Pretentii. Decizia nr. 9322/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9322/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-12-2014 în dosarul nr. 30059/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.9322
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12.12.2014
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: V. D.
JUDECĂTOR: U. D.
JUDECĂTOR: B. V.
GREFIER: B. C.
Pe rol se află spre soluționare recursul formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 5060/21.10.2013, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă . SA și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU și recursul formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 2149/24.03.2014, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ /a1, în contradictoriu cu intimata reclamantă . SA și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU .
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea listei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Curtea constatând că recurenta pârâtă, prin cererile de recurs a solicitat judecarea în lipsă conform art.242 alin. 2 Cod procedură civilă, apreciază cauza în stare de judecată și în temeiul art. 150 Cod de procedură civilă, constată dezbaterile închise și reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5060/21.10.2013, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ a fost respinsă excepția inadmisibilității.
A fost admisă acțiunea privind pe reclamanta . SA în contradictoriu cu pârâta D. G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI.
A fost obligată pîrîta să restituie reclamantei suma de 4410 lei, reprezentînd taxă pe poluare, actualizată cu dobânda legală de la data plății la data restituirii efective.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU MEDIU.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
In ceea ce privește excepția inadmisibilității, instanța o va respinge ca neîntemeiată avînd în vedere că, prin decizia nr. 24/14.11.2011 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, s-a stabilit că nu este necesară parcurgerea unei proceduri prealabile pentu a solicita restituirea taxei.
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că reclamanta a achiziționat din UE un autovehicul, pentru înmatricularea căruia a plătit taxă pe poluare în cuantum de 4410 lei.
Reclamanta s-a adresat DGPMB pentru restituirea acestei taxe, considerată discriminatorie în raport de prevederile europene, dar pîrîta a refuzat restituirea taxei.
Tribunalul consideră că refuzul de restituire a taxei este nejustificat.
Astfel, potrivit art.3 din OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datoreaza aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003. Autoturismul reclamantei nu intra in categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare prev. de art.3 alin.2 si art.9 alin.1.
Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania conform art.4 lit.a, fara ca textul sa faca distinctia nici intre autoturismele produse in Romania și cele in afara acesteia, nici intre autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece actul normativ menționat a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008, așa cum se prevede la art.14 alin.1, rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, nu și pentru cele aflate deja in circulatie inmatriculate in țara. Așadar, se creeaza o diferenta de tratament fiscal intre autovehiculele inmatriculate in Romania înainte și după . OUG nr.50/2008.
In expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.50/2008 depus la Parlament sub nr PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor, este mentionat in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Asadar, se vrea ca taxa pe poluare, al carui scop este, in principiu, corect - `poluatorul plateste` -, sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate . membru.
Însă, în conformitate cu art. 90 par. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității europene, „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale, ceea ce rezultă din Constituția României, din jurisprudența Curții de Justiție Europene, precum și din prevederile Legii nr. 157/2005.
Astfel, potrivit art. 11 al. 1 și 2 din Constituție, „ Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.
Art. 148 al. 2 și 4 din Constituție statuează: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare…Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2”.
Din prevederile constituționale citate și față de Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, rezultă că, urmare a aderării României la Uniune, Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are caracter obligatoriu pentru statul român.
Dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, relua aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de CEJ în cauzele Flaminio C. v. Enel (15 iulie 1964), precum și Amministratione delle Finanze dello Stato v. Simmenthal S.p.a ( 9 martie 1978).
Potrivit considerentelor CEJ, redate în aceste hotărâri, la . Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Statelor Membre, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că „o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională”. Aceeași obligație a judecătorilor naționali rezultă și din prev. art. 10 din Tratat.
Pe rolul Curții Europene de Justiție, s-au aflat cauzele reunite Akos Nadasdi și I. N. contra autorităților ungare, soluționate prin Hotărârea din 5 decembrie 2006, Curtea stabilind că art. 90 par. 1 din Tratat trebuie interpretat ca interzicând o taxă de tipul celei prevăzute de legea maghiară privind taxele de înmatriculare, asemănătoare celei introduse de autoritățile române.
În aceste condiții, este evident că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de poluare contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Analizand dispozitiile OUG nr.50/2008 cu modificarile ulterioare, rezulta ca pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state membre UE nu se percepe la o noua inmatriculare taxa de poluare, daca a fost anterior inmatriculat tot in Romania. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs in tara sau in alt stat membru UE, daca este inmatriculat pentru prima data in Romania. Reglementata in acest mod, taxa pe poluare descurajează sau este destinata sa descurajeze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate . membru: cumparatorii sunt orientati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania.
OUG nr.50/2008 este deci contrara art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate . membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu (Germania), favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania. Or dupa aderarea Romaniei la UE, acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atat timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat recurenta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice - București Serviciul Juridic C. si Avizare Juridica, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență următoarele:
Hotărârea este netemeinica si nelegala, fiind data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii (art.304 pct.9 Cod Procedura Civila).
1. A invocat prin întâmpinarea depusa la dosarul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, Tribunalul București nu s-a pronunțat asupra acestei excepții.
Pri motivele de recurs a fost reiterată excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art.1 din O.U.G. nr.50/2008, privind taxa de poluare si HG nr.686/2008, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.50/2008, se stabilește temeiul legal al încasării acestei taxe de poluare achitată de către contribuabil cu ocazia înmatriculării autoturismului, arătându-se faptul că aceasta taxă de poluare a fost instituita de organul legislativ respectând normele de drept comunitar si In scopul asigurării protecției mediului si finanțării unor programe si proiecte pentru protecția mediului.
De asemenea, prin actul normativ menționat mai sus, in cadrul articolului 1, se arată cărui buget se face venit taxa de poluare incasata, astfel In cat Instituția căreia ii revine obligația administrării si gestionarii acestui buget in calitate de titular este Administrația
F. pentru Mediu: "(1) Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluase,pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului", organului fiscal revenindu-i numai obligația calculării taxei de poluare (art.3 alin.1, lit.a) si b) din HG 686/2008) si încasării acestei taxe prin Trezoreria Statului in cuprinsul dispozițiilor art.5 alin.4 din O.U.G. nr.50/2008 aratandu-se inca odată destinatarul acestor sume de bani provenite din incasarea taxei de poluare: "Taxa se plătește de către contribuabil . deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu".
2. In mod greșit instanța de fond a respins excepția inadmisibilitatii invocata prin întâmpinare in ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale aferente sumei solicitate si a dispus obligarea D.G.R.F.P.B. la plata acestei dobânzi având in vedere următoarele:
Potrivit art. 124 Cod Procedura Fiscala, "pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art.70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor".
Aplicând cele doua texte legale art.124 si art.117 din Codul de procedura fiscaia, coroborate, la speța dedusa judecații, aceasta solicitare a petentului, nu se incadreaza in niciuna din situațiile legale pentru a beneficia de dobânda aferenta.
3.Instanța de fond in mod nelegal a respins cererea de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu formulata de către instituție, motivând in sensul ca intre recurentă si Administrația F. pentru Mediu „nu exista nicio obligație de garanție sau despăgubire decurgând din prevederile O.U.G. nr. 50/2008."
Conform art.60 C.pr.civ. "partea poate sa cheme in garanție o alta persoana "împotriva căreia ar putea sa se îndrepte, in cazul cand ar cădea in pretentiuni cu o cerere in garanție sau in despăgubire."
De asemenea, potrivit art.61 alin. 1 C.pr.civ. "cererea făcuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de infatisare."
Asa cum s-a arătat mai sus, Fondul pentru Mediu, administrat de Administrația F. pentru Mediu, este beneficiarul real al taxei pe poluare achitata de intimatul-reclamant, instituția noastră având numai atribuția legala de stabilire a cuantumului taxei de poluare. întrucât prin plata taxei de poluare de către petent in temeiul dispozițiilor O.U.G. nr.50/2008 către Fondul Pentru Mediu, s-a născut un raport juridic intre cele doua parti, reclamantul, in eventualitatea in care s-ar constata de către instanța nelegalitatea plații acestei taxe de poluare putând solicita restituirea acestei taxe numai de la destinatarul dreptului legal de incasare a acestei sume - Administrația F. Pentru Mediu.
4.Instanța de fond in mod nelegal a obligat instituția recurentă la plata sumei, reprezentând taxa pe poluare, având in vedere următoarele considerente:
Prin Decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule s-a stabilit o taxa pe poluare pentru autovehicule, in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.
In drept, O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările si completările ulterioare prevede următoarele:
"Art. 1. - (1) Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru auto vehicule, denumită In continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Art. 4. - Obligația de plată a taxei intervine: cu ocazia primei, înmatriculări a unui autovehicul In Româniaj b) la repunerea în circufație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la ah. 3 și 9".
Se retine ca regimul taxei pe poluare pentru autovehicule a intrat in vigoare de la data de 1 iulie 2008, conform art. 14 din OUG nr. 50 din 21 aprilie 2008, publicata în Monitorul Oficial nr. 327 din 25 aprilie 2008, care stabilește, începând cu data de 1 iulie 2008, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu destinația de venit la bugetul F. pentru mediu fiind gestionata de Administrația F. pentru Mediu, în vederea finanțării Programelor si proiectelor pentru protecția mediului, reprezentând opțiunea legiuitorului național urmare abrogării art. 214 indice 1-214 indice 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările si completările ulterioare.
Prin urmare, cata vreme legislația fiscala prevede in mod expres plata taxei pe poluare cu ocazia primei inmatriculah, rezulta ca aceasta este In mod legal datorata.
In drept: art.304 pct.9 Cod Procedura Civila.
Prin sentința civilă nr. 2149/24.03.2014, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ /a1, a fost admsă cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta D. G. REGIONALĂ A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
S-a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr. 5060/21.10.2013 a Tribunalului București - Secția a IX-a în sensul că a fost obligată pârâta 2 la plata sumei de 43,60 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând sentința civilă nr. 5060/21.10.2013, tribunalul a constatat că a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată, fiind întrunite condițiile art. 2812 Cod proc. civ. pentru a pronunța o hotărîre de completare a sentinței.
In baza art.274 C.pr.civ. tribunalul a obligat pârâta la plata sumei de 43,60 lei cheltuieli de judecată, reprezentînd taxa de timbru și timbrul judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat recurenta pârâtă Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,, arătând în esență următoarele:
In fapt, prin sentința civila nr. 2149/24.03.2014, instanța a completat dispozitivul Isentinței civile nr. 5060/21.10.2013 si a obligat instituția recurentăla plata sumei de 43,60 lei, reprezentând cheltuieli de judecata către reclamanta.
Hotărârea este nelegala si netemeinica, fiind data cu încălcarea sl aplicarea greșita a legii (art.304 pct.9 Cod procedura civila).
În mod nelegat, instanța de fond a obligat parata la plata cheltuielilor de judecata in temeiul art.274 Cod procedura civila, intrucat, pentru reținerea cheltuielilor de judecata in sarcina paratei, trebuie ca partea care a pierdut procesul sa se afle in culpa procesuala sau, prin atitudinea sa in cursul derulării procesului, sa fi determinat aceste 5 cheltuieli.
De asemenea, nici aspecte privind reaua credința, comportarea neglijenta sau exercitarea abuziva a drepturilor procesuale nu pot fi reținute in sarcina sa, pentru ca sa fie obligată la plata cheltuielilor de judecata.
O alta condiție care trebuie îndeplinita pentru acordarea cheltuielilor de judecata, este ca partea care le solicita sa fi câștigat In mod irevocabil procesul, condiție care, de asemenea, nu este indeplinita.
In drept: art.304 pct.9 Cod Procedura Civila.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 304 indice 1 Cod pr.civ., Curtea a reținut următoarele:
Nu este fondată critica cu privire la faptul că în mod nelegal instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei pârâte.
Pentru a avea calitate procesuala pasiva . sa existe identitate intre persoana (autoritatea fiscala) parata si cel obligat in cadrul raport juridic fiscal dedus judecații.
Se reține ca prin acțiune intimatul reclamant a sustinut ca a achitat taxa de poluare a cărei restituire o solicita, la recurenta pârâtă, iar potrivit prevederilor art. 2 din OMFP nr. 1899/2004, restituirea sumelor platite ca si obligatii fiscale, cum sunt si cele solicitate de reclamantă in prezenta cauza, se efectueaza la cererea contribuabilului.
Curtea reține că că intimata reclamantă a achiziționat din UE un autovehicul, pentru înmatricularea căruia a plătit taxă pe poluare în cuantum de 4410 lei.
Potrivit art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedura fiscala, se restituie, la cerere, debitorului sumele platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale.
Acest text de lege permite, așadar, restituirea directa a sumelor platite ca urmare a aplicarii eronate a prevederilor legale, in baza unei cereri de restituire, fara a conditiona restituirea de anularea actului in baza caruia sa facut incasarea sumei.
Prin notiunea de prevederi legale trebuie intelese atat prevederile interne, cat si cele care izvorasc din tratatele ratificate de Romania, care prin ratificare sunt incorporate in dreptul intern.
Potrivit art.11 alin.(1) și (2) din Constituție, „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.
Taxa pe poluare pentru autovehicule constituie obligație legală, derivată din reglementările Codului Fiscal și Ordonanța de urgenta a Guvernului 50/2008, contravine art. 90 alin. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor Tratatului.
Prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României, Bulgariei la Uniunea Europeana statul nostru si-a asumat obligația de a respecta dispozițiile tratatului, dinainte de aderare.
Art. 90 par. l din Tratatul de Instituire a Comunității Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare". Potrivit aceluiași articol aliniat 1 deci se interzice discriminarea intre produsele importate si cele aparținând pieței interne si care sunt de aceeași natura, iar aliniatul 2 interzice regimurile de protecție împotriva produselor concurente.
Potrivit art.23 din același Tratat, comunitatea are la baza uniunea vamala, care instituie libera circulație a mărfurilor si care implica interzicerea taxelor vamale, dar si a altor taxe in comerțul dintre statele membre.
Prin încasarea acestei taxe nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate fata de produsele interne, iar din analiza aplicării taxei rezultă că aceasta este percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Comunitatea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România, în cazul unei noi înmatriculări, taxa nu mai este percepută.
La aceeași concluzie a ajuns si Curtea de Justiție a Comunității Europene in cauza C-402/09 T. împotriva Statului roman prin Ministerul Finanțelor si Economiei, Direcția G. a Finanțelor Publice Sibiu, A.F.P. Sibiu, Administrația fondului pentru mediu si Ministerul Mediului, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu (România), care in data de 7.04.2011 a declarat ca taxa de poluare conform O.U.G.50/2008 este discriminatorie.
Nu este fondată critica referitoare cu privire la faptul că instanța de fond a obligat în mod nelegal pârâta și la plata dobânzii fiscale, avându- sew în vedera că intimata reclamantă a solicitat în md expres acordarea dobânzii organului fiscal.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că instanța de fond în mod nelegal a respins cererea de chemare în garanție, instanța reține că este fondată, cu următoarea motivare:
Conform art.60 C.pr.civ. "partea poate sa cheme in garanție o alta persoana impotriva căreia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cădea in pretentiuni cu o cerere in garanție sau in despăgubire."
De asemenea, potrivit art.61 alin.1 C.pr.civ. "cererea făcuta de parat se va depune o data cu întâmpinarea; cand întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de infatisare."
Fondul pentru Mediu, administrat de Administrația F. pentru Mediu, este beneficiarul real al taxei pe poluare achitata de intimatul-reclamant, Administrația Finanțelor Publice Sector 6, având numai atribuția legala de stabilire a cuantumului taxei de poluare. Intrucat prin plata taxei de poluare de către petent in temeiul dispozițiilor O.U.G. nr.50/2008 către Fondul Pentru Mediu, s-a născut un raport juridic intre cele doua parti, reclamantul, in eventualitatea in care s-ar constata de către instanța nelegalitatea plații acestei taxe de poluare putând solicita restituirea acestei taxe numai de la destinatarul dreptului legal de incasare a acestei sume - Administrația F. Pentru Mediu.
Nu este fondat nici recursul cu privire la obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, avându-se în vedere prevederile art. 274. Cod pr. civ., precum și faptul că au fost dovedite prin înscrisurile de la dosar.
Din aceste motive, in baza textelor de lege menționate, a art. 304 ind. 1 si 312 C. proc.civ., Curtea va admite recursul împotriva sentinței civile nr. 5060/21.10.2013, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ .
Va modifica în parte sentința civilă recurată în sensul că va admite cererea de chemare în garanție
Va obliga chemata în garanție să plătească pârâtei DGRFP București suma de 4410 lei taxă de poluare.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Va fi respins recursul împotriva sentinței civile nr. 2149/24.03.2014, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ /a1 ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 5060/21.10.2013, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă . SA și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Modifică în parte sentința civilă recurată în sensul că admite cererea de chemare în garanție.
Obligă chemata în garanție să plătească pârâtei DGRFP București suma de 4410 lei taxă de poluare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 2149/24.03.2014, pronunțată de Tribunalul București-Secția a II a C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ /a1, în contradictoriu cu intimata reclamantă . SA și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.12.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
V. D. U. D. B. V.
GREFIER
B. C.
T.B.-S.II C.
Jud.fond-R. E. M.
Red. jud. VD
Tehnored. CB
2 ex./10.02.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 6006/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6558/2014.... → |
|---|
