidenta Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul MA.I. ), prin care a solicitat acordarea acestor ajutoare pe care ar fi trebuit să le primească la încetarea raporturilor de serviciu, la care i s-a comunicat la data de 29.02.2012 că, pentru cele 15 ajutoare ce i se cuvin, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, beneficiez de un ajutor în sumă brută de 28.590 lei, iar la data de 29.10.2012 i s-a comunicat că pentru cele 12 ajutoare corespunzătoare celor 6 ani până la împlinirea vârstei standard de pensionare, îi va fi acordată suma brută de 22.872 lei, dar în final a primit suma netă de 39.067 lei, fără a i se comunica detaliile de stabilire a cuantumului, sumele fiind calculate la un salariu de bază lunar net aferent lunii septembrie 2011, luna în care a încetat raporturile de serviciu, calculate prin raportare la 31.12.2009 la care se calculează și se rețin, la data plății, cote de impozit și de contribuții sociale obligatorii potrivit Codului Fiscal (respectiv, 16% impozit pe venit, 10,5% CASI și 5,5% CASS=32%).
Până la data introducerii acțiunii, a primit din partea MA.I. - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, în cursul anului 2012, doar suma de 39.067 lei, reprezentând aprox. 40% din cuantumul ajutoarelor de care trebuie sa beneficieze în temeiul art.20 alin. 1 si 2 din Anexa nr. VII, cap.II, Secțiunea a 3-a la Legea cadru nr.284/2010, și anume_ lei.
Așa cum a menționat mai sus, suma legal stabilită pe care trebuia să o primească la încetarea raporturilor de serviciu potrivit art.20 alin. 1 și 2 din Anexa VII, cap.II, Secțiunea a 3-a la Legea-Cadru nr.284/2010 este de 99.306 lei, sumă calculată la salariul funcției de bază din ultima lună de activitate (brut și nu net cum în mod greșit apreciază intimata) și care, potrivit legislației în vizoare din anul 2011 nu trebuie supusă impozitării si nici cotelor de contribuții obligatorii.
Pentru aceste considerente, la data de 27.02.2013 a înaintat un memoriu domnului ministru al M.A.I. și unul la Direcția Generală Financiară din cadrul M.A.I., prin care a solicitat precizări cu privire la modul de calcul a sumelor ce i se cuvin cu titlu de ajutoare conform dispozițiilor Legii nr.284/2010 și dispunerea măsurilor legale pentru determinarea structurii financiare din cadrul ministerului, să aplice baza de calcul în conformitate cu prevederile legale din anul 2011 pentru ajutoarele ce mi se cuvin și nu cea aplicabilă în anul 2010 cadrelor care au fost disponibilizate cu ocazia restructurării și reorganizării instituției. Până la data introducerii acțiunii nu a primit răspuns de la instituțiile menționate.
În urma diminuării ajutoarelor ce i s-au acordat, consideră că instituția în cauză a făcut o aplicare greșită a legii, fiind astfel vătămat în drepturile ce i se cuvin conform legislației mai sus invocată.
În concret, apreciază că structura financiară din cadrul M.A.I. în mod greșit, face aplicarea legislației aferente anului 2010 si care a fost valabilă pentru calculul ajutoarelor si plăților compensatorii acordate în cazul disponibilizărilor rezultate în urma restructurării sau reorganizării instituției și în cazul ajutoarelor prev. de art. 20. alin. 1) si 2) din Anexa VIL Cap.II. Secțiunea a III-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010, iar aceste dispoziții nu se aplică si în cazul său.
În sprijinul acțiunii sale, a invoc următoarele aspecte de ordin juridic:
În anul 2010, toată legislația adoptată, a avut în vedere pe de o parte, reducerea cheltuielilor publice, iar pe de altă parte reglementarea ajutoarelor lunare și plăților compensatorii care s-au acordat în cazul disponibilizărilor rezultate în urma restructurării sau reorganizării instituțiilor publice.
I. Referitor la aplicarea legislației ordinare ca bază de calcul a ajutoarelor prev. de art. 20. alin. 1) si 2) din Anexa nr. VIL Cap.II Secțiunea a III-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010. de către Direcția Generală Financiară din cadrul M.A.I.. precizez următoarele:
1. Raportarea de către Direcția Generală Financiară din cadrul M.A.I., la art. 10 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, respectiv la salariul de bază net din ultima lună de activitate, calculat prin raportare la 31.12.2009, este total greșită deoarece aceasta a fost valabilă pentru salarizarea în anul 2010 și nicidecum pentru calculul ajutoarelor acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu, cadrelor pensionate medical în anul 2011 ca urmare a clasării medicale.
2. Totodată, aplicarea de către structura financiara din M.A.I. a prev. art. 12, alin. (2) din O.U.G. nr. 1/2010, la baza de calcul a ajutoarelor în discuție este total greșită, deoarece reglementarea se referă la salarizarea în anul 2010, iar „ajutoarele, plățile compensatorii/indemnizațiile acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu" prev. la alin.2), se referă la acele drepturi bănești care s-au acordat lunar în baza prevederilor pct. 3 alin. (1) și (2) din Anexa nr. IV/2 din Legea 330/2009 și care în legislația ulterior adoptată, au fost considerate venituri salariale și pentru care s-a prevăzut ca perioadele pentru care se acordă constituie vechime în munca și stagiu de cotizare pentru care unitățile au obligația să calculeze și sa vireze contribuțiile sociale.
De altfel, rațiunea adoptării acestei ordonanțe rezultă din însăși expunerea ei de motive, în care se prevede că „acest act normativ a fost emis pentru a elimina riscurile privind omisiunile de reglementare generate de adoptarea concomitentă a Legii nr. 329/2009 și a Legii-cadru nr. 330/2009 și care ar putea conduce la calcularea în mod eronat și neunitar a salariilor începând cu luna ianuarie 2010.
3.Coroborarea acestui articol din O.U.G. nr. 1/2010 cu art. 1, alin. (1) din Legea nr. 118/ 2010, evidențiază în mod clar că este vorba de stabilirea cuantumului brut al salariilor incluzând și sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale pe anul 2010 și ca atare, aceste reglementări nu pot constitui baza legală de calcul a ajutoarelor prev. de art. 20. alin. 1) si 2) din Anexa nr. VII. Cap.H, Secțiunea a III-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010. lege care a intrat în vigoare începând cu data de 01.01.2011.
4.De altfel, așa cum a arătat, în Legea nr. 118/2010 se diferențiază reglementarea celor două categorii de ajutoare, respectiv cele prevăzute la pct. 3 alin. (1) si (2) din anexa nr. IV/2 la Legea 330/2009 și cele prevăzute la pct.2 din aceeași lege.
Astfel, la art. 2, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 118/2010, se prevede că se reduce cu 25% cuantumul drepturilor specifice pentru activitățile desfășurate în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, prevăzute la pct. 3 alin. (1) și (2) din Legea 330/2009, nu și la pct.2 din aceeași lege.
Potrivit art.9 din Legea nr.l 18/2010, intrată în vigoare la data de 03.07.2010, cu aplicabilitate până la 31.12.2010, ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă, în această perioadă, nu se acordă.
Textul face referire la drepturile prevăzute în Anexa nr. IV/2, pct.2, alin. (1) și (2) din Legea nr.330/2009.
Aceste ajutoare acordându-se o singură dată, la ieșirea la pensie și neavând caracter de continuitate pe o anumită perioadă de timp, nu au fost considerate venituri salariale sau asimilate salariilor, motiv pentru care au fost reglementate distinct.
Pentru ajutoarele prevăzute la pct. 2 din Legea nr. 330/2009, act normativ ce reglementa salarizarea personalului bugetar la acea dată, la art. 9 din Legea nr. 118/ 2010. (cu aplicabilitate până la 31.12.2010), se prevede că începând cu data intrării în vigoare a legii, ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă, nu se acordă.
Tot potrivit acestei legi, la art. 16, alin. (1), se precizează că prevederile art. 1-3, deci inclusiv art. 2, se aplică până la 31 decembrie 2010, ceea ce înseamnă că în anul 2011 și aceste categorii de ajutoare, prevăzute la pct. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 330/2009, trebuia să fíe calculate fără aplicarea reducerii de 25% și a majorării cu 15%. Acest lucru nu numai că nu s-a întâmplat, dar s-a extins această modalitate de calcul și asupra ajutoarelor prevăzute la pct. 2 din Legea nr. 330/2009 abrogată.
5.La data de 01.01.2011 a intrat în vigoare LEGEA-CADRU nr. 284 din data de 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege care, la art. 39, prevede că, odată cu . legii, se abrogă Legea-cadru nr. 330/2009, O.U.G. nr. 1/2010 și orice alte dispoziții contrare legii.
Potrivit acestei legi, în vigoare și în acest moment, reglementarea ajutoarelor prevăzute la pct. 2 și pct. 3 alin. (1) si (2) din Legea nr. 330/2009, abrogată, a fost preluată la art. 20, alin. 1) si 2) și art. 21 din Anexa nr. VII, Cap.II, Secțiunea a III-a la Legea-cadru nr. 284/2010, dar într-o formă modificată, în sensul că, s-a eliminat din reglementare „salariul de bază de încadrare net" și baza de calcul a acesteia și s-a introdus „salariul funcției de bază avut în ultima lună de activitate", fiind vorba de salariul brut și nu net, așa cum era prevăzut în Legea nr. 330/2009, abrogată.
6.În Legea nr. 285/28.12.2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 01.01.2011, la art. 1 și art.5 din lege, se reglementează stabilirea cuantumului salariului în anul 2011, în sensul că se precizează că se introduc în salariul de bază lunar, solda de grad, solda de funcție, gradația și celelalte indemnizații, sporuri, plăți compensatorii cu caracter tranzitoriu, etc., acordate în baza legislației din anul 2010 astfel cum au fost acordate pentru luna octombrie 2010, majorat cu 15%.
Ca atare, prevederile art. 5 din lege nu pot fi extinse și asupra ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, ori la trecerea în rezervă. întrucât acestea au fost reglementate separat, la art. 13. alin. (1) și (2) din lege.
Totodată, în Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice aprobate prin ORDINUL nr. 42/13.01.2011 nu există decât o singură reglementare privind ajutoarele/compensațiile..., prevăzută la pct.II, lit. B, dar care se referă la sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile care fac parte din salariu și care se vor acorda cu respectarea art. 22 din Legea-cadru nr. 284/2010.
În concluzie, apreciază că baza legală a acordării ajutoarelor sau, după caz, a îndemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă o constituie prevederile art. 13, alin. (1) și (2) din Legea nr. 285/28.12.2010, coroborate cu cele ale art. 20, alin. 1) și 2) din Anexa nr. VII, Cap.II, Secțiunea a IlI-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010 și ale art. 127, alin. 5) și 6), lit. g) din HG nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice conform cărora, aceste ajutoare, nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor și nu se valorifică la calculul punctajului lunar.
II. Referitor la aplicarea legislației fiscale la calculul ajutoarelor prev. de art. 20. alin. 1) și 2) din Anexa nr. VII, Cap.II, Secțiunea a IH-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010, de către Direcția Generală Financiară din cadrul M.A.I., a precizat următoarele:
Supunerea ajutoarelor impozitului pe venit și cotelor de contribuții obligatorii potrivit Codului Fiscal, s-a făcut de către structura financiară din cadrul M.A.I. prin extinderea în mod nejustificat a aplicării art. 94, alin. (5), pct. 4 din Codul fiscal modificat potrivit art.I, pct. 38 din O.U.G. nr. 58 din 26 iunie 2010 și asupra ajutoarelor care s-au acordat în anul 2011 cadrelor care au fost pensionate medical și care nu au avut și nici nu au statutul de disponibilizați.
Potrivit acestei reglementări fiscale, începând cu luna iulie 2010, au devenit impozabile sumele reprezentând plățile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere și de restructurare, precum și ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condițiile de pensie, precum și ajutoare sau plăți compensatorii primite de polițiști aflați în situații similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislației în materie ".
1.Din textul de lege prezentat mai sus, rezultă că este vorba de ajutoarele prevăzute la art. 21 din Anexa nr. VII. Cap.II. Secțiunea a III-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010. nu și de cele prevăzute la art. 20 alin. 1) și 2) din Lege. De altfel, numai ajutoarele prev. la art. 21, au fost considerate venituri salariale, motiv pentru care au fost introduse în Legea nr. 263/2010 și în actele normative ulterioare de modificare a acestei legi, ca având acest statut, de venit salarial, care se plătește din fondul de șomaj, iar perioadele pentru care se acordă constituie stagiu de cotizare și vechime în muncă și care sunt supuse impozitării și cotelor de contribuții obligatorii.
2.Extinderea aplicării art. 94, alin. (5), pct. 4 din Codul fiscal de către structura financiară din cadrul M.A.I. și asupra ajutoarelor prevăzute la art. 20 din Anexa nr. VII Cap.II. Secțiunea a IlI-a la Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010 este total ilegală, deoarece, s-a făcut prin interpretarea greșită a textului de lege, în sensul că, s-a despărțit textul de lege, care reprezintă o propoziție, în doua părți și i s-a dat o interpretare diferită, pe fracțiuni. Formularea „aflați în situații similare " de la sfârșitul textului de lege are legătură cu situațiile enumerate în prima parte a textului (aflați în situații similare celor enumerați) și nu poate fi extinsă asupra celor care au încetat activitatea ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare, la limită de vârstă, sau au fost pensionați pe caz de boală, aceștia din urmă neavând în nici un caz statut de disponibilizați și ca atare, nu pot face obiectul acestei reglementari.
3.În vederea punerii în aplicare a art. 94, alin. (5), pct. 4 din Codul fiscal, prin KG. nr. 791/02.08.2010 (M.O.nr. 542/03.08.2010) - pct.8 si 9, lit. C a Art. I, a fost modificat pct. 68 din Normele de aplicare a Codului fiscal prin introducerea literelor C1 și 11, precum și pct. 111, lit. b), care se referă la ajutoarele și plățile compensatorii acordate în cazul disponibilizărilor reglementate de legislația în materie în vigoare în anul 2010, respectiv Legea nr. 330/2009, abrogată.
4.Faptul că modificarea art. 94 din Codul fiscal s-a făcut prin derogare de la dispozițiile art. 4 alin. (2) din Codul Fiscal, iar aceste dispoziții au intrat în vigoare începând cu data de 01.07.2010, demonstrează clar că intenția legiuitorului a fost aceea de aplicare a acestora în anul fiscal 2010, nu și în anul fiscal 2011.
Din acest motiv a fost introdusă reglementarea prevăzută la art. 127, alin. 5) și 6), lit. g) din H.G. nr.257/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit căreia „plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie " nu sunt considerate venituri de natură salarială sau asimilate salariilor și nu se valorifică la calculul punctajului lunar. în caz contrar, aceste sume (impozitate și supuse cotelor de contribuții obligatorii potrivit Codului Fiscal), ar fi trebuit luate în calculul punctului de pensie.
5.Prevalarea de către structura financiară din cadrul M.A.I. de prevederile art. 1, alin. (3) din Titlul I, Cap.l Cod Fiscal, pentru neaplicarea art. 127. alin. 5) si 6). lit. g) din HG nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010. este inacceptabilă, deoarece, din dispozițiile art. 94, alin. (5), pct. 4 din Codul fiscal rezultă clar că nu această categorie de ajutoare și plați compensatorii fac obiectul de reglementare al acestui articol, ci acelea care au fost acordate ca urmare a disponibilizărilor.
6.Mai mult decât atât, prin abrogarea legislației în materie în baza căreia a fost modificat art. 94 din Codul fiscal, respectiv a Legii nr. 330/2009, aceasta reglementare din Codul Fiscal a rămas fără temei juridic.
în această situație, începând cu data de 01.01.2011, odată cu . Legii nr. 284/2010 care reprezintă legislația în materie în vigoare la această dată, reglementarea prevăzută la art. 94, alin. (5), pct. 4, modificat, din Codul Fiscal, nu se mai poate aplica nici în cazul ajutoarelor ce se acordă în cazul disponibilizărilor, întrucât, Legea-cadru nr. 284/2010 a introdus o reglementare diferită de cea a Legii nr. 330/2009, așa cum am arătat mai sus.
Ca urmare a acestui fapt, acest articol precum și articolele adiacente din Codul Fiscal și Normele de aplicare ale acestuia era necesar să fie abrogate odată cu abrogarea Legii nr. 330/2009 prin LEGEA-CADRU nr. 284/2010, iar dacă se dorea reintroducerea lor, se impunea ca acestea să fie adaptate la prevederile noii LEGI-CADRU nr. 284/2010, care reprezintă legislația în materie în vigoare la această dată.
Alinierea legislației fiscale cu legislația în materie, respectiv Legea-Cadru nr. 284/2010, în vigoare de la data de 01.01.2011, ar fi trebuit făcută de către Comisia Fiscală Centrală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în conformitate cu prevederile art. 5 și 6 din Titlul I, cap. 2 din Codul Fiscal, odată cu . acestei legi și astfel, nu s-ar mai fi ajuns în situația aplicării unei dispoziții din Codul Fiscal care ar fi trebuit abrogată odată cu abrogarea Legii nr. 330/2009 și nici la extinderea aplicării ei și asupra unor situații neprevăzute de legislația în vigoare.
De altfel, atât în Legea nr. 330/2009 (abrogată), cât și în Legea-Cadru nr. 284 din 28.12.2010, s-a prevăzut aplicarea etapizată a legii prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a îndemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare, iar potrivit art. 20, alin. (1) din Legea-Cadru nr. 284/2010, „sporurile, îndemnizațiile, primele și compensațiile specifice domeniului de activitate ce se acordă personalului bugetar sunt prevăzute în anexele nr. I - VIII".
În concluzie, din cele expuse mai sus, rezultă că, structura financiară din cadrul M.A.I. a făcut aplicarea în mod greșit a legislației aferente anului 2010 pentru cadrele disponibilizate ca urmare a restructurării si reorganizării instituției si la calculul ajutoarelor acordate în anul 2011 cadrelor care au fost pensionate medical, iar raportarea la aplicarea Legii-Cadru nr. 284 din 28.12.2010 este pur formală.
De altfel, la toate nemulțumirile mele precum și ale colegilor mei aflați în aceeași situație, legate de superficialitatea acestei instituții în aplicarea și respectarea legii, răspunsul a fost acela că avem la îndemână „calea instanței". Astfel, este mai simplu să blochezi instanțele de judecată cu mii sau zeci de mii de astfel de acțiuni, decât să te documentezi și să aplici corect prevederile legale în materie. Practic, prin pensionare, noi am devenit inamicii acestei instituții și de aceea își permit să ne desconsidere, să ne încalce drepturile, dar și mai grav este că ne încalcă demnitatea. Noi nu cerem mai mult decât ni se cuvine potrivit legii.
În consecință, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea Ministerului A. Interne, prin structurile menționate mai sus, la plata sumei de 60.239 lei (incluzând și impozitul pe venit și cotele de contribuții obligatorii potrivit Codului Fiscal reținute ilegal), reprezentând diferența dintre suma legal cuvenită în valoare de 99.306 lei și suma acordată de Direcția Pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, instituție care în cursul anului 2012, a virat în contul curent pe care îl deține la Garanti Bank, suma de 39.067 lei. în temeiul dispozițiilor art. 13, alin. (2) din Legea nr. 285/2010, coroborat cu art. 20, alin. 1) și 2) din Anexa nr. VII, Cap. II, Secțiunea a IIl-a din Legea-Cadru nr. 284/2010 și art. 127, alin. 5) și 6), lit. g) din H.G. nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1, art. 11 și art.28(l) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu art. 96 C.pr.civ.
Pârâții, legal citați, au formulat și depus la dosarul cauzei întâmpinări, prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 02.09.2013, instanța a invocat, din oficiu, excepția de necompetentă materială a instanței în privința capătului de cerere formulat în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE, în raport de rangul autorității publice pârâte.
Prin sentința civilă nr. 2360/02.09.2013 instanța a admis excepția de necompetență materială a instanței și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P. N. în contradictoriu cu pârâtul DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE, în favoarea Tribunalul București – secția a IX a C. Administrativ și Fiscal.
Totodată a disjuns capătul de cerere formulat de către reclamantul P. N. în contradictoriu cu pârâtul M. A. Interne și dispune înaintarea cauzei la serviciul Registratură al Curții de Apel București, Secția a VIII a de C. Administrativ și Fiscal în vederea formării unui nou dosar separat și a acordat termen pentru dosarul disjuns la 30.09.2013.
În urma disjungerii s-a format dosarul cu numărul_ .
La termenul de judecată din data de 30.09.2013 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. A. INTERNE.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei M. A. INTERNE curtea reține că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă ca atare.
Curtea reține că existența calității procesuale pasive a unei pârâte presupune existența unei identități între persoana pârâtului și subiectul pasiv din raportul juridic obligațional dedus judecății, or, prin raportare la persoana juridică cu care reclamantul s-a aflat în raporturi de muncă, curtea reține că nu există identitate între persoana pârâtei din prezenta cauză și debitoarea obligației din raportul dedus judecății.
Reclamantul a învestit instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea pârâților M. A. INTERNE și DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE la plata drepturilor salariale restante, respectiv acordarea a 27 de ajutoare bănești în conformitate cu prevederile art 13 alin 2 din Legea 285/2010.
Instanța a fost învestită cu o cerere de chemare în judecată care se grefează pe refuzul administrativ al pârâtelor de a acorda reclamantelor 27 de ajutoare bănești în conformitate cu prevederile art 13 alin 2 din Legea 285/2010, deci prezenta cerere are ca suport juridic raportul de serviciu încheiat de către reclamant cu autoritatea publică cu care s-a aflat în raporturi de serviciu.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei curtea reține că reclamantul a avut calitatea de funcționar public cu statut special în accepțiunea prevederilor cuprinse în Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și în Legea 360/2002 privind statutul polițistului și s-a aflat în raporturi de serviciu cu pârâta DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE, autoritate publică centrală aflată în subordinea M. A. Interne.
Instanța reține că în litigiile având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, calitatea procesuală pasivă este deținută exclusiv de către instituția cu care funcționarul public are stabilit raportul de serviciu, or în prezenta cauză reclamantul are stabilit un raport de serviciu și cu DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE .
De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția C. Administrativ și Fiscal s-a pronunțat în acest sens - prin Decizia nr.3522/16 octombrie 2008, stabilind că în litigiile având ca obiect solicitarea de către funcționarii publici a unor drepturi izvorând din raportul de serviciu calitatea de pârâtă, deci calitatea procesuală pasivă și, implicit competența materială de soluționare a cauzei, se determină prin raportare la instituția cu care funcționarul public are respectivul raport de serviciu .
Faptul că M. A. INTERNE în interiorul căruia DIRECȚIA PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR ȘI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE este organizată și funcționează, în calitatea acestuia de ordonator principal de credite repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acestuia în litigiu, motivația invocată de reclamant privind garanția că obligația bănească a instituției publice va fi astfel executată, neavând suport în dispozițiile procedurale privitoare la condițiile de exercițiu ale acțiunii civile.
În atare situație, curtea constată că nu există identitate între persoana pârâtei M. A. INTERNE din prezenta cauză și debitoarea obligației din raportul dedus judecății, motiv pentru care excepția lipsei calității procesuale invocată din ofciu este fondată, urmând a fi admisă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. INTERNE.
Respinge cererea formulată de reclamantul P. N., cu domiciliul ales în București, .. 7, ., ., sector 2, în contradictoriu cu pârâtul M. A. INTERNE, cu sediul în București, Piața Revoluției, nr. 1A, sector1, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi 30.09.2013 în ședință publică.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. O. F. V. M.
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Decizia nr. 1759/2013.... | Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 66/2013.... → |
|---|
