Anulare act administrativ. Decizia nr. 1758/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1758/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-03-2014 în dosarul nr. 2338/116/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1758
Ședința publică de la 07.03.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
GREFIER: B. C.
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta reclamantă .,împotriva sentinței civile nr. 623/07.03.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI și M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ BUCUREȘTI .
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea listei, NU au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și că intimatul pârât M. A. și Dezvoltării Rurale – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Călărași, a depus la dosar, la data de 03.03.2014, prin intermediul Serviciului Registratură al secției, întâmpinare, după care:
Curtea, constatând că, recurenta reclamantă . prin cererea de recurs cât și intimatul pârât M. A. și Dezvoltării Rurale – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Județean Călărași prin întâmpinare au solicitat și judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ.; nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe noi de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea introdusă la Tribunalul Calarasi la data de 20.09.2012 și înregistrată sub nr._, așa cum a fost precizată la data de 17.01.2013 reclamanta . cu sediul în ., ., jud. Călărași a formulat plângere în contradictoriu și cu pârâtele A.P.I.A – Centrul Județean Călărași și pârâta A.P.I.A cu sediul în București, ..17, sect.2, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să dispună anularea Deciziei_/02.02.2012 emisă de pârâta A.P.I.A-Centrul Județean Călărași, ca fiind nelegală si neîntemeiată.
În fapt, reclamanta arată în esență, că decizia de soluționare a contestației nr.2587/13.08. 2012 este nemotivată, caz în care nu cunoaște motivele care au condus la respingerea apărărilor sale. Mai arată că a primit decizia sus arătată alături de alte 3 decizii cu privire la programele la care a fost înscrisă în vederea obținerii unor subvenții pentru agricultură și analizând cele 4 decizii a constatat că funcțiunile multianuale calculate, suma de 409.916,82 lei; suma de 132.424,11 lei respectiv suma de 218.310,72 lei acestea totalizând 760.651,65 lei in condițiile in care pentru pachetul 4 a primit doar suma de 218.310,72 lei constatând că i s-a aplicat o sancțiune care este de 3,5 ori mai mare decât suma efectiv încasată. Precizează reclamanta că în aceste condiții a înțeles că nu mai are dreptul sa primească subvenție pentru pachetul 4, însă nu cunoaște temeiul juridic pentru care a fost sancționat cu suma de 760.651,65 lei sumă pe care nu a încasat-o efectiv. Menționează reclamanta că aceste subvenții reprezintă o formă de sprijin care se pierd în cazul în care nu se respectă angajamentele. Arată de asemenea că la data de 12.07.2010 a depus la APIA aparat central adresa înregistrată sub nr._/12.07.2010 redirecționata către APIA- Centrul Județean Călărași si înregistrata sub nr. 5248/14.07.2010 prin care solicita acceptarea la plata a suprafeței de 394,02 ha și modificarea angajamentului inițial de suprafața de la 635,52 ha la 394,02 ha si totodată continuarea angajamentului de agromediu - pachet 4. I s-a comunicat propunerea pentru modificarea angajamentului, va fi înaintată către APIA aparat central pentru studierea propunerii însă nu a primit nici un răspuns în acest sens.
Cu privire la excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea, reclamantul precizează că își întemeiază această excepție pe prevederile OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, si anume dispozițiile art.13 alin. î) potrivit cărora "aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei". Având in vedere că Decizia nr._/02.02.2012 prin care a fost sancționată nu prevede un temei juridic al sancțiunii, nu este indicat un text de lege, nu este menționata nici o lege specială în baza căreia se aplica sancțiunea, apreciază că sunt incidente prevederile OG 2/2001 privind contravențiile, în cazul de față fiind vorba despre o contravenție, așa cum este definită de lege, o fapta săvârșită cu vinovăție care nu este prevăzută de legea penală. Astfel având în vedere că a fost sancționată în anul 2012 pentru campania agricola din 2009,apreciază că a intervenit prescripția aplicării amenzii contravenționale, fiind depășit cu mult termenul de 6 luni de zile de la data săvârșirii faptei.
Mai arată reclamanta că prin această decizie se revocă o alta decizie, care nu poate fi revocată pe cale administrativă ci numai de către instanța de judecata, aspect care conferă un element de nelegalitate deciziei atacate, care schimba o situație juridica constatată prin alta decizie care nu a fost niciodată anulata de către o instanța. Apreciază că decizia este neîntemeiata în drept, întrucât nu se indica nici un act normativ în baza căruia s-a revocat decizia anterioară pentru campania 2009 și in baza căruia s-a emis o alta decizie prin care s-a aplicat sancțiunea, de altfel Decizia nr._/ 02.02.2012 nu este motivată, nu se oferă nici o explicație și nici o justificate pentru care societatea reclamantă este sancționată multianual și cum s-a ajuns la aceasta sancțiune.
De asemenea, arată că în actele pârâtei se face referire la Ordinul nr.275/06.12.2011 pentru aprobarea sistemelor de sancțiuni pentru măsurile 211…..și 214 „Plăți de agro-mediu…….. aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2011”, iar reclamanta a fost sancționată în anul 2012 pentru campania agricolă din anul 2009, în condițiile în care funcționează principiul neretroactivității legii civile .
De asemenea reclamanta consideră nelegale actele fiscale pe motiv că nu a fost parcursă procedura obligatorie prealabilă de atenționare a fermierului,susținând că la dosarul administrativ nu există nici o dovadă că a fost atenționată pentru eventuale probleme legate de dosarul întocmit.
În ceea ce privește sancțiunea pentru supradeclararea suprafețelor, așa cum a interpretat pârâta, nu este o sancțiune multianuală, ci „pentru anul în cauză nu se acordă nici o plată”. De altfel, reclamanta susține că pârâtele s-au ferit să menționeze expres temeiul juridic în baza căruia a fost sancționată, înșiruind o . acte normative, fără să precizeze expres articolul și litera în baza căruia a fost aplicată sancțiunea.
În dovedirea plângerii formulate, societatea reclamantă a propus administrarea dovezii cu înscrisuri și a depus acte în copie.
Plângerea nu a fost motivată în drept, însă tribunalul a avut în vedere temeiurile juridice la care a făcut trimitere reclamanta în cuprinsul motivelor contestației.
În termen legal, pârâta APIA BUCUREȘTI a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamantei .
În principal, a invocat excepția inadmisibilității cererii motivat de faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 2585/13.08.2012. Menționează faptul că sprijinul financiar cuvenit reclamantei pentru campania 2009 s-a stabilit potrivit actului administrativ emis de APIA - Centrul Județean Călărași, în speță Decizia_/02.02.2012 împotriva căreia reclamanta a depus contestație la care i s-a răspuns prin adresa nr. 2585/13.08. 2012 emisă de aceeași instituție. Solicită pârâta a se observa că adresa nr.2585/13.08.2012 a cărei anulare se solicită este un act subsecvent deciziei nr._/02.02.2012, neavând caracterul unui act administrativ, așa cum este definit de art.2 alin. 1, lit.c din Legea nr.554/2004, respectiva adresă având caracterul unei operațiuni tehnico - materiale sau al unui înscris material constatator al unei manifestări de voință producătoare de efecte juridice. Arată că adresa nr. 2585/13.08.2012, întocmită de A.P.IA.- Centrul Județean Călărași, nu reprezintă decât un înscris care atestă faptul că suma de plată stabilită reclamantei în urma depunerii cererii de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață pentru anul 2009 și comunicată acesteia prin Decizia nr._/02.02.2012, a fost corect stabilită.
Potrivit doctrinei, înscrisurile doveditoare emanate de la administrație nu reprezintă acte de drept administrativ însă, cu toate acestea ele au o anumită semnificație juridică, acordată de lege,în sensul că pot condiționa valabilitatea actelor juridice civile, administrative, la care se referă, a unor operațiuni tehnico-materiale, fie servesc ca mijloace de probă pentru stabilirea existenței acelor acte, fapte juridice sau operațiuni până la dovada contrară sau până la înscrierea în fals.
Arată totodată,că evaluarea dosarului reclamantei . a fost efectuată de A.P.I.A - Centrul Județean Călărași Prin urmare, cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață formulată și semnată de reclamantă a fost înregistrată și verificată la A.P.I.A.- Centrul Județean Călărași.
Față de considerentele mai sus expuse a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată arătând în motivare că, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultura începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, reclamanta S.C. A. P. S.R.L., a depus la A.P.LA. — Centrul Județean Călărași cererea de sprijin pentru campania 2008, înregistrată sub nr. CL - 349/07.05.2008, în vederea accesării plătii directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață (SAPS), plăți naționale directe complementare (PNDC) din sectorul vegetal și schema Măsuri de Agromediu — Pachet 4 (culturi verzi) pentru suprafața totală de 842,67 ha. Pentru a beneficia de acordarea de plăți în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, conform art.7 alin.(l) din OUG nr.125/2006, solicitanții trebuie să fie înscriși în Registrul fermierilor administrat de Agenția de Plați și Intervenție pentru Agricultură, să depună cerere de solicitare a plăților la termen și să îndeplinească condiții generale prevăzute de legislația în vigoare.
A mai menționat pârâta că o condiție esențială pe care statul român trebuie să o îndeplinească pentru îi putea absorbi fondurile pentru plățile directe este crearea unui sistem care să asigure administrarea și controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor. Acesta este Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), iar crearea, implementarea și gestionarea lui intră în atribuțiile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) .Așadar, în campania 2008, reclamanta a depus cerere de sprijin la A.P.I.A - Centrul Județean Călărași, pentru suprafața totală de 842,67 ha. Din această suprafață, reclamanta a solicitat plată pentru schema Măsuri de Agromediu - Pachet 4 (culturi verzi), pentru suprafața de 635, 55 ha - în campania 2009. Pentru a accesa plata pentru Măsuri de Agromediu, solicitantul trebuie să semneze pe propria răspundere formularul II 1.2 Angajamente și Declarații - Măsuri de Agro-Mediu din cererea de plată, prin care se angajează că va menține practicile de agro-mediu pe suprafețele pentru care solicită acest tip de sprijin timp de 5 ani de ta semnarea angajamentului, precizând că reclamanta S.C. A. P. S.R.L. a semnat un astfel de angajament în campania 2008.
De asemenea, pârâta arată că în campania 2008 cererea de sprijin a reclamantei a fost selectată la controlul pe teren. Scopul controalelor pe teren este acela de a verifica dacă datele declarate de către fermier în cererea de plată sunt reale, precum și de a verifica respectarea condițiilor de eligibilitate, pe baza examinării situației efective de pe teren și, în consecință, de a asigura o plată adecvată a fondurilor alocate pentru plățile pe suprafață. La acest control s-a constat nerespectarea condițiilor de eligibilitate (cerințelor de management) impuse de legislația în vigoare pentru Pachetul 4 — culturi verzi și astfel s-a emis Raportul de control nr. RO/08CL/_, reclamanta fiind sancționată prin excluderea de la plată pentru acest pachet.
În campania 2009, reclamanta a depus cerere de sprijin la A.P.IA. - Centrul Județean Călărași, pentru suprafața totală de 847,07 ha. Din această suprafață, reclamanta a solicitat plată pentru schema Măsuri de Agromediu — Pachet 4 (culturi verzi), pentru suprafața de 635,00 ha (cu 3,57 ha mai puțin față de campania 2008). Și în campania 2009 dosarul reclamantei a fost selectat la control pe teren, control în urma căruia s-a constatat nerespectarea condițiilor de eligibilitate, și astfel s-a întocmit Raportul de control nr. RO/09/CL/_, iar în urma nivelului de sancțiune 5 rezultat, reclamanta a fost exclusă de la plată pentru Pachetul 4 - (culturi verzi).
Menționează pârâta că în campania 2010,reclamanta depune cererea de sprijin înregistrată sub nr.7716/14.05.2010, pentru suprafața totală de 780,72 ha. Din totalul acestei suprafețe, reclamanta a solicitat acordarea plătitor pentru schema de sprijin Măsuri de Așromediu — Pachet 4 (culturi verzi) doar pentru suprafața de 394,02 ha, reducând din nou suprafața pentru această schemă de sprijin cu 244,55 ha față de angajamentul inițial de 638,57 ha din campania 2008, precizând că în campania 2010 dosarul reclamantei nu a mai fost selectat la control și în această campanie cererea reclamantei a fost autorizată la plată cu suma de 218.310,72 lei, echivalentul a 51.222, 60 euro. La data de 12.05.2011, odată cu depunerea cererii pentru campania 2011, reclamanta completează Anexa 19b, prin care declară că nu mai dorește continuarea angajamentului de agro-mediu Pachetul 4- culturi verzi, nu mai declară parcele în vederea accesării sprijinului pentru acest pachet și începe un nou angajament pentru Pachetul P5- agricultură ecologică. Renunțarea la angajament în termenul de 5 ani presupune instrumentarea dosarului în plăți necuvenite pentru campaniile anterioare.
Mai arată pârâta că ulterior primirii deciziei de plată nr._/08.07.2011 aferentă campaniei 2010, prin care s-a stabilit suma de 51.222,60 euro, plăți pentru Pachetul 4, reclamanta depune adresa nr. 122/27.09.2011, înregistrată la A.P.I.A. - Centrul Județean Călărași sub nr._/27.09.2011, prin care informează această instituție că va continua angajamentul pentru plăți pe agro-mediu - Pachet 4 -(culturi verzi) pe suprafața declarată în anul 2010 de 394, 02 ha și în anul 2011.Tot din această adresă reiese faptul că reclamanta ia în considerare un nou angajament de 5 ani din 2010 până în 2014 și anulează declarația de renunțare la angajament (Anexa 19b) din data de 12.05.2011.
Concluzionează pârâta, că reclamanta în campania 2008 a semnat un angajament pe propria răspundere, prin care se angajează că va menține practicile de agro-mediu pe suprafața de 638, 57 ha timp de 5 ani de la semnarea angajamentului, iar în Campania 2009 a redus suprafața pentru care a solicitat plata pentru Pachetul 4 — (culturi verzi) la 635, 00 ha, în Campania 2010 la 394,02 ha, iar în campania 2011 a declarat că renunță la acest angajament, solicitând să se constate că reclamanta nu a respectat condițiile asumate prin angajament, astfel încât A.P.I.A -Centrul Județean Călărași în mod corect a procedat la emiterea Deciziei de plată nr._/ 02.02.2012 de acordare a plăților în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață — campania 2009, prin care se stabilesc diferențe față de decizia revocată nr._/17.06.2010.
Față de aceste considerente a solicitat respingerea acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
În drept,a invocat prevederile art.115 și următ.C.pr.civilă; OUG 125/2006,Regulamentul CE nr. 1122/2009.
La data de 17.01.2013 reclamanta a depus la dosar precizări (filele 198-200), pârâta formulând la data de 22.02.2013 completare la întâmpinare privind aceste precizări (filele 201-203).
Prin sentinta civila nr. 623/7.03.2012, Tribunalul Calarasi a respins excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea, excepție invocată de reclamantă si a respins plângerea așa cum a fost precizată.
In motivare, prima instanta a aratat ca excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea este în mod evident neîntemeiată câtă vreme se raportează la dispozițiile OG nr.2/2001.
Sancțiunea aplicată prin decizia contestată nu are în nici un caz un caracter contravențional și nu a fost constatată printr-un proces-verbal de contravenție că printr-o decizie emisă de APIA în considerarea unor texte de lege specifice schemelor de plăți directe și naționale directe complementare pentru activitățile desfășurate în agricultură.
În consecință, nu legislația contravențională este cea care are aplicabilitate în analiza deciziei contestate și nu sunt aplicabile prev. OG 2/2001 indiferent de raportarea pe care o face reclamanta.
Pe fondul cauzei instanța reține că în campania agricolă 2008 reclamanta a formulat o cerere de sprijin la APIA Centrul Județean Călărași pentru o suprafață de 842,67 ha din care a solicitat plata pentru schema Măsuri de Agromediu – Pachet 4 pentru 638,57 ha. Ulterior reclamanta a depus o cerere de sprijin aferentă campaniei 2010 pentru 780,72 ha din care doar 394,02 ha pentru Pachetul 4 și este evident că suprafața pentru schema de sprijin specială a fost redusă. De reținut este că în formulatul III.2 reclamanta s-a angajat să mențină practicile de agromediu pentru suprafețele la care solicită sprijin pe o perioadă de 5 ani de la semnarea angajamentului (fila 169).
Ulterior reclamanta a fost selectată pentru control pe teren și s-a constatat că pentru campania 2009 reclamanta nu îndeplinea condițiile de eligibilitate pentru simplul motiv că nu respectase angajamentul de menținere a practicilor de agro-mediu timp de 5 ani. Mai mult, în campania 2011 reclamanta a declarat că renunță la acest angajament.
Situația de fapt reținută nu este contestată de reclamantă, aceasta susținând doar că sancțiunile nu sunt legal aplicate și nici nu a contestat întinderea acestora.
Legat de aplicabilitatea OMADR nr.275/2011 instanța reține că la emiterea deciziei contestate - nr._/02.02.2012 emisă de APIA – Centrul Județean Călărași nu au fost avute în vedere dispozițiile acestui act normativ ( a se vedea preambulul deciziei - fila 14). Pârâta a invocat Regulamentul CE nr.73/2009 ( corelat cu Regulamentul nr. 1122/2009) și Regulamentul nr. 885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1290/2005 potrivit cărora statele membre rețin orice sumă datorată din plata viitoare către un beneficiar . Perioada la care se raportează textele de lege începe anului ulterior celui care s-a constatat neregula și se întinde pe parcursul a 3 ani calendaristici – decizie aferentă campaniei anului agricol 2009, emisă în anul 2012.
În consecință instanța urmează a aprecia că reclamanta este cea care nu și-a respectat angajamentele asumate în fața pârâtei în anul 2008.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta, solicitand casarea/modificarea sentinței, iar pe fond anularea Deciziilor nr._/ 02.02.2012 si nr. 2585/13.08.2012 emise de APIA - Centrul Județean Călărași, având in vedere următoarele considerente:
1.Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra criticii legata de faptul ca prin aceasta Decizie emisa in 2012 se revoca o alta decizie emisa de A.P.I.A. asupra campaniei agricole 2009, decizie care nu poate fi revocata pe cale administrativa, ci numai de către instanța de judecata.
Practica Curților de Apel si inclusiv a Înaltei Curți de Casație si Justiție este unanima sub acest aspect, iar noi nu stim in ce temei juridic A.P.I.A. a procedat la revocarea deciziei anterioare care nu a fost niciodată anulata de către o instanța si a emis in loc o alta decizie.
Acest aspect conferă un element de nelegalitate deciziei atacate, care schimba o situație juridica constatata prin alta decizie CARE SE B. DE PREZUMȚIA DE LEGALITATE si care nu a fost niciodată anulata de către o instanța. Nu înțelege cum aceasta decizie legala poate fi anulata acum, dupa 4 ani.
2.Instanța de fond nu a ținut cont de criticile sale privind lipsa motivării Deciziilor nr._/ 02.02.2012 si nr. 2585/13.08.2012 emise de A.P.I.A. - Centrul Județean Călărași. Aceste decizii sunt nemotivate atat in fapt cat si in drept.
Decizia nr._/ 02.02.2012 este NEÎNTEMEIATA IN D.. In decizie sunt enumerate generic o . acte normative, insa APIA nu a indicat un act normativ in baza căruia s-a revocat decizia anterioara pentru campania 2009 si in baza căruia s-a emis o alta decizie. A se observa ca in întâmpinare si in completarea la întâmpinare parata vorbește de alte temeiuri juridice Ordinul 275/2011 si Ordinul 75/2010, care nu se regăsesc printre actele normative enumerate generic in Decizia atacata.
De asemenea. Decizia nr._/ 02.02.2012 NU ESTE MOTIVATA IN FAPT, nu se oferă nicio explicație pentru care reclamantei i s-a anulat decizia nr._/17.06.2010. cu toate ca aceasta Decizie nu putea fi anulata decât prin intermediul instanței de judecata, un act administrativ nu poate fi „revocat” ci numai supus verificării legalității sale in fata instanței de judecata.
Ceea ce incearca parata este sa dea un aspect de legalitate acestei decizii prin întâmpinare si precizarea la întâmpinare, depuse in cadrul procesului, dar nici acum nu se prezintă un temei de drept clar in baza căruia s-a emis aceasta decizie, nefiind indicat in mod expres articolul si actul normativ care a stat la baza emiterii decizie atacate.
Nu poate ramane ca fiind valabila o decizie NEÎNTEMEIATA IN D. si NEMOTIVATA prin care se „ revoca „ alta decizie, revocarea neputandu-se face pe cale administrativa, ci numai pe calea instanței.
3.Instanța nu a ținut cont de faptul ca pentru campania agricola din anul 2009 pentru care a fost emisa Decizia nr._/ 02.02.2012, reclamanta nu a primit nicio subvenție de la APIA, cu toate acestea A.P.I.A. aplica o sancțiune multianuala.
4.Pe de alta parte, având in vedere ca prin Decizia nr._/ 02.02.2012 prin care a fost sancționata nu este indicat niciun articol dintr-o lege speciala in baza căreia se aplica sancțiunea, apreciaza ca suntem in prezenta unei contravenții, asa cum este definita de lege, o fapta săvârșita cu vinovăție care nu este prevăzuta de legea penala.
Si din aceste considerente, având in vedere dispozițiile art.13 alin. 1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor: "Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie in termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei", apreciaza ca a intervenit prescripția dreptului de a aplica sancțiunea, tinand cont de faptul ca este sancționata pentru campania agricola a anului 2009. fiind depășit termenul de 6 luni de zile de la data săvârșirii faptei.
Instanța de fond a respins aceasta excepție fara a motiva in drept si fapt acest aspect si fara a analiza daca fata de legea al cărei nume nu l-a indicat (nu putem sti la ce lege s-a referit instanța) a intervenit sau nu prescripția.
Poate daca ar fi indicat aceasta lege, ar fi intervenit prescripția inclusiv pe aceasta lege, iar instanța ar fi fost obligata sa o invoce din oficiu.
In tot acest timp a criticat atat decizia, cat si apărările paratelor solicitând permanent sa i se comunice care este temeiul in baza căruia i s-a aplicat sancțiunea. Nici duna pronunțarea soluției nu știe in ce temei legal i s-a aplicat sancțiunea.
5.Cu privire la Ordinul nr. 275/ 06.12.2011 la care face trimitere APIA prin intampinarea si concluziile depuse la dosar, ordin pentru aprobarea sistemelor de sancțiuni pentru "masurile 211... si 214 „Plați de agromediu ... AFERENTE CERERILOR DE PLATA DEPUSE ÎNCEPÂND CU ANUL 2011”:
A cerut instanței sa constate ca Ordinul nr. 275/ 06.12.2011, la care face trimitere APIA prin întâmpinarea si concluziile depuse la dosar, nu este incident in cauza, întrucât acest ordin nu poate fi aplicat decât cererilor de plata depuse începând cu anul 2011 si dupa . acestui ordin, care a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 897 din 19 decembrie 2011! Prin urmare, întrucât in cauza este vorba despre o decizie aferenta campaniei agricole 2009, acest ordin nu poate fi aplicat retroactiv pentru anul 2009!
Astfel, in baza principiului NERETROACTIVITATII LEGII CIVILE, principiu reglementat inclusiv prin Constituție, nu poate fi sancționata in anul 2012, pentru fapte din 2009, in baza unui act normativ intrat in vigoare la finalul anului 2011.
Instanța a motivat ca acest ordin nu a fost avut in vedere la emiterea deciziei nr._/ 02.02.2012, insa in actele depuse de intimata la dosar se face referire al acest ordin si inclusiv in concluziile depuse de intimata se vorbește despre sistemul de sancțiuni stabilit prin acest ordin, insa pentru motivele invocate apreciaza ca nu poate fi aplicat in speța.
6.Un alt aspect pe care instanța de fond nu l-a luat in considerare, parata vorbește in întâmpinare despre un Manual de proceduri privind administrarea cererilor de plata, in care se menționează o procedura prealabila, aceea a ATENȚIONĂRII fermierului
„Manualul de proceduri privind administrarea cererilor de plata pe suprafața „pentru anul 2011 VERSIUNE 9. „ Daca IN URMA ATENȚIONĂRII fermierul susține ca pe anul in curs …
In dosarul administrativ nu exista nicio dovada a îndeplinirii de catre A.P.I.A. a acestei proceduri prealabile, necesara a fi parcursa anterior aplicării sancțiunii, iar instanța de fond nu a luat in considerare acest aspect.
7.De asemenea, instanța de fond in mod greșit a constatat ca: "reclamanta susținând doar ca sancțiunile nu sunt legal aplicate si nici nu a contestat întinderea acestora"
A susținut permanent ca nu stie in ce temei a fost sancționata si cum s-a ajuns la sancțiunea aplicata, implicit s-a referit si la cuantum, cat timp cat nu stie in ce temei si cum s-a aplicat sancțiunea.
Mai mult, a arătat ca sancțiunea care s-ar aplica in cauza ar trebui sa fie nu o sancțiune multianuala. ci "pentru anul in cauza nu se acorda nicio plata”…
Iar in Manualul de proceduri privind administrarea cererilor de plata se menționează "pentru acești fermieri se va utiliza procedura de recuperare a sumelor acordate necuvenit in campania/campaniile anterioare."
Prin urmare, chiar daca acest sistem de sancțiuni ne este aplicabil, sancțiunea nu este una multianuala ci recuperarea sumelor acordate necuvenit insa pentru campania agricola 2009 nu a primit nicio subvenție de la A.P.I.A.
Scopul pentru care a fost înființata APIA este pentru a sprijini agricultura, fermierii si a da posibilitatea acestora sa se dezvolte si sa creeze un mediu concurential, corespunzător legii.
De asemenea, România de la "grânarul Europei" a ajuns pe ultimul loc din cauza birocrației si lipsei implicației structurilor aferente.
Iar A.P.I.A. in acest moment nu face decât sa creeze piedici peste piedici in obținerea subvențiilor, cand se incurca in propriile decizii si in propriile aplicații, emițând decizii nonsens, si in loc sa acorde aceste subvenții care provin de la Uniunea Europeana A.P.I.A. nu face decât sa le blocheze, in detrimentul agriculturii.
In drept, art. 304 pct. 5, pct.7, pct.8 si pct.9 si art. 304 indice 1 din Codul de Procedura Civila.
Examinand recursul declarat de reclamanta, Curtea considera ca, in mod legal, prima instanta a respins excepția prescripției dreptului de a aplica sancțiunea, nefiind aplicabil termenul de prescriptie de 6 luni prevazut de OG nr. 2/2001 deoarece:
- fapta reclamantei nu este contraventie;
- sancțiunea aplicată nu a fost constatată printr-un proces-verbal de contravenție ci printr-o decizie emisă de APIA.
În consecință, nu legislația contravențională este cea care are aplicabilitate în analiza deciziei contestate și nu sunt aplicabile prev. OG 2/2001 indiferent de raportarea pe care o face reclamanta.
De aceea, competența materială de soluționare a cererii reclamantei revine tribunalului, in prima instanta, si nu judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenți si cererea reclamantei nu trebuie depusa in termenul de 15 zile de comunicarea "procesului verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii", conform OG nr. 2/2001.
Temeiul legal al aplicării sancțiunilor multianuale, este Regulamentul (CE) 73/2009, (corelat cu Regulamentul (CE) 1122/2009) și Regulamentul (CE) 1290/2005 potrivit cărora statele membre rețin orice sumă datorată din plata viitoare către beneficiar.
De reținut, actul normativ precizat nu stabilește noi reguli de sancționare, ci reia sistemul comunitar, aceleași prevederi fiind prezente în art. 58 din Regulamentul (CE) 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, astfel: ,,In ceea ce privește o grupă de culturi, dacă suprafața declarată în cadrul uneia dintre schemele de ajutor pe suprafață, cu excepția celor pentru cartofii pentru amidon și pentru semințe prevăzute la titlul IV capitolul 1 secțiunile 2 și 5 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, este mai mare decât suprafața determinată în conformitate cu articolul 57 din prezentul regulament, ajutorul se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade dublul diferenței constatate, dacă aceasta depășește 3% sau două hectare, fără a depăși însă 20% din suprafața determinată.
În cazul în care diferența constatată este mai mare de 20% din suprafața determinată, nu se acordă niciun ajutor pe suprafață pentru grupa de culturi în cauză.
În cazul în care diferența este mai mare de 50%, agricultorul este, de asemenea, exclus de la primirea unei sume egale cu suma corespunzătoare diferenței dintre suprafața declarată și suprafața determinată în conformitate cu articolul 57 din prezentul Regulament. Suma respectivă se recuperează în conformitate cu articolul 5b din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei (20). Dacă suma nu poate fi recuperată în întregime în conformitate cu articolul menționat în decursul celor trei ani calendaristici care urmează anului calendaristic al constatării, soldul se anulează. "
Decizia nr._/02.02.2012, prin care au fost recuperate sancțiunile multianuale aplicate reclamantei pentru campaniile anterioare, a fost emisă datorită faptului că recurenta nu si-a respectat angajamentul de 5 ani semnat în anul 2008, diminuând suprafața de 638,57 ha, pe care trebuia să o mențină pe toată durata angajamentului, iar apoi în anul 2011 declarând că renunță la acest angajament.
De asemenea, Curtea constata ca deciziile atacate au fost motivate, in fapt si in drept.
. nr._/2.02.2012 a fost revocata decizia nr._/17.06.2010 emisa de APIA. Dar, acest fapt este posibil deoarece decizia nr._/17.06.2010 nu a intrat in circuitul civi, neproducand efecte juridice, ca urmare a faptului ca u s-a efectuat nici un act de punere in executare al acesteia. De aceea, in baza art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, aceasta putea fi revocata.
Curtea constata ca sanctiunea nu a fost aplicata in temeiul Ordinului nr. 275/2011, astfel incat sa fie incalcat principiul neretroactivitatii legii noi.
Acest ordin nu a fost mentionat in cuprinsul deciziei nr._/2.02.2012. Actele normative in baza carora a fost sanctionata reclamanta sunt mentionate in partea introductiva a deciziei nr._/2.02.2012 si dintre acestea nu face parte Ordinul nr. 275/2011.
Din aceste motive, in baza art. 304 pct. 5, 7, 8 si 9, art. 3041 si 312 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta reclamantă .,împotriva sentinței civile nr. 623/07.03.2013, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ – CENTRUL JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI și M. A. ȘI DEZVOLTĂRII RURALE – AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ BUCUREȘTI, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
V. D. U. D. B. V.
GREFIER
B. C.
Tribunalul Calarasi
Secția Civila
Jud. fond S. G.
Red. jud. B.V./2 ex./21.03.2014
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 1882/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 6006/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
